7,252 matches
-
Numără băbește ziduri vechi din Iași”... (Romanticii mei gâscani). Unde s-ar Încadra literar Alexandru Tăcu, și-a dat cu părerea prietenul său Aurel Ștefanachi. Care Îi este poziția politică ne-o spune Însuși autorul, poetul Alexandru Tăcu: „Nu-s cronicar teluric, la dinaștii inerte./ Și nici servil puterii”... Păstrându-și „Dreptul de a fi”..., neîncadrat politic și pentru că atunci când a Încercat o anumita apropiere alții i-au arătat spatele, Alexandru Tăcu Zeletin, păstrându-și „vărcile” fatidice, chiar de-a lungul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Omul interzis”, despre care regretatul Ioanid Romanescu scria În prefață să că reprezintă un act artistic și un document istoric. Alexandru Tăcu Își Încheia volumul precedent cu un poem intitulat ,, Drept de a fi eu” și se mărturisea: ,,Nu-s cronicar teluric la dinaștii inerte./ Și nici servil puterii, bisericos credul;/ Nu cer ipocriziei păcatele să-mi ierte./ O cruce pentru oase mi-i destul”. Prin ,,Flaut Tenebra” - volum apărut recent la Casa Editorială Moldova, Alexandru Tăcu face o Îndelunga incursiune
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și dezbatere, activități spirituale deosebit de prețuite în viața socială a Greciei antice. Scrieri. Este autorul a numeroase lucrări de retorică, etică, drept, filosofie și gramatică. Se mai păstrează astăzi și pot fi consultate doar 20 de rânduri. Diogenes Laertios, consacrat cronicar al filosofiei grecești, afirmă că Protagoras a scris: * Arta controversei. Despre luptă * Despre științe. Despre stat * Despre starea primordială a lucrurilor. Despre lucrurile din Hades * Despre faptele greșite ale oamenilor. Precepte * Discuții contradictorii Învățături. Majoritatea ideilor sale ne sunt cunoscute
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Ea face, în același timp, obiectul unor campanii puternice realizate de publicitari. Cine ascultă? Cine și ce urmărește cu relansarea șlagărelor de altădată? Să fie nostalgia la mijloc, e marketing pur? Participă la dezbaterea noastră scriitorul Matei Florian (și în calitate de cronicar muzical al „Dilemei Vechi“), realizatorul de radio Valentin Panduru, inițiator al radioului online www.alternativ.ro, și regizorul Radu Afrim, cel care a „recuperat“ melodii ale Epocii de Aur în câteva dintre spectacolele sale. Iar surpriza dosarului o constituie interviul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
împrumuturi italiene: adágio, alteza, amainar "a strînge vele-le; a (se) liniști", cantata, escopeta "flintă", infanteria, libreto, pastel, soneto, tenor. Cronologic, italiana a fost primul idiom romanic care a influențat limba română, încă de la începutul secolului al XVIII-lea, prin cronicarii munteni, pentru ca, spre sfîrșitul acestui secol, să devină sursă de împrumuturi pentru învățații din toate provinciile românești. În veacul al XIX-lea influența italiană este însă subclasată de cea franceză, în ciuda faptului că a existat o orientare culturală (reprezentată îndeosebi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
importantă în feudalism și cu texte foarte vechi, precum franceza, a devenit limbă națională abia în secolul al XVIII-lea. În cazul românei aspectul literar feudal a ajuns la o oarecare înflorire la sfîrșitul veacului al XVII-lea (prin activitatea cronicarilor și a lui Dosoftei, prin apariția Bibliei de la București etc.), însă limba literară națională și-a cristalizat normele de bază la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Totuși, limbile moderne nici nu le înlocuiesc și nici nu le dublează pe cele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de literatură, în dicționare și în istorii literare, și, cu atît mai puțin, în manualele de școală ca substituți ai literaturii propriu-zise142. În lumea civilizată, nu există această profesie de critic literar, în revistele literare, într-un număr ponderat, manifestîndu-se cronicarii literaturii, statut deosebit avînd numai creatorii de doctrine estetice și de sisteme interpretative cu mare impact în evoluția creației și analizei operelor literare. Favorizîndu-se maniera impresiei și factologia în tratarea literaturii, în cercul criticilor români au fost atrași toți cei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tipărită de Editura. De fapt, volumul seamănă mult cu un album. El are text și ilustrație. De această dată,însă, ilustrația este susținută integral de lucrări ale autorului. De pictură adică. Vasile Ilucă declară deschis că el a refuzat ipostaza cronicarului, fie el și literar, în favoarea artistului, care ambiționează să ofere alte unghiuri de vedere asupra aspectelor abordate cunoscute sau mai puțin cunoscute, precum și scoaterea la lumină a altora, inedite. În fond cercetarea pe care a întreprins-o îl trădează, pentru că
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
tragem cu ochiul prin titlurile prelegerilor populare. Printre titlurile înscrie găsim: Înrâurirea Revoluției franceze asupra ideilor moderne, Tragedia antică și modernă, Religiunea în popor, Despre sunete și culori sau despre minte și inimă. Iată un al șir de titluri: Limba cronicarilor și limba de astăzi, Poezia populară, Studiul istoriei, Muzica populară, Artele plastice. Un ciclu de prelegeri - cel din 1875 - avea ca temă generală „Influențe consecutive asupra poporului român”. Aici vom reține titlurile prelegerilor și a conferențiarilor: Bizantinii-P. Verussi, Slavii - G.
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
parte din ea [...] va tipări orice carte de știință sau litere, iar mai cu seamă cele de știință trebuincioase școlarilor gratis...Va avea o singură ortografie pentru toate cele ieșite de sub tiparul ei. Societatea Junimea va debuta prin tipărirea tuturor cronicarilor și istoriografilor români într-o nouă edițiune cu note explicative și cu index”... Junimea își propusese tipărirea atâtor cărți, dar nu avea o tipografie proprie. S-a întâmplat, însă, ca în acea perioadă Dimitrie Cozadini să intre în stăpânirea tipografiei
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
povestirea lui Titus Livius, dar cuprinde și inadvertențe deliberate, cum ar fi întrebuințarea unor nume și personaje fictive, a unor replici rostite de alții sau în alte împrejurări. Semnalarea acestor libertăți are rostul de a nu-i obliga pe eventualii cronicari să se ostenească încercând să le descopere în dicționare, manuale etc. (p. 7). Dincolo de avertismentul ironic al autorului, o confruntare între textul istoricului antic și cel al dramaturgului modern nu oferă doar prilej de desfășurare a unei erudiții sterile, ci
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din vatra aceasta au ieșit la lumină sute de personalități din varii domenii, deși există o legătură între geografia etnică a spațiului și productivitatea spirituală. Și asta se explică prin așezarea localității în „calea tuturor răutăților”, ca să recurg la vorba cronicarului. Iar românul a fost învățat să spună că tot răul spre bine. În Moldova de mijloc, Hușul a fost dintotdeauna poarta dintre Orient și restul țării, fiind și cel mai important târg de pe malul Prutului între Iași și Galați, fapt
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe Lăpușneanu, mai sus, era așa-numita Academie liberă, local în genul mai vechii Capșa bucureștene" (din Caietele privitorului tăcut de Constantin Ciopraga). În "Despre Iași numai cu dragoste..." autorul acestei cărți, Constantin Ostap, amintește de linia deschisă de vechii cronicari, apoi reluată de N.A. Bogdan, continuată de memorialiștii "Junimii" și ai "Vieții românești", cu Ana Conta-Kernbach, Ionel și Al. O. Teodoreanu (Păstorel), G.M. Cantacuzino, M. Sevastos, G. Topîrceanu, Mihai Carp, Mihai Codreanu, Rudolf Șuțu, Eugen Herovanu, Sandu Teleajen, Grigore T.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și Schola latina de la Cotnari", un volum esențial, cu acribie documentat, al lui Valentin Talpalaru. Istoria Moldovei din secolele următoare consemnează existența bibliotecilor marilor cărturari, așezăminte cu o încărcătură umanistă, ceea ce explică, în mare parte, valoarea informațiilor cuprinse în scrierile cronicarilor. Moldova și Iașul întrețin cultul unor biblioteci care păstrează vechile monumente de limbă și literatură română dar și opere ale marilor gânditori europeni. S-au găsit cataloagele bibliotecilor deținute de familiile Balș și Rosetti-Roznovanu, edificatoare în acest sens. Secolul al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
viu al poporului nostru propriu, pe tradițiile, obiceiurile și istoria lui, pe geniul lui" (8 mai 1880). Într-un alt articol din "Timpul", publicat în numărul din 21 noiembrie 1881, scria: "Limba literară, nu cea grăită în societatea cultă, limba cronicarilor și a legendelor e pe alocurea de o rară frumusețe. Multe texte, și bisericești și laice, au un ritm atât de sonor în înșirarea cuvintelor, încât este peste putință ca frumusețea stilului să se atribuie întâmplării și nu talentului scriitorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de profesorul său Aron Pumnul, la Cernăuți. Aici a citit volume răzlețe din poeți și scriitori români, broșuri, foi volante, reviste mai vechi literare, calendare cu adaos beletristic, cărți privitoare la istoria românilor și "Letopisețele" lui Kogălniceanu, alte scrieri ale cronicarilor moldoveni. Așa ne putem explica cunoașterea deplină a limbii cronicarilor și admirabilele forme lingvistice din scrierile sale. În volumul "Amintiri despre Eminescu", Teodor Ștefanelli, colegul său de clasă la Cernăuți, mărturisește: "...era Eminescu unul din cei mai buni elevi, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
volume răzlețe din poeți și scriitori români, broșuri, foi volante, reviste mai vechi literare, calendare cu adaos beletristic, cărți privitoare la istoria românilor și "Letopisețele" lui Kogălniceanu, alte scrieri ale cronicarilor moldoveni. Așa ne putem explica cunoașterea deplină a limbii cronicarilor și admirabilele forme lingvistice din scrierile sale. În volumul "Amintiri despre Eminescu", Teodor Ștefanelli, colegul său de clasă la Cernăuți, mărturisește: "...era Eminescu unul din cei mai buni elevi, pentru că el cunoștea gramatica și literatura română mai bine decât noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ungher din Iașul mai vechi care să nu amintească de personaje, fapte, lucruri și întâmplări memorabile. Un G. Topîrceanu menționa că "fiecare piatră vorbește de trecut". În muzică, Eduard Caudella, Gavriil Musicescu, Al. Flechtenmacher marcau o etapă febrilă a romantismului. Cronicarii Costin și Neculce anticipau perechea-nepereche Eminescu-Creangă, urmată de o altă celebră pereche Ibrăileanu-Sadoveanu. Un Al. O. Teodoreanu cultiva cu bonomie logosul tradițional într-un acut simț umoristic. Romantism și voluptate, un melanj al cugetării care înnobilează și conferă substanță operei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
evul mediu codexuri miniate. Ne gândim aici la Petrarca, Jean Grolier (primul bibliofil în accepția modernă a termenului), episcopul Richard du Bury (cancelar al Angliei), Richelieu, Mazarin, Colbert, Frederic cel Mare, de la noi Despot Vodă, D. Cantemir, C. Brâncoveanu, Mavrocordații, cronicarii și umaniștii Ureche, Costin, Neculce, Udriște Năsturel, mitropoliții Dosoftei și Ivireanul, apoi mulți boieri și nobili cu biblioteci impunătoare, toți bibliofili de renume. Vechimea, raritatea, ediția princeps, exemplarul de lux, autograful, ex-librisul, hârtia, ilustrația, legătura de artă sunt elemente prețioase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ocupa spațiul potrivit în Palatul culturii. Dacă am evoca cele 15 ediții ale frumoaselor saloane (din perioada 1992-2006), adoptând stilul confesiv fără a fi patetici, poate ideile s-ar înlănțui firesc, iar deasupra mărturisirilor ar cădea o lumină senină de cronicar al cărții, crescut și trăit în atmosfera privilegiată a unui mediu constituit din "catedrale de aer", temeinicite cu ideile și sufletele scriitorilor "închiși" în marea bibliotecă, dar și ale celor care au participat la saloanele amintite. O, ce minunat e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
au pus" alții (cu, sau fără voia lui), ci mai ales ceea ce singur a selectat și a consolidat în sine (bineînțeles, prin educație conform unui principiu expus încă de Confucius). Se spune că poetul nu trebuie să fie un simplu cronicar sau moralist, el trebuie să reflecte în lirica sa și să treacă prin acel catharsis, cu propriile mijloace, toată "înlănțuirea faptelor" din jur. În numele poeziei, al spiritului ei, se desfășoară o perpetuă căutare de sine, care vizează, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
puterea de judecată, de prețuire, de observație, de definire concisă asupra altui text ce constituie cartea în sine, epică, lirică, dramatică etc. Și eseistul se mișcă în Bibliopolis pentru a surprinde mișcarea ideilor pe străzile de spirit ale Cetății, este cronicarul care se plimbă ca un turist discret dar atent la frumusețea și pitorescul piramidelor de cărți pentru a le cuprinde în sfera cuvântului. Prin incursiuni prospective, explicative și sensibile putem intra în lumea infinită a logosului, cât și în inefabilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
În pregătire Jean Carpentier & Fran(ois Lebrun, Istoria Franței (vol. I-II) Nicholas Riasanovsky, Istoria Rusiei (vol. I-II) Warren Treadgold, Istoria Bizanțului (vol. I-II) PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com * Acest studiu a fost prezentat sub forma unor cursuri la Universitatea din Michigan, la conferința Asociației pentru Cultură populară din San Antonio, la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
condițiile în care aveau loc prefaceri serioase în planurile de învățământ, cu introducere de cursuri noi, cu dotări ale laboratoarelor, cu încadrări și promovări ale personalului didactic și nedidactic. Însă eram în puterea anilor și neastâmpăr al prefacerilor, cum spune cronicarul. Au urmat doi ani universitari (1990-1991 și 1991-1992) dificili din punctul de vedere al conducerii unei catedre. Aveam, însă, experiența căpătată pe vremea când lucrasem alături de profesorul Golovcenco și, mai apoi, de profesorul Sanduloviciu, șefii de catedră de la care am
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
autor..." < „Măștile...", p. 5-6/>. T. Pracsiu, criticul, analizează fenomenul în discuție plecând de la repertoriu, consemnând calitatea operelor dramatice montate și apreciind valoarea estetica a spectacolelor. Trebuie să precizăm că autorul acestor importante studii a fost timp de 25 de ani cronicar dramatic, teatral, lucru rar dar cu un câștig pentru arta dramatică pe măsură. S-ar putea considera că primele două cărți sunt închinate în exclusivitate dramaturgiei și spectacolului de teatru și ar constitui și prima etapă a creației acestui critic
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]