6,847 matches
-
români (83,79%), cu o minoritate de romi (11,01%). Pentru 5,1% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,91%). Pentru 5,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Dragalina a apărut în 1931, după ce au fost împroprietăriți țărani care luptaseră în Primul Război Mondial; inițial, comuna a avut doar satul de reședință și făcea parte din județul Ialomița În 1950, a fost transferată raionului Călărași din regiunea
Comuna Dragalina, Călărași () [Corola-website/Science/310318_a_311647]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt croați (76,53%). Principalele minorități sunt cele de români (7,91%) și romi (5,53%). Pentru 2,12% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (89,32%), cu o minoritate de ortodocși (8,46%). Pentru 2,03% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
romi (5,53%). Pentru 2,12% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (89,32%), cu o minoritate de ortodocși (8,46%). Pentru 2,03% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
pentru că preot avea, ba avusese și în 1658, ceea ce sugerează existența unui lăcaș de cult cel puțin de la începutul primei jumătăți a secolului al XVII-lea. În 1750 satul avea biserică, cantor și sfăt, nu și preot. Conscripția de delimitare confesională din anii 1760-1762 a consemnat existența a 23 de familii ortodoxe. În 1830 a fost construită altă biserică din lemn, renovată în 1911 și demolată în 1927. Biserica actuală de lemn, cu hramul „Sfântul Nicolae”, a fost edificată în 1925
Biserica de lemn din Blidărești () [Corola-website/Science/310343_a_311672]
-
comunei Râu Alb se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,83%). Pentru 2,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,63%). Pentru 2,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Râu Alb, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310350_a_311679]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,83%). Pentru 2,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,63%). Pentru 2,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Râu Alb, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310350_a_311679]
-
așa că s-a întors în Banatul românesc, unde a stat ascuns. A supraviețuit ca țesător, zilier și profesor particular, până ce familia sa a putut să revină în România și el s-a putut angaja în 1947 ca profesor la școala confesională din Bărăteaz, județul Timiș. În 1948, ca urmare a naționalizării averilor bisericești și a învățământului confesional, a rămas fără loc de muncă, pe care l-a reprimit, în mod neașteptat, în 1949. În 1951 s-a angajat la școala primară
Hans Kehrer () [Corola-website/Science/310338_a_311667]
-
și profesor particular, până ce familia sa a putut să revină în România și el s-a putut angaja în 1947 ca profesor la școala confesională din Bărăteaz, județul Timiș. În 1948, ca urmare a naționalizării averilor bisericești și a învățământului confesional, a rămas fără loc de muncă, pe care l-a reprimit, în mod neașteptat, în 1949. În 1951 s-a angajat la școala primară cu predare în limba germană, din Timișoara, dar nu a stat nici acolo mult, deoarece a
Hans Kehrer () [Corola-website/Science/310338_a_311667]
-
Varșoviei și al întregii Polonii. Are șapte episcopii, iar cei mai mulți dintre credincioși sunt polonezi sau ucraineni care trăiesc în regiune Białystok. Până în secolul al XVII-lea când Poloniei a fost împărțită în trei părți administrația statului era delimitată de granița confesională. Sudul și vestul țării erau catolice, iar în nord și în răsărit predomina elementul ortodox. După împărțirea Poloniei vestul și sudul au intrat în sfera administrativă a Prusiei și a Imperiului Austro-Ungar, iar răsăritul a revenit Rusiei. Astfel ortodocșii polonezi
Biserica Ortodoxă Poloneză () [Corola-website/Science/310333_a_311662]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,27%), cu o minoritate de romi (5,16%). Pentru 1,56% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,13%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (3,31%). Pentru 1,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Perșinari făcea parte din plasa Cobia
Comuna Perșinari, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310347_a_311676]
-
1,56% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,13%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (3,31%). Pentru 1,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Perșinari făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și avea în compunere doar satul de reședință, cu 1053 de locuitori. Aici funcționau o școală, o biserică și o moară de apă. În
Comuna Perșinari, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310347_a_311676]
-
2011, populația comunei Bucșani se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,08%). Pentru 2,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,9%). Pentru 2,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Glavacioc-Neajlov a județului Vlașca, era formată din satele Bucșanii de Jos, Bucșanii de
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,08%). Pentru 2,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,9%). Pentru 2,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Glavacioc-Neajlov a județului Vlașca, era formată din satele Bucșanii de Jos, Bucșanii de Sus și Podișor, având în total 1172 de locuitori. Existau în comuna Bucșani o moară („a
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
2011, populația comunei Dioști se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,07%). Pentru 1,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,92%). Pentru 1,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Dioști, Dolj () [Corola-website/Science/310482_a_311811]
-
când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,07%). Pentru 1,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,92%). Pentru 1,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Dioști, Dolj () [Corola-website/Science/310482_a_311811]
-
populația comunei Padeș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,1%). Pentru 1,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,73%), cu o minoritate de baptiști (1,44%). Pentru 1,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
români (98,1%). Pentru 1,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,73%), cu o minoritate de baptiști (1,44%). Pentru 1,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
populația comunei Căpreni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,93%). Pentru 1,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,52%). Pentru 1,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Căpreni, Gorj () [Corola-website/Science/310499_a_311828]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,93%). Pentru 1,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,52%). Pentru 1,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Căpreni, Gorj () [Corola-website/Science/310499_a_311828]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,83%), cu o minoritate de romi (6,14%). Pentru 5,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,1%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,05%). Pentru 5,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
5,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,1%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,05%). Pentru 5,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Băneasa-Sfântu Gheorghe, Băneasa Hagiului și Băneasa-Brăiloiu, având în total 860 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 50
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,25%), cu o minoritate de romi (1,15%). Pentru 6,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,19%). Pentru 6,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era formată din satele Adunații Copăceni, Berești și
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
români (92,25%), cu o minoritate de romi (1,15%). Pentru 6,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,19%). Pentru 6,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era formată din satele Adunații Copăceni, Berești și Pârlita, având în total 2567 de locuitori. Existau în comună o școală comunală mixtă primară cu
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (95,01%), cu o minoritate de romi (4%). Pentru 0,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (96,15%), dar există și minorități de unitarieni (1,09%) și reformați (1,04%). Pentru 0,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Căpâlnița, Harghita () [Corola-website/Science/310540_a_311869]
-
79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (96,15%), dar există și minorități de unitarieni (1,09%) și reformați (1,04%). Pentru 0,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Căpâlnița, Harghita () [Corola-website/Science/310540_a_311869]