6,495 matches
-
că în anul 1408 eparhia Romanului nu fusese încă instituită, altfel ea ar fi fost menționată în documentul respectiv, fiind vorba chiar de biserica episcopală de mai târziu. În schimb, într-un alt document din 6 iulie 1413 este menționată ... episcopia din Rădăuți a Sfântului Nicolae, ceea ce ne face să credem că Alexandru cel Bun a constituit cele două episcopii (de la Roman și Rădăuți) în perioada 1408-1413. Este greu de presupus că Episcopia Rădăuților s-a constituit înaintea celei de la Roman
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
fiind vorba chiar de biserica episcopală de mai târziu. În schimb, într-un alt document din 6 iulie 1413 este menționată ... episcopia din Rădăuți a Sfântului Nicolae, ceea ce ne face să credem că Alexandru cel Bun a constituit cele două episcopii (de la Roman și Rădăuți) în perioada 1408-1413. Este greu de presupus că Episcopia Rădăuților s-a constituit înaintea celei de la Roman din moment ce există numeroase probe din care rezultă întâietatea episcopatului de Roman față de cel din Rădăuți. Chiar Dimitrie Cantemir subliniază
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
alt document din 6 iulie 1413 este menționată ... episcopia din Rădăuți a Sfântului Nicolae, ceea ce ne face să credem că Alexandru cel Bun a constituit cele două episcopii (de la Roman și Rădăuți) în perioada 1408-1413. Este greu de presupus că Episcopia Rădăuților s-a constituit înaintea celei de la Roman din moment ce există numeroase probe din care rezultă întâietatea episcopatului de Roman față de cel din Rădăuți. Chiar Dimitrie Cantemir subliniază că episcopul de Roman ... s-a chemat arhiepiscop, fiindu-i îngăduit ca, la
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
la liturghie, să poarte mitră, el stând totdeauna în dreapta mitropolitului și fiind singurul care avea paterițe (cârje) ferecate în argint. În consens cu aceste afirmații se menține și Grigore II Ghica prin documentul din noiembrie 1739 în care subliniază că episcopia Romanului este ... mai veche și mai cinstită decât alte episcopii ale acestei țări, al doilea scaun după mitropolitul țării. Documentul emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun în 1408 dovedește că la acea dată exista deja un lăcaș de cult
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
și fiind singurul care avea paterițe (cârje) ferecate în argint. În consens cu aceste afirmații se menține și Grigore II Ghica prin documentul din noiembrie 1739 în care subliniază că episcopia Romanului este ... mai veche și mai cinstită decât alte episcopii ale acestei țări, al doilea scaun după mitropolitul țării. Documentul emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun în 1408 dovedește că la acea dată exista deja un lăcaș de cult cu hramul "Sfânta Vineri" ("Sfânta Paraschiva") pe locul actualei Episcopii
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
episcopii ale acestei țări, al doilea scaun după mitropolitul țării. Documentul emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun în 1408 dovedește că la acea dată exista deja un lăcaș de cult cu hramul "Sfânta Vineri" ("Sfânta Paraschiva") pe locul actualei Episcopii. Era o biserică domnescă din moment ce voievodul țării o alesese ca loc de veșnică odihnă pentru mama sa, dar nu avem date certe cu privire la anul construcției. Credem însă că nu greșim dacă afirmăm că prima biserică de zid la Episcopia Romanului
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
actualei Episcopii. Era o biserică domnescă din moment ce voievodul țării o alesese ca loc de veșnică odihnă pentru mama sa, dar nu avem date certe cu privire la anul construcției. Credem însă că nu greșim dacă afirmăm că prima biserică de zid la Episcopia Romanului a fost ridicată într-o perioadă anterioară domniei lui Alexandru cel Bun, probabil prin grija tatălui acestuia, voievodul Roman I (1391-1394), căruia "Târgul de Jos" i-a moștenit și numele. Cea ce știm sigur este faptul că în 1415
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
este faptul că în 1415 Alexandru cel Bun a cerut pictorilor Nichita și Dobre să zugrăvească această biserică, semn că lucrarea în discuție fie că nu se realizase până atunci, fie că - din anumite cauze - trebuia refăcută. Prima biserică de la Episcopia Romanului a dăinuit și în vremea lui Ștefan cel Mare, acesta pomenind-o în documente de cancelarie emise 1458, 1465 și 1488 sub denumirea de "Sfânta Parascheva". Nu se cunosc intervenții constructive mai ample din acea perioadă, semn că așezământul
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
în această parte a țării, întreaga atenție a voievodului s-a îndreptat spre Cetatea Nouă de la Gâdinți, singura capabilă să zăvorască porțile sud-estice ale Moldovei. Mulți s-au întrebat de ce Petru Rareș a considerat necesar să înceapă biserică nouă la Episcopia Romanului. Trecerea timpului și intrarea în ruină a vechiului lăcaș să fi determinat această decizie? Sau dimensiunile reduse ale construcției existente nu mai puteau exprima prestanța și autonomia spirituală a unei entități ecleziastice situate imediat după Mitropolia țării? S-ar
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
a aceluiași veac, s-au adăugat din motive utilitare și cele două anexe ce se mai păstrează și astăzi: veșmântăria și pridvorul de la intrarea în biserică, mult mai spațios decât alte construcții similare. Pe lângă valoarea sa istorică și arhitecturală, catedrala Episcopiei Romanului reține atenția numeroșilor săi vizitatori și prin frumusețea deosebită a zugrăvelilor interioare. Datarea și stilul acestora, precum și intervențiile la care au fost supuse de-a lungul veacurilor au stârnit numeroase controverse. Dar ceea ce se poate afirma cu certitudine este
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
ani, prin grija episcopului Eftimie Luca, s-au realizat ample lucrări de restaurare a întregului complex. Biserica a căpătat o față nouă, s-a restaurat pictura și a fost pusă în valoare Casa Veniamin Costache, situată pe latura dinspre miazăzi. Episcopia Romanului a constituit de-a lungul veacurilor și un important centru de cultură medievală românească, în scaunul său aflându-se adesea cărturari de un recunoscut prestigiu, cu multiple preocupări spirituale și un larg orizont de cunoaștere. Aici a păstorit pe la
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
a păstorit pe la sfârșitul secolului XV-lea episcopul Vasile, ce s-a manifestat ca un teolog de înaltă erudiție, așa după cum rezultă dintr-o scrisoare doctrinară pe care acesta a trimis-o mitropolitului Gherontie al Moscovei. Între 1500-1508 în fruntea episcopiei s-a aflat Teoctist "...bărbat învățat ca nimeni altul", care s-a format în vatra de cultură a Mănăstirii Neamț și a creat în jurul său o fecundă școală cărturărească. Unul dintre ucenicii acestuia, Macarie, a condus în două rânduri episcopia
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
episcopiei s-a aflat Teoctist "...bărbat învățat ca nimeni altul", care s-a format în vatra de cultură a Mănăstirii Neamț și a creat în jurul său o fecundă școală cărturărească. Unul dintre ucenicii acestuia, Macarie, a condus în două rânduri episcopia Romanului (1531-1548 și 1551-1558) și s-a afirmat ca o personalitate de excepție atât ca ierarh cât și în calitate de om de cultură, fiind adesea pomenit ca "învățător al Moldovei" și "ales între filosofi". El este considerat ca întemeietor al unei
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
monumentala lucrare Psaltirea în versuri pe care Dosoftei a tipărit-o în 1673, după strămutarea sa în scaunul mitropolitan al Moldovei. În secolul al XVIII-lea, între 1769-1786, Leon Gheucă a determinat un suflu nou în vatra de cultură de la Episcopia Romanului, într-o vreme în care mentalitățile greco-fanariote se resimțeau cu pregnanță în școala și în spiritualitatea vremii, constituind un obstacol în calea afirmării și dezvoltării limbii literare naționale. Spirit iluminist, inițiat la Mănăstirea Putna și desăvârșit apoi sub influența
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
altor ierarhi ai Romanului, între care Veniamin Costache, Gherasim Clipa, Veniamin Ruset și îndeosebi Melchisedec Ștefănescu, activ luptător unionist, personalitate de mare prestigiu științific și membru al Academiei Române. Deși nu dispunem de mărturii documentare certe, este de presupus că în cadrul Episcopiei Romanului au funcționat vechi școli "de chilie" cu un rol important în pregătirea propriilor cadre și mai apoi a tineretului laic. Nu întâmplător Romanul a fost reprezentat atât la Sinodul de la Constanța (1418) cât și la cel de la Ferrara-Florența (1438-1439
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
organizatorică și confesională, ci și un recunoscut centru de iradiere ortodoxă în context oriental. De altfel și școala slavo-română înființată pe baza documentului semnat de Grigore II Ghica la 25 decembrie 1747 și-a desfășurat activitatea sub îndrumarea nemijlocită a Episcopiei, iar la 1 aprilie 1823, dascălul angajat la școala românească de pe lângă Biserica "Sfinții Voievozi" este plătit cu 600 lei pe an tot de ierarhul episcopal. Chiar și după aplicarea Regulamentului Organic, școala publică înființată în 1832, la care a funcționat
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
școala publică înființată în 1832, la care a funcționat ca profesor Ioan Nanu, și-a organizat cursurile sub îndrumarea și prin grija episcopului Meletie care se afla în scaun la acea vreme. În aceste condiții nu este de mirare că Episcopia Romanului deține astăzi una dintre cele mai vechi și mai valoroase biblioteci din țară și un mare număr de creații artistice care îmbogățesc și conferă originalitate patrimoniului nostru cultural național. Printre cele 20.000 de volume aflate aici se găsesc
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
Roman - 611065, jud. Neamț Cuprinde județul Bacău și Protopopiatul Roman din județul Neamț. Episcop: Prea Sfințitul Eftimie (n.: 09.11.1914 - com. Hangu, jud. Neamț). S: 1949 - Licențiat în Teologie - București; 1949-1966 starețul Mănăstirii Bistrița, Neamț și exarhul mănăstirilor din Episcopia Romanului (1951-1960); 1966-1971 starețul Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou, Suceava; HA: 30.01.1972 ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului; 1978 - Episcop al Romanului. Episcop Vicar al Episcopiei Romanului: Prea Sfințitul Dr. Ioachim Băcăuanul (n.: 29.03.1954 - com. Stănița, jud.
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
09.11.1914 - com. Hangu, jud. Neamț). S: 1949 - Licențiat în Teologie - București; 1949-1966 starețul Mănăstirii Bistrița, Neamț și exarhul mănăstirilor din Episcopia Romanului (1951-1960); 1966-1971 starețul Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou, Suceava; HA: 30.01.1972 ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului; 1978 - Episcop al Romanului. Episcop Vicar al Episcopiei Romanului: Prea Sfințitul Dr. Ioachim Băcăuanul (n.: 29.03.1954 - com. Stănița, jud. Neamț). S: 1980 - Licențiat în Teologie - București; 1991-1994 studii teologice și Doctorat în Teologie (1994) la Institutul Saint
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
Licențiat în Teologie - București; 1949-1966 starețul Mănăstirii Bistrița, Neamț și exarhul mănăstirilor din Episcopia Romanului (1951-1960); 1966-1971 starețul Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou, Suceava; HA: 30.01.1972 ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului; 1978 - Episcop al Romanului. Episcop Vicar al Episcopiei Romanului: Prea Sfințitul Dr. Ioachim Băcăuanul (n.: 29.03.1954 - com. Stănița, jud. Neamț). S: 1980 - Licențiat în Teologie - București; 1991-1994 studii teologice și Doctorat în Teologie (1994) la Institutul Saint Serge din Paris, Franța; 1985-1990 arhidiacon la Catedrala Mitropolitană
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
din Paris, Franța; 1985-1990 arhidiacon la Catedrala Mitropolitană din Iași și redactor la revista "Mitropolia Moldovei și Bucovinei"; 1991-2000 fondează și slujește la mănăstirea ortodoxă română de maici "Buna Vestire" de la Rosiers, Franța; HA: 01.05.2000 ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului. Episcopia Romanului este formata din 5 protopopiate.
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
Franța; 1985-1990 arhidiacon la Catedrala Mitropolitană din Iași și redactor la revista "Mitropolia Moldovei și Bucovinei"; 1991-2000 fondează și slujește la mănăstirea ortodoxă română de maici "Buna Vestire" de la Rosiers, Franța; HA: 01.05.2000 ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului. Episcopia Romanului este formata din 5 protopopiate.
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Crișceatec în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . La începutul secolului al XIX-lea, a fost înființată în sat o fabrică de zahăr . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Crișceatec a făcut parte din componența
Crișceatec, Zastavna () [Corola-website/Science/311396_a_312725]
-
creeze cel puțin o școală la Cernăuți sau la Suceava, iar restul să se întrebuințeze pentru scopuri folositoare . Deși stareții mănăstirilor protestează într-un memoriu pe care-l înaintează împăratului (episcopul Dosoftei Herescu fiind convins să cedeze Curții Imperiale moșiile Episcopiei Rădăuților în schimbul unei rente anuale), arătând că prin desființarea mănăstirilor și secularizarea averilor lor se desconsideră însăși voința fondatorilor, împăratul nu-și modifică hotărârea. Astfel, din cele 25 mănăstiri și schituri din Bucovina, rămân numai trei: mănăstirea Putna, mănăstirea Sucevița
Crișceatec, Zastavna () [Corola-website/Science/311396_a_312725]
-
este cel mai mare și mai important parc din orașul Buzău. Parcul a fost amenajat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, într-o pădure de la marginea Buzăului, aflată inițial în proprietatea Episcopiei Buzăului, și care a intrat treptat în posesia municipalității. În Crâng se află un monument dedicat istoriei Buzăului, un restaurant a cărui clădire este construită într-un stil specific zonei Chiojdu, un lac, câteva discoteci, locuri de joacă și un
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]