7,291 matches
-
Ștefan. I-am dat o bună lecție înfumuratului să-l lecuiască de trufie, spune Duma. Crezi? spune Stanciu. Întors la Buda, a sucit-o. S-a fudulit cu "strălucita izbândă" ce a repurtat-o asupra Moldovei... Și că, de fapt, dosul era față, că scârbavnica săgeată l-a lovit în "vitejescu-i piept". Drept pentru care, principii Europei au zâmbit ipocrit și s-au grăbit să-i proslăvească vitejia urându-i grabnică însănătoșire. Fantastic! explodează Mihail. "Așa se scrie istoria"... Să fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe umărul lui... Fără cuvinte... Oblonul se zbătea zgâlțâit de viscol. Un clopot bătea undeva departe. E Crăciunul doar... "Cu sfinții odihnind Hristoase..." Călugării, cu lumânări, cântând, cădelnițând, părăsesc paraclisul. Ce face Maria? întreabă în șoaptă Țamblac ștergându-și cu dosul mâinii câteva lacrimi furișate printre crețurile obrajilor. Ștefan, buimac, ca trezit dintr-un somn greu, nu înțelege. Ce face Maria? Maria?... șoptește răgușit. Maria?... N-a vărsat o lacrimă. Am rugat-o. Plângi... Te rog, Maria, plângi... Nici un cuvânt. Împietrită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ești nemaipomenit, spune Stanciu. Povestea cu mâța chiar e adevărată! Gherasim, sfârșit, se lasă ușurel într-un jilț: Mă iartă, Doamne... Stai!... Stai!... și Ștefan îi întinde o ploscă. Îți mulțumesc, căpitane! Gherasim bea cu nesaț, își șterge gura cu dosul mâinii și vorbește cu voluptate: Ar mai fi o veste, se codește el. Desigur, proastă, spune Ștefan cu un zâmbet crispat. Un înger de mi-ar cădea în cap, ce-ar putea să mă mai mire? Vorbește! Curaj!... Laiotă-Vodă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pierderea lui reprezenta pentru mine o adevărată tragedie. A fost primul și ultimul text compus de mine pe care l-am rătăcit, din 1962, de când am început să public. Toate încercările mele de a-l găsi - am întors casa pe dos cum se spune - nu au dus la nici un rezultat. A trebuit deci să-l rescriu, să-l refac din memorie și abia această a doua variantă a lui (prima e... la Urmuz) este cea care a apărut în presă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
l-am lăudat întotdeauna din răsputeri, profund convins - convingere pe care mi-am păstrat-o - că este un mare poet. Citindu-mi una din recenziile pe care i le-am dedicat (cea mai elogioasă dintre toate) și înțelegând exact pe dos tocmai acea frază a mea unde lauda bătea din clopotul cel mare, s-ar fi enervat în așa hal încât - după versiunea pe care mi-a servit-o un coleg malițios - vrând să iasă cât mai repede afară, în stradă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fotografii de familie iese la suprafață (noiembrie 1990) una pe care n-am mai văzut-o niciodată. Datează din 1925, după cum precizează, nu una, ci două însemnări, făcute de mâini diferite, cu două feluri de cerneală (albastră și neagră), pe dosul fotografiei pe care se mai află, în partea de sus, ștampilată „în roșu” firma și adresa atelierului unde a fost executată: „Foto. Ed. Bukovski. Calea Moșilor, 131). Însemnarea cu cerneală neagră acoperă o alta, mai veche, scrisă cu creionul, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
orașului... Au prins un câne la mijloc. Știu... Asta e o petrecere populară la noi; am văzut-o de atâtea ori... Câțiva inși se pun la pândă de o parte și de alta a uliții. Un câne flămând rătăcește căutând dosurile bucătăriilor și unghiurile unde se scutură gunoaiele. La un semnal, toți se ridică și-l împresoară din toate părțile. O clipă, animalul se oprește înghețat, sângele-i dă năvală la inimă, care-ncepe să zvâcnească de coaste... E pierdut!... Părul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mult să izbucnești în urale dacă nu atunci când afli că - nimic nu mai e de făcut - „morți sunt cei muriți”?! Poate că nici o altă împrejurare nu luminează, atât de în profunzime, ca aceasta, de un grotesc sinistru, lumea întoarsă pe dos în care trăiam. Idiotismul cunoscutului ritual pus în slujba cultului personalității - venise rândul bieților oameni din sală să se ridice în picioare și să bată din palme - nu este suficient pentru a explica acest ropot de aplauze nelalocul lor, deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
care însă nimeni pe lume nu va cunoaște un singur rând. Dulapurile perdeluite în care sunt înșirate volumele manuscrise nu au fund, iar după moartea autorului, înainte ca prin față să se pună sigilii sau să se deschidă, pe din dos, nevăzută, o mână credincioasă va fi nimicit tot ce se afla acolo scris. De la 16 ani, de când am citit pentru prima oară Craii de Curtea-Veche, și până în ziua de azi, la fiece recitire (au fost nenumărate), pasagiul acesta, pe care
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de proorocul Ezechiel. Viziunea lui cuprinde planeta întreagă în lumina unui sfârșit de lume : „Veneam din structuri de memorie ;/ Auzisem în Agora un glas blestemându-i pe greieri ;/ .../ absurd fiind și surd la destine și cântec/ acel ce întoarce pe dos organica fire/ .../ Vă dau universul uscat, gâtuind cântătoarele ;/ uscată, galbenă,/ fața pământului v-o las invadată/ de mări de furnici Solenoxis ! (de fapt : „solenopsis”, dar x-ul e mult mai brizant - n.n.) ;/ Greierii nu au ucis niciodată !/ .../ formica lume de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
bine-mersi. A recunoscut totul cu sânge rece, crima fiind pentru el un mijloc de a-și câștiga existența și chiar de a se îmbogăți. Ecce homo! Acest cuvânt se poate interpreta în mii de feluri, în timpul nostru întors iremediabil pe dos! Îmi amintesc de ce-mi povestise odată Lionel - cea mai veche amintire din copilărie era o crimă: o fetiță fusese asasinată în împrejurări deosebit de sofisticate, exact ca într-una din nuvele lui Edgar Allan Poe, și asupra Bruxellului apăsa o
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ne-am împrietenit și cu familia Calcev. El era gestionarul cooperativei iar soția era casnică. Aveau o fetiță, Ina, și un băiețel. Notarul comunei, Dragnev, era însurat cu sora doamnei Calcev, o femeie posacă, închisă și încrezută, însușiri taman pe dosul celor de care se bucura sora. Preot era un bătrân, Bandurovschi, un om liniștit, cumsecade, cu un băiat fără ocupație, așa zis “ziarist” și două fete abrașe foc. Noi aveam o scroafă. Într-o zi de sărbătoare a ieșit scroafa
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-s "fruncea" și de soi ... Și-i normal așa să fie Cu feciori cum suntem noi" la care un mucalit de moldovean continuă: Că sunt două "frunci" măi frate Nu e mare noutate Important ce știu și pruncii: Aurul din dosul "fruncii". Pe parcursul publicisticei sale am descoperit un poet apăsat de teama Înstrăinării, spirit nostalgic În căutarea satului pierdut pe care Îl cântă cu evlavie adesea În grai duios bănățean. Roman Sfera și Ninoslav Stoislavici, prezenți la manifestările noastre din anul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și Mexic, nu mai voia să audă de Europa și europeni! Plecam la capătul lumii! Eram asemenea lui Columb, călător către o destinație necunoscută, plină de neprevăzut, cu o diferență de fus orar de 7 ore, cu anotimpuri exact pe dos cu ale noastre, bașca faptul că aveam să stau "cu capul în jos" o bună perioadă! Dar cum și pe mine, ca și pe amiral, necunoscutul și neprevăzutul m-au atras întotdeauna și fiind născut și în zodia săgetătorului, mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
sud-americane, cu bucurie. Cum au maculat și au urâțit popasul nostru, în această casă frumoasă, "colaboratorii mei cu ochi albaștri" de la Ambasadă sau din Centrala "Cooperativei Ochiul și Timpanul", câteva "MONSTRE" (nu mostre) din dosarul de la securitate: D/3130 /T.I. dos. Nr. Fn Strict Secret Tov. Ltcol. Radoi 10 nov. 1981 Tov. Ltcol. Iliescu Analizăm împreună Situația lui Săvescu Col V. Recan Se dețin informații din care rezultă că în perioada cât a funcționat ca Însărcinat cu afaceri la Santiago, Săvescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
minute, când aveam câte o vizită în apropiere, pentru a-l saluta pe fostul meu concetățean. De reținut cum s-a scurtat coada vulpii, cu "restaurantul" de mai sus, în alte "scrieri" ale colaboratorilor "Cooperativei", care în NOTA D3130/RI/dos. nr. FN, Strict Secret, din 10.nov.1981 menționau: "După revenirea la București, recent, Săvescu a fost căutat la telefon de un individ cu numele de Sandu, fost decorator la Teatrul Armatei din București, care în urmă cu cca. 25
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
la plecarea "setului", respectiv a noastră, de la aeroportul din "Midia", când a dispus reprezentantului TAROM să ne facă formalitățile, nu conform aprobării MAE și biletului de avion, respectiv Madrid Zurich, ci Midia Ceahlău direct! Că i-a ieșit aranjamentul pe dos, așa cum am arătat, e altă poveste, dar cred că tuturor cooperatorilor "primăriei Midia" li s-au umezit ochii albaștri de fericire privind pe albastrul cerului Midiei cum se îndepărta avionul cu cei doi "excursioniști" care au refuzat "excursia"! (Am, de când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
tovarășul ministru... Director, Introducându-mi o mână în vraful de "Note" de la colegi și colege, așa cum am văzut că fac jucătorii amatori la Loto extrăgând dintr-un bol "numere câștigătoare", am extras și eu "aleatoriu" câteva " Note": 372/SN/Nicolau Dos. Fn./14 7 IX 83 NOTA privind pe Săvescu Alin Lucrează în cadrul... de la începutul anului 1983... Anterior a lucrat la MAE... Din punct de vedere profesional într-o perioadă relativ scurtă s-a adaptat la cerințele serviciului... Pentru a face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
relațiile cu oamenii dă impresia de îngâmfare... Este pregătit din punct de vedere politico-ideologic, având capacitatea de convingere și o bună retorică. Este un bun patriot, fiind îndrăgostit de frumusețile naturale ale țării. Lili 24.4.86 372/SN/Valy Dos. SN/48 Casa Bălcescu 7.XI 86 NOTĂ Pe... îl cunosc de aproape 3 ani... ca referent principal de specialitate se achită cu succes de sarcinile încredințate. Este un om capabil, cu cunoștințe diverse și o bogată cultură generală... Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
așa cum îi place să iasă afară, să îi placă să aducă și un aport mai substanțial în cadrul serviciului la realizarea planului pe întreprindere. Emil (NB: Cât ai avut la "română", dragă Emile, de vorbești de "aducerea aportului"?) 372/SN Marian Dos.LN/002 18.V/87 NOTĂ ...s-a îmbarcat pe navă și Săvescu Alin, lucrătorul de la relații cu Austria. A desfășurat o activitate foarte utilă pe navă, în această perioadă de început când erau multe lipsuri, distingându-se printr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
întâi (adică nu cu haine transformate). Părinții mei progresau profesional. Sentimentul disoluției, al regresului, îl aveam doar la întoarcerea la satul bunicilor. Am prins o perioadă de școală pe care aș numi-o de grație. Proletcultismul ieșea pe ușa din dos. Marii clasici ai literaturii române se întorceau în manuale. Se publicau primele romane despre obsedantul deceniu și o mulțime de traduceri din literatura clasică și contemporană universală. N-am făcut nici măcar o oră de istorie pe varianta sovietizată tip Roller
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sperăm etc. -, să dispere văzând că și fiul îi devine o cifră statistică, total manipulabilă biologic și spiritual. În ingratitudinea noastră, încercam pe căi foarte ocolite să ne trișăm protectorul: făceam troc între noi cu alimente, intram pe ușa din dos în magazine, foloseam butelii cu butan în loc de benzină, dădeam meditații pe făină, brânză, găini și ouă și, mai grav, speranțele noastre difereau radical de cele ale Marelui Cârmaci. Societatea socialistă multilateral dezvoltată însemna pentru noi pătrunderea suprastructurii în cele mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
persoane ca inamici, nu grupuri. Inamicii pe față ai regimului Ceaușescu erau niște bieți indivizi marginali și demni, care, de teamă să nu afecteze în rău viețile altora, se reprezentau doar pe ei înșiși. Noi ceilalți eram doar inamicii din dos, cei invizibili, inamicii privați. Prizonierii rezistenței private. Marsupialii. Ne adunam aproape săptămânal să discutăm filosofie, literatură sau politică. Produceam manuscrise de sertar, satisfăcuți că avem un public alcătuit din alți nouă semeni. O lungă vreme instituisem un embargo pe discuțiile
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Părerea ta este „adevărul”. Numai el contează. De ce „torni”? Imboldurile sunt multe: interesul, voluptatea mioritică, voluptatea cruciadei pentru puritate sau purificare (versiunea nouă a epurării), uneori pur și simplu ratingul, zgomotul, scandalul, plăcerea de a insulta, calomnia, mai ales în dosul unui pseudonim: „Nelu Turnățelu’” sau „Maricica Turnățica”. Strategiile actuale ale delațiunii Vreau să fiu bine înțeleasă. Delațiunea nu este tot una cu faptul de a-ți spune opinia, de a polemiza, de a critica, ci cu intenția de a termina
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și stâmbă din nas la orice ispită de mundanizare a obiectului lor de studiu. Întreținem o societate care se justifică prin frumusețile naturii și niscaiva bijuterii ale gândului. Între cele două, spațiul civilizator rămâne teren viran. Cultura eseistic-autofagă, cercetarea cu dosul la punctele vulnerabile ale vieții sociale și lecțiile de dragul informațiilor se apără de civilizație cu aceeași forță ca și natura. Între timp, reflectăm adânc la ingratitudinea politicii europene care ne situează în anticameră pe durată nedeterminată. Sau pur și simplu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]