5,717 matches
-
hotărnicii ș.a. Însă, competențele juridice ale sfaturilor orășenești au devenit inoperante în mult prea multe cazuri, fapt ce ne indică, o dată în plus, un nivel scăzut al autonomiei comunitare: începând cu anul 1458 negustorii brașoveni au fost supuși numai judecății domnești, un document din anul 1476 atestă faptul că numeroși armeni din Suceava „erau înregistrați ca acceptând jurisdicția specială a tribunalului armenesc din Lemberg”, pârgarii nu-i puteau judeca pe locuitorii ce obținuseră dreptul de cetățenie în orașul Lvov (de acest
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
participau la hotărnicii și alcătuiau un tribunal „în sarcina căruia cădeau - în virtutea unui drept nescris, consuetudinar, <<obiceiul pământului>> - apărarea drepturilor naturale ale indivizilor, (...) litigiile care vizau proprietatea, cele care provocau neînțelegeri asupra averilor imobile, asistați, uneori, de preoți și slugi domnești, (...) rezolvarea pricinilor de drept civil, a problemelor de drept fiscal” ș.a. În cazul orașelor moldovenești, după cum precizează Alexandru I. Gonța, „teoria despre existența unei comunități urbane privilegiate și a unei autonomii locale a târgurilor în secolul al XV lea nu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și a unei autonomii locale a târgurilor în secolul al XV lea nu are nicio justificare”. Pe de altă parte, regimul proprietății a fost același pentru toate târgurile moldovenești, fapt ce decurge din calitatea lor de așezări întemeiate pe pământ domnesc. Astfel, chiar dacă locuitorii s-au bucurat de drepturile specifice oamenilor liberi, singurul proprietar asupra locurilor din interiorul târgurilor era domnul. Târgoveții, fie că vorbim de meșteșugari sau de negustori, dispuneau de locuințele și prăvăliile lor numai în calitate de embaticari - pentru folosința
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
teritorială - doar 31,6% față de perioada anterioară - și chiar o pantă descendentă a evoluției demografice: 1859 - 8.295 locuitori, 1899 - 8.028 locuitori, 1912 - 7.989 locuitori. Evoluția localității Piatra Neamț este un alt exemplu de declic urbanistic pe baza hrisoavelor domnești. Imboldul principal a fost oferit pe data de 8 mai 1797, atunci când domnul Moldovei Alexandru Callimachi i-a miluit pe nemțeni „cu tot locul Domnesc de la Târgul Pietrei, atât acel cât este cu dugheni și case pe dânsul, cât și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Târg, care de astăzi înainte și în veci să le fie dreaptă ocină și moșie, (...) semnele și hotarele lui ce sunt deosebitoare între această moșie și alte locuri ce sunt date mai înainte”. Orașul înceta, astfel, să mai fie târg domnesc, toate obligațiile locuitorilor față de puterea centrală fiind suspendate. Treburile administrative ale așezării au fost trecute în grija Epitropiei bisericii Sfântul Ioan și a fruntașilor locali. Din acest moment și până în decembrie 1867, orașul a cunoscut o dezvoltare administrativ teritorială bipolară
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anul 1821 terenul din partea dreaptă a Bistriței, de la podul spre Șerbănești și până în dreptul vechiului cimitir evreiesc, a fost nelocuit. În mijlocul acestei suprafețe, descrisă de Costache Radu ca fiind „un câmp pustiu”, se aflau biserica Precista și ruinele fostei curți domnești, martori tăcuți ai legăturii cu trecutul. Planul realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel descrie un nucleu urban format „din circa 70-80 de case, ce ocupau partea centrală a promontoriului de terasă, cu o structură răsfirată și o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului Piatra Neamț a crescut în intervalul 1821-1900 cu peste 350%. Ca urmare a procesului pierdut de boierul Iancu Greceanu, în anul 1846 administrația băcăuană a intrat și în posesia unei părți din moșia Mărgineni, cuprinsă între malul Hociung și Șoseaua Domnească. Orașul își extinde astfel intravilanul spre Nord, peste apa Bărnatului, până la „podul Beizadelii Costache de la Săucești”, dar și spre Câmpul Poștei, acolo unde se va dezvolta mahalaua calicimii. În zona sudică și sud-vestică orașul nu s-a putut extinde datorită
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și unguri din orașul Bacău, cu oprirea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
case”. Potrivit articolului 11 din hrisov, Eforia (Primăria) nu putea să vândă loturi din țarină și nici să le dea o altă destinație, „în afara consimțământului obștei orășenilor”. În intervalul 1823-1840, datorită modului defectuos de interpretare și aplicare a prevederilor hrisoavelor domnești, locuitorii Bacăului au hotărât înființarea unei „instituții” care își propunea să elimine orice nemulțumire de acest fel. Astfel, conform jurnalului din 22 mai 1840, „Boierii, Neguțitorii și cealantă obștie (probabil, obștea mahalagiilor sau calicimea; n.n.), (...) am căutat a ne aduna
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cutume. Jurnalul din 22 mai 1840 surprinde foarte clar tendința Eforiei Bacău de nesocotire a acestor cutume: „Pentru locurile acele care de la 1823 și încoace, fiindcă tote acele locuri s-au dat cu catahrisis de către acei rău înărăviți, călcând legiuirile Domnescului Hrisov din 1823 iulie 23, care de la sine luând însușire de Epitropi, l-au împărțit prin feluri de rușferturi și cui au avut drepturi de a i se da loc și cui n-au avut drept, (...) cu a căror rea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacău: vitele noastre cu lapte să pască pe cele 160 hectare date din trupul moșiei către Ministerul de Război, pentru care târgoveții vor plăti statului o arendă pe cap de vită; la cele 160 hectare mai putem adăuga, conform hrisovului domnesc, pământul din țarina orașului, trecut pe numele unor persoane care au casă în oraș, dar nu mai locuiesc în Bacău de mulți ani; să se mai dea spre folosință pentru suhat încă vreo 25 de fălci din țarina actuală a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Comunelor urbane, oricui ar aparține acestea, nu sunt expropriabile (25 august 1921); 2. Târgoveții băcăuani au stăpânit această moșie în indiviziune mai bine de 150 ani, a căror proprietate și-au prescris-o prin lunga posesiune, stăpânirea fiind în conformitate cu Hrisoavele Domnești care le-au instituit-o; Primăria orașului Bacău n-a făcut decât acte de administrație (conform jurnalului din 22 mai 1840, Primăria încasa de la locuitori numai funciarul cuvenit fiscului), fără a se bucura de nici unul din atributele dreptului de proprietate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fost mai serioasă în Moldova. În acest veac al XVI-lea, ne spune dl Iorga, chiar caligrafia e mai frumoasă în Moldova, pe când în Muntenia, unde decadența era mai mare, piserii erau mult inferiori. În Moldova nu există acte domnești de danie sau de judecată scrise în românește, până în al doilea deceniu al veacului al XVII-lea, în deosebire de Muntenia, "mai puțin așezată și cultă". 1 N. Iorga, Istoria literaturii religioase a românilor ăBuc., 1904î, p. 39. 2 N.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care dorește să vină la botez și se instruiește cu privire la credință, trebuie să învețe Simbolul de credință, pe care să-l rostească zilnic, înainte de culcare și să mediteze asupra lui în fiecare ceas. De asemenea, se impune să rostească Rugăciunea Domnească și să se întărească (însemneze) cu semnul crucii împotriva diavolului. Îndrumările date de Sfântul Niceta cu privire la importanța Simbolului de credință în viața duhovnicească a credincioșilor, amintesc și de alți cateheți renumiți contemporani lui precum Sfântul Ambrozie, Fericitul Augustin sau Petru
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se află pe drumul către dobândirea virtuților (cap. 2-8). În capitolele 18-23 se realizează o frumoasă și profundă analiză a cererilor ce compun rugăciunea ,,Tatăl nostru” și sunt recomandate să fie făcute doar acele cereri care sunt cuprinse în ,,cererile” rugăciunii domnești și nu cereri ce solicită bunuri trecătoare, lumești. De asemeni, se recomandă ca rugăciunile noastre să fie nu numai dese, ci și scurte pentru ca să fie cât mai intense și astfel, mai adevărate, fiindcă ,,jertfa pe care Dumnezeu o vrea este
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
4 Vițioara de Sus 3,3 Provița de Jos Piatră 4,2 Drăgăneasa 19,7 Provița de Jos 16,7 Provița de Sus Provița de Sus 17,8 Izvoru 17,1 Valea Bradului 11,7 Plaiu 15,2 �� Râfov Moară Domneasca 17,8 Antofiloaia 22,4 Sălcia Sălcia 55,0 Salciile Salciile 10,3 Secăria Secăria 0,6 Surani Surani 13,6 Pacuri 8,9 Șoimari Măgura 15,7 Șoimari 22,2 Lopatnița 13,6 Șotrile Șotrile 19,4 Lunca Mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Tonic 1010 2000 DEGEȚEL ROȘU - Digitalis purpurea L. De Măgurele 1010 1975 1999 L FENICUL - Foeniculum vulgare Mill. Hestia 1010 2001 Românesc 1010 1973 1999 L GALBENELE - Calendula officinalis L. Petrana 1080 1990 2000 IPCĂRIGE - Gypsophila paniculata L. De Moară Domneasca 1010 1975 1999 L ISOP - Hyssopus officinalis L. De Ciorani 1010 1975 1999 L JALEȘ - Salvia officinalis L. De Răsmirești 1010 1975 1999 L LAUR PĂROS - Datura innoxia Mill. Lăură 1010 1982 1999 Silvia 1010 1993 b LAVANDA - Lavandula angustifolia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
De Ciorani 1010 1975 1999 L JALEȘ - Salvia officinalis L. De Răsmirești 1010 1975 1999 L LAUR PĂROS - Datura innoxia Mill. Lăură 1010 1982 1999 Silvia 1010 1993 b LAVANDA - Lavandula angustifolia Mill. Codreanca 1010 1992 2002 b De Moară Domneasca 1010 1973 1999 L LEMN DULCE - Glycyrrhiza glabra L. De Drăgănești 1010 1977 1999 L Julide 1081 2003 MAC IRANIAN - Papaver bracteatum Lindl. De Călărași 1010 1985 2001 L MAC GALBEN - Glaucium flavum Crantz. De Mostiștea 1010 1980 1999 L
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
investiții 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 646 15 Școala cls. I-VIII nr. 1 oraș Voluntari Obiectiv de investiții 75 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 647 16 Școala cu cls. I-VIII nr. 1 comuna Dobroești Obiectiv de investiții 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 648 17 Școala cls. I-VIII nr. 1 comuna Domnești Obiectiv de investiții 50 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���──────── 649 18 Școala cls. I - VIII nr. 1 comuna Copăceni pentru Grădinița nr. 1 Obiectiv de investiții 50 comuna Copăceni ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 650 19 Școala cls. I - VIII nr. 2 comuna Dobroești pentru Grădinița nr. 2 Obiectiv de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
500 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 25 Județul Ilfov TOTAL 8.000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Afumați Cheltuieli curente și de capital 300 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Orașul Bragadiru Cheltuieli curente și de capital 300 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Berceni Cheltuieli curente și de capital 500 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Dobroești Cheltuieli curente și de capital 300 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Domnești Cheltuieli curente și de capital 300 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Moara Vlăsiei Cheltuieli curente și de capital 300 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Nuci Cheltuieli curente și de capital 500 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Orașul Voluntari Cheltuieli curente și de capital 500 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Orașul Măgurele Reparații pe strada Reactorului 800 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Amenajare terenuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193530_a_194859]
-
transpiră pe termen lung (deodorant, nu?), își oferă ser(viciile) nurlii de cîte ori pică de la drum lung istoricul șef. Subretele, cu barbă, cu mustăți, glabre, ca-ntr-un mîlos-bahluian Fellini, humectate foarte de prezența bărbatului stînd rect în jilț domnesc (numai în sală de voievozi, prezidentul ăsta, al treilea, cum altfel), chivuțele istoriei, deci, se dau de ceasul morții să placă, să placă, ah, ah, colegului din Capitala Isarlîkului roșu dîmbovițean. Show pe cinste, ce mai! În care timp, fulgii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pînza albă de deasupra ușii prin care, iată, intră pîlcul de învățăcei ce, după săptămînile de studiu, în încăperile de taină, vor da diseară concertul de închidere. Revăd vila stenic-demonicului Enescu și a delicat-princiarei sale Maruca. Ce fantastică metamorfoză! În domneștile încăperi, spoliate de administratorii comuniști, își găsiseră, ani la rînd, loc de aciuare mitocanii gospodăriilor de partid, țațele lăfăindu-se în patul Marucăi, urduroșii, în cel al geniului. Ce repunere în nobilele drepturi! Au fost aduse, din depozitul de la Posada
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Poroina Mare 27. Craguesti │ 80. Prejna 28. Crivina │ 81. Pristol 29. Cujmir │ 82. Punghina 30. Danceu │ 83. Rocsoreni 31. Deleni │ 84. Rogova 32. Devesel │ 85. Rudina 33. Dîrvari │ 86. Ruptură 34. Dumbrava │ 87. Sălcia 35. Erghevita │ 88. Scăpau 36. Fîntînă Domneasca │ 89. Severinesti 37. Florești │ 90. Slasoma 38. Ghelmegioaia │ 91. Smadovita 39. Gîrla Mare │ 92. Sovarna 40. Godeanu │ 93. Stignita 41. Gogosu │ 94. Stingaceaua 42. Greci │ 95. Simian 43. Grozesti │ 96. Sisesti 44. Gruia │ 97. Susita 45. Gură Motrului │ 98. Timna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
fond între un "vis basileic" (așa cum l-a folosit puterea rusească a lui Petru cel Mare), a unui imperiu în expansiune, și politica statelor medievale românești, una de definire identitară, de menținere a granițelor și a independenței în limitele proiectelor domnești. Încercarea a constat în principal în a păstra la adăpostul unui înalt program politic, care a și stârnit interesul unor puteri militare mai mari, integritatea statală (Pippidi 12-21). Din acest punct de vedere, programul politic de apărare a independenței a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]