5,815 matches
-
ți sunt mai valoroase decât una. Mare parte a eticilor vieții propuse permit o diferențiere de important] în cadrul unei clase de viet]ți, chiar dac] ființele umane nu ar fi considerate ca fiind cele mai importante. Conservarea biosferei și a ecosistemelor complexe pot fi considerate mai importante decât conservarea unui num]r mare de ființe umane. 4) Drepturi pentru roci? Eticile examinate pan] acum analizeaz] fiecare acțiune luând în considerare consecințele asupra indivizilor și f]când un cumul al acestora. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Vom lua drept exemplu rocile. Exploatarea minier] ar presupune distrugerea rocilor, dezorganizarea structurilor geologice, deteriorarea fosilelor și multe situații asem]n]toare. Ce este greșit în aceste lucruri? S] ignor]m pentru un moment deteriorarea secundar] a plantelor, animalelor și ecosistemelor; întrebarea care se pune aici este dac] aceste lucruri ar fi greșit s] fie analizate izolat. Un alt exemplu ar fi edificator în acest sens. S] ne imagin]m un plan de testare a unui proiectil lansându-l spre un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
specifice, holismul ecologic, probabil datorit] faptului c] doar o etic] de acest tip confer] o protecție moral] corespunz]toare mediului înconjur]tor (vezi Calllicott, 1979). Holismul ecologic consider] valoroase din punct de vedere moral dou] categorii: biosferă ca întreg și ecosistemele complexe care o compun. Animalele luate individual, inclusiv ființele umane, plantele, rocile, moleculele etc. care constituie sisteme complexe nu sunt considerate ca fiind valoroase din punct de vedere moral; valoarea lor const] doar în contribuția adus] la conservarea întregului c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
specie este pe cale de dispariție? Aceasta ar trebui s] ne preocupe nu din cauza implicaților pentru membrii speciei și nici chiar pentru specie ca întreg, ci din cauza faptului c] dispariția speciei respective contravine scopului principal de conservare a biosferei sau a ecosistemelor. Este discutabil dac] holismul ecologic ar trebui sau nu s] difere din punct de vedere structural de celelalte etici. Acestea au avut ca elemente centrale indivizi, iar termenul de „holism” pare a avea o alt] orientare. Totuși, biosferă și ecosistemele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ecosistemelor. Este discutabil dac] holismul ecologic ar trebui sau nu s] difere din punct de vedere structural de celelalte etici. Acestea au avut ca elemente centrale indivizi, iar termenul de „holism” pare a avea o alt] orientare. Totuși, biosferă și ecosistemele pot fi considerate drept „indivizi”, dar unii extrem de complecși. În cazul acesta, din perspectiva holismului, indivizii considerați pan] în prezent ca având moral], s-a dovedit c] de fapt nu au. Trebuie subliniat ideea c] deși principiile holismului ecologic difer
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de cele ale celorlalte etici, nu rezult] implicit c] aceast] etic] este diferit] fâț] de toate celelalte și din perspectiva implicațiilor politicii. Etică vieții și cea universal] promoveaz] politici de mediu similare rezultate din natură mecanismelor de conservare a ecosistemelor și a biosferei. De asemenea, holismul ecologic poate fi asociat oric]rei etici descrise anterior. Spre exemplu, asocierea cu etică drepturilor animalelor ar presupune atât luarea în considerare a intereselor animalelor, cât și conservarea biosferei. În cazul unei eventuale contradicții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exemplu, asocierea cu etică drepturilor animalelor ar presupune atât luarea în considerare a intereselor animalelor, cât și conservarea biosferei. În cazul unei eventuale contradicții, spre exemplu, un caz particular în care salvarea unor animale este posibil] doar prin simplificarea unui ecosistem, este necesar] g]sirea unui compromis sau a unei soluții compensatorii. Argumentarea eticii mediului Este ușor de evaluat în ce const] atracția pentru afirmația c] ființele umane sunt valoroase din punct de vedere moral. În mod evident, ele sunt valoroase
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
are aceast] capacitate. Deși plantele au un scop natural, ele nu manifest] nici o atitudine în ceea ce privește acest scop, iar etapele care trebuie parcurse în atingerea scopului nu sunt conștientizate și simțite. Argumente similare pot fi aduse și în cazul biosferei și ecosistemelor. Conform anumitor opinii, aceasta este diferența care împiedic] trecerea, oferind o limitare obiectiv] între etică drepturilor animalelor și cea a vieții. Chiar dac] este respins] ideea c] plantele ar avea interese, nu rezult] implicit c] ele nu au valoare moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
complexitatea organizațional] în sine, rezult] c] anumite obiecte vor avea valoarere moral]: corpurile cerești care formeaz] sistemul solar, texturile de eroziune de pe o stânc] sau un fulg de nea. Relevanță acestei idei în cazul parcului Kakadu depinde, printre altele, dac] ecosistemele sunt sau nu considerate drept viet]ți. Dac] nu sunt considerate astfel, atunci ele sunt obiecte complexe și deci, conform ideii anterioare, dețin valoare moral]. Aceasta ar putea constitui un fundament etic de combatere a exploat]rilor miniere. Sau, am
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rților, existența unui echilibru și a unui sistem cu autoreglare. Dac] sunt considerate ca fiind determinante de valoarea moral], aceste ultime propriet]ți ne orienteaz] fie spre holismul ecologic, fie spre o etic] mixt] datorit] faptului c] ele constituie chintesența ecosistemelor și a biosferei. Acceptarea lor că determinanți de valoare moral] ofer], al]turi de motivele rezultate din eticile analizate anterior, o bâz] de combatere a politicilor care duc la dezechilibre ale ecosistemelor. Cum se poate stabili dac] posibilii factori determinanți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic] mixt] datorit] faptului c] ele constituie chintesența ecosistemelor și a biosferei. Acceptarea lor că determinanți de valoare moral] ofer], al]turi de motivele rezultate din eticile analizate anterior, o bâz] de combatere a politicilor care duc la dezechilibre ale ecosistemelor. Cum se poate stabili dac] posibilii factori determinanți de valoare moral] sunt într-adev]r astfel? S] lu]m caracterul natural și existența diversit]ții p]rților și s] ne închipuim c] punerea în funcțiune a unei mine presupune distrugerea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de natural constituie un criteriu al valorii morale este greu de identificat. Este posibil ca suprafață artificial] s] fie considerat] suspect] pentru c] nu putem ignora faptul c] diferența va putea fi identificat] sau c] interesele animalelor și respectiv echilibrul ecosistemului vor fi afectate. În cazul în care acestea constituie bazele ideii noastre, argumentul c] tot ceea ce ține de mediul natural constituie un criteriu al valorii morale este lipsit de fundament. Mai exist] o posibilitate care nu trebuie trecut] cu vederea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atributului de frumusețe. Folosite pentru a evita exploatarea mediului, aceste argumente constituie fundamentul unei etici a mediului care dep]șește atât etică uman], cât și cea a drepturilor animalelor, poate chiar și pe cea a vieții. Chiar dac] accept]m ecosistemele din Kakadu ca fiind valoroase din punct de vedere moral, cum am putea s] le evalu]m valoarea comparativ cu interesele umane sau de alt] natur]? Un prim pas este acela de a g]și soluții alternative de satisfacere a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea s] le evalu]m valoarea comparativ cu interesele umane sau de alt] natur]? Un prim pas este acela de a g]și soluții alternative de satisfacere a intereselor umane. De cele mai multe ori acestea într-adev]r exist]. Mai mult, modificarea ecosistemelor contravine, în general, intereselor umane pe termen lung. Uneori, aceasta va genera adev]rate conflicte, unde criterii morale diferite orienteaz] în direcții opuse. Asemenea cazuri necesit] enumerarea atent] a criterilor morale relevante, evaluarea importanței fiec]ruia și luarea unor decizii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evaluarea importanței fiec]ruia și luarea unor decizii în cunoștinț] de cauz]. Nu exist] un criteriu absolut de urmat în luarea acestor decizii. Nu se poate afirma c] interesele umane ar trebui s] primeze întotdeauna sau c] p]strarea echilibrului ecosistemelor este mai important] decât orice interes uman. Totuși, exist] cazuri în care politică ce necesit] a fi abordat] este evident]. Referințe: Attfield, R.: The Ethics of Environemental Concern (Oxford: Blackwell, 1983). Baxter, W. F.: People or penguins: the Case for
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a vaccinat, │animalelor. Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA. Supravegherea anatomopatologica și virusologica la iepurii A │morți, vânați sau capturați. b) la transferul materialului piscicol între │3. Probele pentru laborator se constituie din peste și apa │ │ │B-401 │unități sau ecosisteme diferite; │pentru ciprinide; din peste și furaje pentru salmonide. 2. Pentru ciprinide, salmonide și moluște │- Pentru bolile bacteriene: 3. Supravegherea se va realiza cu respectarea │5. ÎI. ȘI │1. Supraveghere clinică și anatomopatologica, │1. Notificarea se face conform ordinului MAA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156225_a_157554]
-
azot care pot fi aplicate pe│ │ │terenuri cu pante mai mari sau egale cu 8% Tabel 7.5.1. Perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe teren LISTA FIGURILOR *Font 8* Figura 4.1.1 Circuitul azotului în ecosistemele agricole │ 18 Figura 4.1.2 Proporția diferitelor forme ale azotului din diferite tipuri de îngrășăminte │ │ │organice (prelucrare după Fertiliser manual - ediția 8, Defra, UK) │ 20 Figura 6.1 Exemplu de sistem pentru eliminarea dejecțiilor lichide │ 36 │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────┘ 1. Introducere. Cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
Aceste procese și îndeosebi, cel de levigare, se petrec în toate solurile din țara noastră și sub toate culturile și sunt mai accentuate pe solurile nisipoase, cu deosebire pe cele irigate (figura 4.1). Figura 4.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole*) b) Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Tipurile principale de îngrășăminte minerale cu azot sunt: ● Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică; ● Îngrășăminte cu azot sub formă amoniacală; ● Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal; ● Îngrășăminte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
furajelor verzi sunt │ ���foarte bogați în substanțe organice ușor biodegradabile, care conțin cantități│ │însemnate de nutrienți, în special compuși ai azotului, cu potențial ridicat │ │de poluare. Dacă asemenea efluenți se scurg în ape de suprafață pot provoca │ │grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea │ │peștilor. │ └────────────────────────────────────────────────────────────��─────────────────┘ Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în cantități mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare și în special
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
producții profitabile, în condiții de protecție a apelor de suprafață și a celor subterane față de contaminarea cu nitrați. Ambele cerințe pot fi îndeplinite printr-o corectă gestionare a azotului din sol, care să țină cont de dinamica acestui nutrient în ecosistemul agricol din care face parte solul și cultura respectivă. Prin urmare, dozele stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie ajustate cu cantitatea de azot mineral pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
azot care pot fi aplicate pe│ │ │terenuri cu pante mai mari sau egale cu 8% Tabel 7.5.1. Perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe teren LISTA FIGURILOR *Font 8* Figura 4.1.1 Circuitul azotului în ecosistemele agricole │ 18 Figura 4.1.2 Proporția diferitelor forme ale azotului din diferite tipuri de îngrășăminte │ │ │organice (prelucrare după Fertiliser manual - ediția 8, Defra, UK) │ 20 Figura 6.1 Exemplu de sistem pentru eliminarea dejecțiilor lichide │ 36 │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────┘ 1. Introducere. Cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
Aceste procese și îndeosebi, cel de levigare, se petrec în toate solurile din țara noastră și sub toate culturile și sunt mai accentuate pe solurile nisipoase, cu deosebire pe cele irigate (figura 4.1). Figura 4.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole*) b) Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Tipurile principale de îngrășăminte minerale cu azot sunt: ● Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică; ● Îngrășăminte cu azot sub formă amoniacală; ● Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal; ● Îngrășăminte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
furajelor verzi sunt │ │foarte bogați în substanțe organice ușor biodegradabile, care conțin cantități│ │însemnate de nutrienți, în special compuși ai azotului, cu potențial ridicat │ │de poluare. Dacă asemenea efluenți se scurg în ape de suprafață pot provoca │ │grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea │ │peștilor. │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─────┘ Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în cantități mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare și în special
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
producții profitabile, în condiții de protecție a apelor de suprafață și a celor subterane față de contaminarea cu nitrați. Ambele cerințe pot fi îndeplinite printr-o corectă gestionare a azotului din sol, care să țină cont de dinamica acestui nutrient în ecosistemul agricol din care face parte solul și cultura respectivă. Prin urmare, dozele stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie ajustate cu cantitatea de azot mineral pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
de deteriorare neașteptată a calității apei. c). Pe baza rezultatelor monitoringului de investigare, se va stabili dacă: - au existat cauze naturale; - este nevoie de măsuri de prevenire sau combatere a efectelor; - deteriorarea neașteptată a calității apei poate fi periculoasă pentru ecosisteme și utilizatori; - se așteaptă efect transfrontier . d). La cererea oricăreia dintre Părți, reprezentații instituțiilor implicate se informează reciproc în legătură cu starea de deteriorare neașteptată a calității apei și despre măsurile luate în vederea depistării sursei care a produs fenomenul. Măsurile de informare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177394_a_178723]