190,047 matches
-
din impozitul anual datorat pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult, pentru următoarele situații: a) în cazul în care contribuabilul a optat pentru depunerea formularului 230 la entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară a sumei; ... b) în cazul în care au fost constatate erori. ... ... 5. Se întocmește în două exemplare de către organul fiscal central competent. ... 6. Circulă: – un exemplar la organul fiscal central competent; ... – un exemplar la contribuabil. ... ... 7. Se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului. ... ... ... 8. La anexa nr. 7, după
ORDIN nr. 80 din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251233]
-
nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, Curtea a constatat că cele două categorii de persoane comparate se află în situații obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, și prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor și a pensiilor din sistemul public. Curtea a arătat
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică“, prin Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 martie 2020, paragraful 59, a constatat că această normă constituțională instituie veritabile limitări ale competenței atribuite Guvernului. De asemenea, Curtea a stabilit că „se poate deduce că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci când menționează că «nu pot fi adoptate în
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Victor Furtună în Dosarul nr. 4.025/93/2017/a2 (număr în format vechi 2.538/2019) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. VII, în ansamblul său, și ale art. VII pct. 2 și 3, în special, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și cele
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
opune competenței legiuitorului de a reforma sistemul de salarizare, de a reașeza coeficienții sau salariile de bază ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv ale personalului auxiliar din instanțe și parchete. ... 23. Prin urmare, întrucât în cauză nu s-a constatat restrângerea exercițiului unui drept fundamental, în sensul art. 53 din Constituție, Curtea a precizat că aceste dispoziții constituționale nu au relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate. ... 24. Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
Șuhan și alții, de Georgeta Liliana Orbeciu și de Georgeta Bratu în dosarele nr. 3.003/2/2018, nr. 3.000/2/2018, nr. 3.958/2/2018, nr. 5.471/2/2018, nr. 2.994/2/2018 și nr. 2.983/2/2018 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile cuprinse la nr. crt. 1-12 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
în ceea ce privește dispozițiile art. 539 alin. (2) și ale art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală. Totodată, reține că, prin Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă din cuprinsul art. 539 din Codul de procedură penală care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate“. Susține, în esență, că dispozițiile criticate trebuie să fie subordonate principiului constituțional
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia“. Susțin că atât legiuitorul, cât și instanța supremă, în decizia mai sus amintită, au avut în vedere exclusiv situațiile în care nelegalitatea se constată ca urmare a verificării măsurilor preventive deja dispuse
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, cu consecința directă a încălcării dreptului la un proces echitabil. Apreciază, de asemenea, că textul criticat inhibă complet posibilitatea reparării prejudiciului cauzat prin privarea nelegală de libertate, dacă nelegalitatea nu a fost constatată explicit prin acte jurisdicționale întocmite în cursul procesului penal, astfel că în situația în care împrejurările din care rezultă prejudiciul se ivesc ulterior încetării măsurilor preventive, persoana nu mai are nicio posibilitate legală de a obține repararea acestuia. ... 12. În
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
a încercat să stânjenească aflarea adevărului. În reglementarea actuală, legiuitorul și practicienii, interpretările oficiale și cele neoficiale se învârt în jurul noțiunii de privare nelegală de libertate, pe care trebuie să o aibă în vedere instanța civilă după ce o constată o instanță penală, și toată lumea se așteaptă să se diminueze salariul magistraților ori acestora să le fie afectate bunurile personale pentru a se achita despăgubirile, pentru a se rezolva toate problemele și toate neajunsurile societății românești. Așadar, observă că
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
judecată învestită cu judecarea cauzei. “ ; ... – Art. 541 alin. (2): „Acțiunea poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată, precum și a ordonanței sau încheierilor organelor judiciare, prin care s-a constatat eroarea judiciară, respectiv privarea nelegală de libertate. “ ... ... 21. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate din Dosarul Curții nr. 309D/2019, prevederile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
califică, în mod explicit sau implicit, privarea de libertate dispusă în cursul procesului penal ca fiind nelegală, ceea ce înseamnă că prevederile art. 539 din Codul de procedură penală exclud dreptul persoanei la repararea pagubei în considerarea acestei ipoteze - a constatat că soluția legislativă din cuprinsul acestor din urmă norme procesual penale care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
de apreciere ale statului, remediul existent este unul apt să corecteze nedreptatea săvârșită. ... 28. De aceea, raportat la libertatea individuală, Curtea a reținut că devine axiomatic faptul că, dacă s-a făcut dreptate pe fondul acuzației în materie penală, fiind constatată netemeinicia sa, efectele actului de dreptate în mod inevitabil se repercutează și asupra măsurilor preventive privative de libertate luate în cursul procesului penal, ceea ce implică necesitatea existenței unui remediu judiciar de natură a corecta suferința expiată. ... 29. Curtea a
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
netemeinicia sa, efectele actului de dreptate în mod inevitabil se repercutează și asupra măsurilor preventive privative de libertate luate în cursul procesului penal, ceea ce implică necesitatea existenței unui remediu judiciar de natură a corecta suferința expiată. ... 29. Curtea a constatat, astfel, că statul este obligat să recunoască și să garanteze dreptul la despăgubiri ca urmare a unei privări de libertate dispuse în cursul procesului penal, indiferent de temeiul generator al răspunderii sale, respectiv caracterul nedrept sau nelegal al măsurii privative
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
coroborat, fiind intrinsec legate între ele. Aceste dispoziții constituționale reprezintă temeiul pentru justificarea răspunderii delictuale a statului pentru prejudiciul cauzat persoanei supuse unei măsuri preventive privative de libertate. Totodată, având în vedere obligația statului de a valoriza dreptatea, Curtea a constatat că încălcarea inviolabilității libertății individuale în ipoteza normei examinate constituie o eroare judiciară în sensul art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituție. ... 31. În consecință, Curtea a reținut că recunoașterea dreptului la despăgubiri în cazul privării nedrepte de libertate
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). ... 38. Față de aceste considerente de principiu, Curtea constată că eventualele critici referitoare la o interpretare într-un sens neconstituțional a dispozițiilor art. 538 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt susceptibile de analiză pe fond numai în cauze în care acestea sunt aplicabile/aplicate de către instanță. Câtă
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
nașterea dreptului la acțiune, iar nu de la nașterea dreptului subiectiv material [art. 2.528 alin. (1) din Codul civil] în situația acțiunii în răspundere civilă delictuală au în vedere specificul acțiunilor în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită. Or, Curtea constată că această diferență de regim juridic nu este de natură a încălca principiul egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 din Constituție, întrucât discriminarea poate fi constatată doar în situația reglementării unor soluții juridice diferite pentru persoane aflate în situații
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
în vedere specificul acțiunilor în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită. Or, Curtea constată că această diferență de regim juridic nu este de natură a încălca principiul egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 din Constituție, întrucât discriminarea poate fi constatată doar în situația reglementării unor soluții juridice diferite pentru persoane aflate în situații similare, aspect ce nu poate fi reținut în prezenta cauză. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în repetate rânduri, că principiul egalității în drepturi presupune instituirea
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
Dolj - Secția I civilă și de Ionuț Damian în Dosarul nr. 6.930/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția I civilă. ... 3. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liviu Aurel Man în Dosarul nr. 2.433/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ... Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția I civilă și Tribunalului Cluj - Secția civilă și se publică în Monitorul
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
alocat fiecărei sesiuni, în conformitate cu prevederile legilor bugetare anuale. (2) Înregistrarea cererilor de acord pentru finanțare se suspendă la data expirării perioadei sesiunii în care se pot înregistra cereri de acord pentru finanțare sau la data la care se constată că finanțarea solicitată prin cererile de acord pentru finanțare depuse atinge nivelul bugetului anual alocat schemei sau nivelul bugetului alocat sesiunii, în conformitate cu prevederile legilor bugetare anuale. (3) În cazul în care, în urma analizei cererilor de acord pentru
HOTĂRÂRE nr. 149 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251375]
-
prin cererile de acord pentru finanțare depuse atinge nivelul bugetului anual alocat schemei sau nivelul bugetului alocat sesiunii, în conformitate cu prevederile legilor bugetare anuale. (3) În cazul în care, în urma analizei cererilor de acord pentru finanțare înregistrate, se constată neutilizarea în totalitate a bugetului alocat sesiunii sau bugetul anual al schemei este suplimentat în conformitate cu prevederile legilor bugetare anuale, Ministerul Finanțelor publică pe site-ul său bugetul rămas neutilizat din bugetul anual alocat schemei și data deschiderii unei
HOTĂRÂRE nr. 149 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251375]
-
Ministerul Finanțelor pe site-ul său, conform art. 19 alin. (1) din hotărâre, cu cel puțin 45 de zile înainte de data deschiderii sesiunilor. (3) Cererile de acord pentru finanțare înregistrate în afara sesiunilor sau după data la care se constată că finanțarea solicitată prin cererile de acord pentru finanțare depuse atinge nivelul bugetului anual alocat schemei sau nivelul bugetului alocat sesiunii se restituie întreprinderilor. ... 3. La anexa nr. 2 articolul 6, alineatul (1) va avea următorul cuprins: Articolul 6 (1
HOTĂRÂRE nr. 149 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251375]
-
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepție ridicată de Eugen Giurcă în Dosarul nr. 5.696/63/2019 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.415D/2019. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 445D/2020, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Dumitru Dincă în Dosarul nr. 8.212/63/2019 al Curții de
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 445D/2020, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Dumitru Dincă în Dosarul nr. 8.212/63/2019 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal. ... 4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 461D/2020, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Szabo Ioan în Dosarul nr. 148/112/2020 al Tribunalului Bistrița-Năsăud
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]