7,605 matches
-
social se prezintă ca un sistem de idei și credințe, norme și obiceiuri care constituie anturajul social și cultural În care evoluează individul și care se transmite prin educație și limbaj. Acesta furnizează cadre de referință, imagini de marcă, modele comportamentale și practici cotidiene, asigurând socializarea și integrarea socială a individului. Oamenii și grupurile umane se diferențiază după mediul cultural frecventat și practicile comportamentale În care s-au dezvoltat. Limba, riturile și culturile, tradițiile, vestimentația, habitatul, tipurile de relații interpersonale formează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și care se transmite prin educație și limbaj. Acesta furnizează cadre de referință, imagini de marcă, modele comportamentale și practici cotidiene, asigurând socializarea și integrarea socială a individului. Oamenii și grupurile umane se diferențiază după mediul cultural frecventat și practicile comportamentale În care s-au dezvoltat. Limba, riturile și culturile, tradițiile, vestimentația, habitatul, tipurile de relații interpersonale formează Împreună un cadru sociocultural specific, prelucrat și incorporat de membrii unei comunități. Achiziționăm capital cultural, scrie sociologul Pierre Bourdieu, de la familie, școală, din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
rândul lor, sentimente profunde. Atunci când subiectul e grupul, sociodrama dezvoltă metode de interacțiune, inițiază o ordine culturală și favorizează interpretarea rolurilor augmentate cultural. Metodele lui Moreno sunt larg răspândite și utilizate În alte părți, acolo unde societățile aspiră spre democrație comportamentală. Vom trăi să vedem și la noi o nevoie de Învățare a jocului social civilizat pe scena vieții? (08.09.2009) Puterea vulnerabililor Câteva informații disparate și observații sau experiențe proprii mi-au impus o temă de reflecție tulburătoare: creativii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sau fabricat produce o anumită „logică socială” care orientează activitatea cognitivă a individului, Îl familiarizează cu o anumită „normalizare”, Îl ajută să raționalizeze informația din mediu subordonând-o concepției dominante. Contextul furnizează astfel cadre de referință, imagini de marcă, modele comportamentale și practici cotidiene, asigurând socializarea și „integrarea socială” a individului. Sub o asemenea presiune, doar unii văd capcana, plasa psihosocială ce li se Întinde. Poate asta i se reproșează Hertei Müller? Temele sunt frica, obrazul-hartă care transmite informații despre originea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
SUA. Intervenția prin modificarea stilului de viață, cu sau fără metformin, s-a adresat persoanelor la risc pentru T2DM. După cum afirmă autorii programului, intervenția pe stilul de viață s-a bazat pe literatura empirică privind nutriția, efortul fizic și controlul comportamental al greutății (30-33). Obiectivele programului: (1) scădere în greutate cu cel puțin 7% cu menținerea ei, și (2) un minim de 150 min de activitate fizică de intensitate similară cu mersul rapid. Elementele cheie ale programului: (a) suportul unor „antrenori
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
în vederea conformării cu cerințele de conservare a mediului); * adresabilitate/grup-țintă (fermieri și producători agricoli din zonele vulnerabile la poluarea cu nitrat); * recomandări practice (cum se face, cum se realizează efectiv prevenția poluării). Concluziv, codurile sunt ansambluri de prescripții și indicații comportamental organizaționale și individuale pentru o mai corectă inserare a sistemelor normative. Capitolul despre filozofia afacerilor etice nu poate fi închis fără a face o scurtă trimitere la infrastructura educațională academică. 3.3.3. Etica afacerilor ca disciplină academică Până în anii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
absorbție de bunuri și servicii (estimativ, pentru anul 2005, aproximativ 540 miliarde dolari). "Greenwashing" s-a născut din necesitatea penetrării unei anumite piețe cu condiția menajării unei sensibilități speciale a componenților acesteia. Ca exemplificare, vom prezenta câteva cazuri de disonanță comportamentală notorii ale unora dintre marile concerne internaționale. ALTRIA GROUP, INC. este "părintele" companiei PHILIP MORRIS, dar și proprietara KRAFT FOODS, cel mai mare producator american în domeniul alimentar. O serie de studii publicate în timp au atras atenția asupra componentelor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
percepută ca un ansamblu coerent a cărui specificitate este dată de capacitatea sa de a crea cunoștințe. Inițiatorii acestei teorii sunt considerați a fi Simon (1947), March et Simon (1958) și Cyert et March (1963) care, prin așa-numitul "curent comportamental", explică firma ca fiind simultan o coaliție politică și o instituție cognitivă de adaptare prin intermediul învățării organizaționale. În limitele contextuale expuse de teoriile cognitive, de cea mai mare notorietate se bucură următoarele curente de gândire: Teoria economică neo-schumpeteriană, în care
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cu influență normativă semnificativă asupra organizației. Cu alte cuvinte, măsura în care sunt identificați "cei care contează" dă măsura în care pot fi anticipate și dezamorsate influențele negative ale acestora asupra afacerii. Înțelegerea intereselor și motivațiilor stakeholders, ale tendințelor lor comportamentale permite managementului să proiecteze politici interne și instrumentar adecvat problemelor sociale provocate de funcționarea afacerii. În acest sens, companiile compun hărți complexe ale contextului social, hărți axate pe problematici de genul: Ce știu angajații, ce știe publicul despre firmă/produs
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
În acest sens, companiile compun hărți complexe ale contextului social, hărți axate pe problematici de genul: Ce știu angajații, ce știe publicul despre firmă/produs/problema cu care se confruntă firma? Care le sunt atitudinile și credințele față de ...? Ce reacții comportamentale au față de ...? Cum pot fi segmentate grupurile de stakeholder și cum pot fi dezvoltate intervenții speciale pentru așteptările/solicitările/nevoile/interesele fiecărui segment? Care sunt principalii formatori de opinie în legătură cu problema...? Care sunt soluțiile pentru schimbarea atitudinii stakeholder? Ce comportamente
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
tristețe, suferințe somatice, oboseală, probleme de somn, insomnie, ideație suicidară, frică, frustrare, probleme de adaptare, pierderea spontaneității și a creativității, abuz de substanțe chimice. Negarea: este unul dintre cele mai frecvente mecanisme defensive (Krupp, 1972). Negarea cronică se manifestă somatic, comportamental și psihologic. Apogeul stărilor sufletești prin care trec persoanele cu HIV/SIDA cuprinde și faza de negare a morții. Seligman (1994) consideră că, în consilierea persoanelor cu HIV/SIDA, se poate sugera ideea că această tragedie poate fi privită ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Pentru mulți, începe printr-un sentiment de totală neajutorare și nefericire. Acceptarea: presupune descoperirea necesității cooperării și dialogării cu noua realitate. Include acceptarea realității multiplelor pierderi. Acest proces are loc la nivel mental și emoțional și este observat în conduite comportamentale specifice (implicarea ca voluntar în diverse organizații, participarea la diverse grupuri de suport, participare la consiliere, implicarea socială și stabilirea de noi relații interpersonale). Tipuri de pierderi suferite Asociația Americană de Psihiatrie (1994) definește trauma ca fiind o confruntare cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
D., 1998, Politicile de sănătate în țările Europei Centrale și de Răsărit, Editura Infomedica, București. UNAIDS, 2001, The impact of Voluntary Counseling and Testing - A global review of the benefits and challenges, Geneva, Elveția. Usaci, D., 2003, Imunodeficiența psihoafectivă și comportamentală în raport cu HIV/SIDA, Editura Polirom, Iași. Reprezentări sociale, atitudini și comportamente cu privire la fenomenul HIV/SIDA: o evaluare internațională și românească IOANA PETRE, Institutul de Sociologie „Dimitrie Gusti” Abstract This article takes a look at the main international and romanian tendencies
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
dat de zona de răspândire și de gradul de dezvoltare a sistemului sanitar; din acest punct de vedere, zonele rurale au o vulnerabilitate mai ridicată. O perspectivă psihosociologică asupra percepției HIV/SIDA în România Așa cum s-a văzut, răspunsurile oamenilor - comportamentale și atitudinale - față de amenințarea HIV/SIDA sunt rezultanta unui complex de vectori de influențare și determinare de natură cognitivă, afectivă, socială și geopolitică. De modul particular și unic în care interacționează diverși factori, precum sexul, vârsta, capitalul cultural individual, experiența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
populației, nu doar o simplă necesitate, ci un imperativ în contextul lumii moderne, inclusiv în România de astăzi. Caracterul imperativ rezultă din nevoia de apărare și prevenție a infectării propriu-zise, dar și din obligația civică de a sprijini atitudinal și comportamental pe cei care au fost deja atinși de HIV, pentru a-i ajuta să treacă mai ușor peste propria dramă și pentru a se integra social. Ideea de a le reduce acestora sentimentul și starea de marginalizare care poate ajunge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
comparativ cu cele mai în vârstă, atât datorită precocității maturizării fizice a copiilor, cât mai ales schimbării în atitudini și valori. Schimbarea comportamentelor sexuale la generațiile tinere s-a datorat, în principal, efectelor de contagiune, de împrumut al unor modele comportamentale de la un grup la altul și chiar de la o societate la alta. Acțiunea acestui factor în România a fost marcantă în perioada de după 1990, mai ales datorită expansiunii extraordinare a mijloacelor de informare în masă. Vârsta la debutul vieții sexuale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
prin uzura fizică și morală pe care o presupune acest efort. Uneori, însă rezistența este justificată, indivizii asupra cărora se fac presiuni pentru schimbare identificând inadecvarea la context a unui mod nou de abordare a problemelor, a unui nou stil comportamental etc. Contează și cine face „evaluarea”, gradul de implicare al acestuia în problematica analizată. Poziția analistului trebuie să fie neutră, el se plasează în afara pasiunilor. I se cere să fie doar un observator, un arbitru al dialogului și nu un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
s-o țin minte atât de bine și acum, după atâția ani. Am avut, în anii trecuți, relații numeroase cu oameni atât din Vest, cât și din Est, în special cu ruși, și apoi cu bieloruși. Desigur, varietatea psihologică și comportamentală umană este la fel de mare în Est ca și în Vest. Totuși, deși nu sunt adeptul acelor definiții care atribuie unui popor sau unei națiuni trăsături definitorii și veșnice, nu pot să nu recunosc că în vechea teorie a "sufletului slav
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
loialitatea și sinceritatea. Educația morală, căreia Comenius îi acorda o atenție specială, beneficia și de alte calități suplimentare, cum ar fi: bunăvoința, hărnicia, modestia, politețea ș.a.m.d. Drept metode de realizare a educației morale, Comenius indica exemplul sau modelul comportamental al părinților/profesorilor, lectura cu rol de simbol de moralitate, care să declanșeze admirația și entuziasmul, exerciții sau aplicații morale care să aibă drept scop formarea spiritului ordonat și a unei bune conduite în rândul elevilor. Marele pedagog umanist ceh
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
interesele oamenilor. Numai în felul acesta studiul privitor la societate poate deveni știință. Dürkheim ajunge la concluzia că individul este un produs al societății, care se formează ca om, ca ființă socială numai în măsura în care adoptă normele și valorile sociale, modelele comportamentale specifice societății în care insul uman dorește să fie integrat. Depășirea stărilor de criză economică, socială și morală pe care societatea le parcurge deseori se face prin instituirea unor norme riguroase și coercitive pe care indivizii trebuie să le respecte
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elevilor un sentiment de neliniște, așa cum prezența activă a acestuia le furnizează stări și sentimente de siguranță și de securitate. Comunicarea didactică devine, la rândul său, stimulată de tendința elevului de a se identifica cu profesorul, devenit un adevărat model comportamental pentru copil. Dominarea raporturilor profesor-elev de relații de respingere/antipatie, face ca un astfel de proces de identificare cu modelul să nu se mai instituie, comunicarea fiind de cele mai multe ori fie blocată, fie obturată. Acesta este aspectul pe care ne
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Educația ecologică a copiilor se realizează cu succes dacă în acțiunile organizate de învățătoare se urmăresc obiective accesibile si posibil de realizat cu conținuturi, strategii didactice si tematici corespunzătoare. Plimbările și excursiile in mijlocul naturii sunt pentru școlari adevărate experiențe comportamentale atât in relația cu mediul cât și cu ceilalți copii. Ei invață în mod direct reguli pe care trebuie să le respecte tot timpul : păstrarea curățeniei la locul de popas, interzicerea focului în pădure, interzicerea scrijelirii trunchiurilor copacilor. Educația ecologică
Coronița prieteniei by Inst Bera Mihaela, Şcoala Generală Nr. 9 Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93016]
-
Pentru menținerea motivației, exercițiile stabilite trebuie să fie orientate spre lumea reală a pacientului, adică spre activitățile existenței zilnice. Educarea pacientului cu privire la importanța exercițiilor sporește cunoștințele sale despre tratarea fizică a bolii sale. Folosirea educației ca un auxiliar al terapiei comportamentale este considerată a fi foarte valoroasă în tratarea bolilor cronice (MAZZUCA, 1982). Ca la toate procesele de învățare, perioadele învățării motorii sunt urmate de perioadele de consolidare a cunoștințelor recent dobândite. Pe parcursul perioadelor de consolidare, pacienții par să nu facă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
organismului, socotit ca presor selectiv și diferitele populații celulare infectate cu virusuri sau transformate neoplazic, indiferent de factorii care au indus această transformare. De-a lungul acestei co-evoluții, fiecare dintre beligeranți se restruc tu rează material, energetic și, în final, comportamental, pentru a supraviețui atacului celuilalt. Graeme E.Price și colab. de la Universitatea Rockefeller din New York au dovedit în anul 2000 că pe parcursul infecției cu un virus gripal de tip A, presor selectiv reprezentat de limfocitele T citotoxice CD8+, induce apariția
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de remarcat. În afară de faptul că serialul promovează acte de violență și dă naștere la dezbateri largi asupra efectelor media, se mai poate observa că cele două personaje au devenit modele pentru comportamentul tinerilor, care le imită diferite ticuri și modele comportamentale. Serialul a condus și la crearea unei piețe de produse "Beavis și Butt-Head", care, la rîndul lor, au determinat proliferarea imaginilor și efectelor lor. Iată un exemplu: "Creatorul de măști, Ed Edmundo, de la Compania Distorsions Unlimited, afirmă că a vîndut
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]