8,749 matches
-
pe parcursul acestei analize am văzut că, deși a fost introdusă cu un sens destul de precis, ideea de antinomie a suferit un proces de "ambiguizare", fiind folosită în diferite sensuri, mai mult sau mai puțin apropiate de cel inițial: paradox, predicație contradictorie, opoziție conceptuală, contradicție dialectică, contradicție ontică. Unele dintre acestea se pot reduce la sensul standard. Celelalte trebuie privite ca sensuri secundare sau pur și simplu improprii, care întrețin cu sensul de bază doar un raport parțial. 3. Intențiile cercetării Spuneam
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dogmelor este, în opinia lui Blaga, Philon din Alexandria. El e primul care, în această atmosferă de sincretism cultural, încearcă să adapteze mitologia iudaică la filosofia grecească și invers, propunând, în acest context de preocupări, formule în care realizează sinteze contradictorii. Philon preia din filosofia greacă, de la Heraclit și stoici, ideea unei substanțe primare divine care s-ar fi diferențiat în lume. Însă, spre deosebire de greci, care nu reușeau să iasă din logic în administrarea acestei idei, el îi dă o formulare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dogmei este căutată de către filosoful român în dilema în care se afla Philon, plasat între monoteismul iudaic, care nu admitea alterarea divinității, și ideea greacă a emanației unor existențe secundare din divinitate. Dogma, adică sinteza antinomică a celor două idei contradictorii, a fost soluția lui Philon. "Astfel, spune Blaga, intelectul s-a hotărât, pentru întâia oară în istorie, să accepte în deplină conștiință o formulă care, indiferent de raportul său cu realitatea, era antinomică în sine, și care nu se poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tematizat de Blaga cu privire la științe și filosofie, metoda antinomiei transfigurate este văzută, de fapt, ca unul din modurile de raționalizare a existenței"125, asimilat uneori pe nedrept cu cel pe care filosoful din Lancrăm îl numea "raționalizarea pe linia identității contradictorii", adică linia dialectică a lui Hegel. 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate Metoda antinomiei transfigurate este destinată de către Lucian Blaga în primul rând metafizicii. Ea exprimă, în opinia sa, o formă absolut originală de cunoaștere metafizică. Filosoful
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a lumii, pe care l-a descris în lucrarea despre cenzura transcendentă. În acest punct, el face apel la paradox, la antinomie. Acestui Mare Anonim, ființei transcendente, i se dezvăluie o natură, o fire care "coincide cu antinomicul însuși, cu contradictoriul însuși"157. E antinomic prin determinații (divin și demonic în același timp) și paradoxal prin modul de manifestare în creație: o origine ce nu originează, un generator ce-și mutilează potențele. Voi urmări aceste aspecte în cele ce urmează. Marele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
așa, ba chiar devin opuse, deoarece, în procesul teogonic, totalitatea rămâne totalitate, în timp ce plenitudinea suferă o scădere, care face ca totul existenței să nu mai fie egal cu plenitudinea ei. Prin aceasta, Lucian Blaga conferă Marelui Anonim "statutul de identitate contradictorie a cosmosului"160. Cu această teză antinomică, ne aflăm, spune Blaga, în sfera minus-cunoașterii, alături de dogmele pe care le-au propus neoplatonicii, creștinii sau gnosticii 161. S-a spus că această natură antinomică a principiului metafizic reverberează în câmpul existențial
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care n-ar putea ajunge pe cale logică și care sunt imposibile din punct de vedere logic, deoarece implică antinomicul 170. Astfel de concepte se întâlnesc în zona gândirii dialectice. De exemplu, conceptul de "devenire", analizat logic, se desface în termeni contradictorii: existență neexistență. Sinteza dialectică cuprinsă într-un astfel de concept nu poate fi un produs logic. Aceasta înseamnă că, în cazul lor, intelectul pune în mișcare o ciudată particularitate de a putea ridica pe plan conceptual iraționalul intuiției concrete ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a cripticului unui mister. Sergiu Al-George observă că revelarea se face printr-un "salt" în criptic, cu ajutorul unei "idei teorice". "Saltul la care se referă Blaga (...) nu aparține logicului ci analogicului...". El exprimă "anularea limitei dintre entități diferite, opuse sau contradictorii, deci însăși ideea sintezei antinomice"177. Un al treilea argument pentru caracterul antinomic al cunoașterii luciferice este legat de raportul acesteia cu ideea de mister. În Censura transcendentă, Lucian Blaga caracteriza cunoașterea individuată drept un "organ de convertire apologică a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tot pe atât de izolatoare. Marele Anonim îi oferă omului posibilitatea de a depăși imediatul prin întruchipări stilistice, iar, pe de altă parte, aceleași cadre stilistice se opun acestei posibilități. Lucian Blaga vede în această antinomie sau întretăiere de finalități contradictorii o ordine metafizică ingenioasă, prin care omul este condamnat la un destin creator pe care nu-l poate depăși. Cum s-a spus, " Omul este o ființă creatoare care își depășește mereu creația dar care, tocmai de aceea, nu-și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
absolutului, a ceea ce este dincolo de limita fenomenelor, adică, la cunoaștere metafizică. Kant, însă, arată că rațiunea, în încercarea ei de a depăși totalitatea fenomenelor și a produce afirmații metafizice, ajunge la antinomii, adică în definiția sa la perechi de teze contradictorii ce sunt susținute de argumente la fel de valabile. Sursa antinomiilor, argumentează filosoful german, stă în tendința irezistibilă a rațiunii de a depăși sfera experienței și a accede la necondiționat, "pe care rațiunea îl reclamă în lucrurile în sine, în mod necesar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
În activitatea sa metafizică, rațiunea, însă, investește această idee cu existență de sine stătătoare și caută să-i determine caracterele, firește fără să recurgă la experiență, pur rațional. Rezultatul a fost, spune P.P. Negulescu, "că determinările acestea au luat forme contradictorii, care au încurcat gândirea filosofică într-o "antitetică" cu atât mai penibilă cu cât, fiind naturală, era inevitabilă. Din cauza ei, în adevăr, rațiunea omenească a fost silită să facă, cu privire la Univers, afirmații care, deși se excludeau reciproc, erau totuși deopotrivă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care se raportează misticul depășește conceptele rațiunii și capacitatea noastră de cunoaștere și înțelegere. El este considerat un mister de nivel maxim. Pentru a arăta lucrul acesta și a-l determina totuși într-un fel, misticul îl descrie prin atribute contradictorii, recurgând la antinomie. Gândirea rațională își epuizează resursele conceptuale în fața acestui obiect și atunci singura cale de a-l exprima într-un fel este limbajul antinomic. Antinomia este "forma cea mai acută" sub care obiectul misticii se înfățișează 313 În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de gândire mistică. După Blaga, sintagma coincidentia opossitorum s-ar traduce în ideea că în Dumnezeu sau, mai general, în transcendent, coincid termenii opuși. Ea comportă, în opinia sa338, cel puțin două variante de interpretare: a) în transcendent coincid teze contradictorii în sensul că transcendentul este acategorial și atunci el depășește termenii contradictorii, care sunt la fel de insuficienți pentru a-l determina; în acest caz, formulele antinomice sunt doar un mod de a vorbi despre ceva ce e absolut indeterminabil; b) coincidența
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ideea că în Dumnezeu sau, mai general, în transcendent, coincid termenii opuși. Ea comportă, în opinia sa338, cel puțin două variante de interpretare: a) în transcendent coincid teze contradictorii în sensul că transcendentul este acategorial și atunci el depășește termenii contradictorii, care sunt la fel de insuficienți pentru a-l determina; în acest caz, formulele antinomice sunt doar un mod de a vorbi despre ceva ce e absolut indeterminabil; b) coincidența opuselor în transcendent înseamnă că acesta este punct de indiferență între contrari
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dumnezeu fiind conceput ca ceva mai presus de orice categorie a intelectului și așezat "la limita cunoașterii intelectuale"340. În consecință, atunci când este gândit, acest lucru se face sub semnul coincidentia oppositorum: fie în sensul că în transcendent coincid teze contradictorii, acategorialul depășind termenii contradictorii, ceea ce înseamnă că aceștia sunt egal de insuficienți pentru a-l determina; fie în sensul că Dumnezeu este coincidența opuselor ca punct de indiferență între termeni contrari, o neutralitate între doi poli beligeranți 341. Lucian Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ceva mai presus de orice categorie a intelectului și așezat "la limita cunoașterii intelectuale"340. În consecință, atunci când este gândit, acest lucru se face sub semnul coincidentia oppositorum: fie în sensul că în transcendent coincid teze contradictorii, acategorialul depășind termenii contradictorii, ceea ce înseamnă că aceștia sunt egal de insuficienți pentru a-l determina; fie în sensul că Dumnezeu este coincidența opuselor ca punct de indiferență între termeni contrari, o neutralitate între doi poli beligeranți 341. Lucian Blaga consideră că modul de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
încearcă prinderea iraționalității concretului. Tocmai prin aceasta, ele dezvăluie, atunci când sunt analizate logic, un caracter antinomic. Exemplul clasic este cel al "devenirii". Atunci când este privit din punct de vedere logic, acest concept apare ca problematic, descompunându-se în două aspecte contradictorii: existență neexistență. Privit din punctul de vedere al concretului, el apare ca o sinteză între momente abstracte contradictorii, ca o totalitate căreia pe plan abstract îi corespunde conceptul de "devenire". Oricum, din perspectiva concretului, antinomia dispare, este anulată. Tocmai datorită
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este cel al "devenirii". Atunci când este privit din punct de vedere logic, acest concept apare ca problematic, descompunându-se în două aspecte contradictorii: existență neexistență. Privit din punctul de vedere al concretului, el apare ca o sinteză între momente abstracte contradictorii, ca o totalitate căreia pe plan abstract îi corespunde conceptul de "devenire". Oricum, din perspectiva concretului, antinomia dispare, este anulată. Tocmai datorită acestui caracter, spune Blaga, conceptele concrete au un aspect hibrid, fiind construcții intermediare între abstract și concretul intuitiv
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest sens Hegel 354. Ideea sa, din care își va face fundamentul concepției filosofice, este că lumea nu este lipsită de contradicții, ci dimpotrivă. Contradicția devine miezul principiului care exprimă "adevărul și esența lucrurilor": "Toate lucrurile sunt în ele însele contradictorii"355. Într-o altă formulare, acest principiu afirmă că "tot ce este real conține în sine determinații opuse și că deci cunoașterea și, mai precis, conceperea unui obiect constă tocmai în conștiința că acesta este o unitate concretă de determinații
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
deci cunoașterea și, mai precis, conceperea unui obiect constă tocmai în conștiința că acesta este o unitate concretă de determinații opuse"356. Numai o prejudecată a logicii tradiționale și a gândirii comune, cum că nu există nimic ce ar fi contradictoriu, a înlăturat contradicția atât din lucruri cât și din reflectarea cugetătoare, crede Hegel, aceasta fiind privită ca "un accident, oarecum ca o anomalie și un paroxism morbid trecător 357. Or, pentru el, "orice determinație, tot ce e concret și orice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și un paroxism morbid trecător 357. Or, pentru el, "orice determinație, tot ce e concret și orice concept e în chip esențial o unitate de momente distincte și cu putință de a fi distinse, momente care (...) se transformă în momente contradictorii"358. Contradicția este principiul oricărei mișcări, chiar și al mișcării exterioare. Contrar eleaților, Hegel nu neagă mișcarea pentru că este contradictorie, ci, dimpotrivă, o afirmă împreună cu contradicția cuprinsă în ea. În acest sens, spune: "mișcarea e însăși contradicția concret existentă"359
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
chip esențial o unitate de momente distincte și cu putință de a fi distinse, momente care (...) se transformă în momente contradictorii"358. Contradicția este principiul oricărei mișcări, chiar și al mișcării exterioare. Contrar eleaților, Hegel nu neagă mișcarea pentru că este contradictorie, ci, dimpotrivă, o afirmă împreună cu contradicția cuprinsă în ea. În acest sens, spune: "mișcarea e însăși contradicția concret existentă"359. În al doilea rând, fixarea lui Kant la patru antinomii este nejustificată. Din moment ce "orice concept e unitate de momente opuse
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pun tezele. Este momentul intelectului. Într-un al doilea moment, intră în joc rațiunea dialectică sau negativă, prin care tezele sunt negate și trec în antiteze. În cel de-al treilea moment, se realizează o integrare a celor două elemente contradictorii într-o structură de sinteză. Este momentul în care se construiesc conceptele concrete. Acum intră în joc ceea ce Hegel numește rațiunea speculativă sau pozitivă. Cu aceasta se ajunge la atingerea totalității, a infinitului, a absolutului sau necondiționatului. Ceea ce este foarte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoaștere"372. Această idee a rațiunii speculative este cea prin care Hegel consideră că reușește să depășească criza kantiană a rațiunii. Pentru el, speculațiunea este acea formă a gândirii care, spre deosebire de intelectul sau rațiunea kantiene, se angajează în spațiul ideilor contradictorii sau paradoxale 373 și reușește să ajungă la o cunoaștere a întregului, a nedeterminatului. Dacă pentru intelectul și rațiunea kantiene, contradicția este de nedezlegat, rațiunea speculativă suportă contradicția, găsindu-i dezlegarea. Această dezlegare se numește ideea totalității, a sintezei, care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și simplu în logica lui Hegel, căci aceasta se substituie logicii obișnuite a intelectului și a rațiunii. Ele și-ar pierde într-adevăr orice specific și, în primul rând, pe acela de antinomii transcendente. La Hegel, din moment ce întreaga lume este contradictorie (deci antinomică), transcendentul ar trebui să fie ceva necontradictoriu, de tipul identității absolute. Or, el se dovedește antinomic. Blaga aduce exemple din microfizică. Astăzi există și altele, din macrocosmos. Fenomene ce se petrec cu viteze mai mari decât a luminii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]