14,680 matches
-
lecției care implică folosirea vederii (de exemplu, desenele, imaginile pe suport media, tabla de scris, instrucțiunile etc.); Încercați să nu schimbați niciodată locul materialelor și al echipamentelor sau anunțați verbal schimbările din interiorul Încăperii; - orice obiect utilizat În activități sau experimente va purta o etichetă Înscrisă În alfabetul Braille sau alt cod tactil. Utilizați modele tactile tridimensionale, desene În relief sau termoforme, pentru a completa tactil desenele sau diagramele oricând este nevoie. Folosiți obiecte reale pentru reprezentări tridimensionale ori de câte ori este posibil
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
experimental că, de pildă, chiar agenți de vânzări imobiliare au fost semnificativ influențați în negocierea prețurilor la cumpărarea de case de prețul pretins inițial (manipulat experimental). Importanța punctelor de referință - a „ancorelor” - în aprecieri a fost dovedită și de următorul experiment (Plous, 1989). La aproape 1.500 de studenți (din SUA) li s-a cerut să estimeze probabilitatea unui război nuclear. Înainte de a realiza respectiva estimare, un lot de subiecți a fost expus unei ancorări mai scăzute, solicitându-li-se să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cel al subiecților ce judecă aceste episoade. Pe de altă parte, considerăm că numai invocarea mecanismului simulării pe baza minimului efort, a accesibilității (availability) construcției euristice nu este suficientă pentru a explica în mod convingător relațiile agenților cognitivi. În cazul experimentului de față, simpatia și compasiunea mai puternică față de persoana A, în raport cu B, poate fi rațional (și moral) întemeiată și astfel: din moment ce pentru B a lua străini în mașină era un comportament frecvent, ea practic „și-a căutat-o cu lumânarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și 90 de femei, a fost promovat un bărbat. Subiecții s-au arătat mult mai suspicioși relativ la corectitudinea examinării în prima situație, deși probabilitățile de a ieși învingător un bărbat sunt identice în ambele situații. Aceiași autori prezintă și următorul experiment realizat de ei. Subiecților li s-acomunicat că unui copil îi plac foarte mult batoanele de ciocolată. Într-o primă variantă, li se spune că respectivul copil a fost pus să ia cu ochii închiși un baton dintr-un vas în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cotidian complex ne îndreptățește să nu-l calificăm nici ca total (sau aproape total) rațional, așa cum este el presupus în teoria alegerii raționale, dar nici prins cu o atât de mare frecvență în erori logico-cognitive, după cum ne lasă să deducem experimentele de natură cognitivistă. Pot fi evidențiate și alte erori ale bunului-simț (vezi, de exemplu, Mihu, 1992 și 1996), cum ar fi aceea a recurgerii la expresia „excepția întărește regula”. Atunci când observațiile obținute în cercetare infirmă ideile noastre, suntem tentați - și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
empirictc "3. Teoretic și empiric" În sens larg, prin teoretic se înțelege existența și funcționarea unor modele explicative, ipoteze, teorii, reflexii, iar prin empiric, studierea realității concrete, culegerea de date efective (despre entități empirice și raporturile dintre ele) folosind observația, experimentul, ancheta și alte metode prin care subiectul cercetător poate intra în contact și lua în stăpânire partea din realitatea socială - dacă e vorba de asemenea științe - care-l interesează. Astăzi, în comunitatea științifică este pe deplin acceptată ideea unității dintre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
această din urmă remarcă, discuția despre cantitativ-calitativ trece de pe planul filosofico-epistemologic pe cel metodologic propriu-zis, al strategiei metodologice. În acest context de referință, se susține, în mod obișnuit, ideea că abordarea cantitativă este cea care se bazează pe tehnici structurate (experiment, anchetă cu chestionar standardizat, plan observațional riguros etc.), pe când cea calitativă uzează de tehnici nonstructurate (observația coparticipativă, interviuri individuale intensive, interviuri de grup, studii de caz, analiza autobiografiilor). Pe un astfel de plan se poate argumenta și mai ușor complementaritatea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valabilă. Opțiunile valorice morale ale indivizilor vor fi altele, în funcție de tipurile de situații (contexte); pentru parametri identici, însă, raționamentul este universal. Ca și în matematică, de la aceleași axiome se ajunge la aceleași concluzii. Sociologul francez își exemplifică teza reinterpretând rezultatele experimentului lui M. Bazerman (1985), care are ca obiectiv evidențierea deciziilor unor subiecți-arbitri referitoare la salarizarea angajaților aflați în diverse situații. Bazerman ajunge la concluzia că subiecții-arbitri au propus variante bazându-se pe anumite principii morale, în particular, fie pe cel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
comportament" Reflecția teoretică mai rafinată, dar și conștiința comună s-au preocupat de foarte multă vreme de raportul dintre ceea ce oamenii gândesc (și simt), ceea ce spun și ceea ce fac. De acum mai bine de o jumătate de secol, de la vestitul experiment al lui La Pierre din 1934, respectivul raport focalizează și atenția studiilor sistematice empirice, el fiind tratat mai cu seamă în termeni de relație atitudine-comportament. Cum însă atitudinea este înregistrată, de regulă, prin expresia ei verbală (opinia), relația atitudine - comportament
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
au adus dezvoltări, mai ales pe linia medierilor cognitive. De la expunere până la materializarea în acțiuni, o serie de factori blochează și distorsionează poziția promovată de emițător. Pe bună dreptate, într-o carte dedicată special căilor și mecanismelor persuasiunii, fructificând rezultatele experimentelor și teoretizărilor de până în anii ’70, Kapferer (2002) alocă un spațiu extins problemei persistenței schimbării. El face observația că, pe de o parte, în cazul mass-mediei, puține sunt măsurările de schimbare atitudinală imediat postmesaj, iar pe de altă parte, că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de până în anii ’70, Kapferer (2002) alocă un spațiu extins problemei persistenței schimbării. El face observația că, pe de o parte, în cazul mass-mediei, puține sunt măsurările de schimbare atitudinală imediat postmesaj, iar pe de altă parte, că în cazul experimentelor de laboratorample, unde se fac astfel de măsurători, constatarea unei schimbări substanțiale nu spune aproape nimic despre persistența în timp. Schimbările atitudinale induse prin mass-media sau experimental sunt, cele mai multe, provizorii; cu rare excepții, modificarea are remanență totală. Unele rezistă parțial
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
altele pentru a se ridica probleme în definirea exactă a specificului fiecăreia. Pentru exemplificare, să menționăm că, într-o carte folosită ca manual în universitățile francofone, Ghiglione și Matalon (1992) susțin existența a patru metode în științele sociale: observația, ancheta, experimentul și analiza „urmelor” (traces), aceasta din urmă fiind un fel de observație „amânată”(différée) și cuprinzând: analiza documentelor, a statisticilor oficiale și a urmelor materiale; în esență, este tipul de metodă nonreactivă. Într-o lucrare apărută aproximativ în aceeași perioadă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cercetare și nu al teoriei) de abordare a realității. Tehnicile sunt formele concrete pe care le îmbracă metodele, fiind deci posibil ca una și aceeași metodă să se realizeze cu ajutorul unor tehnici diferite (de pildă, putem vorbi de tehnica experimentului cu grup de control, ca formă concretă de punere în aplicare a metodei experimentale). În fine, instrumentul este un mijloc, ce poate îmbrăca o formă mai mult sau mai puțin materială, cu ajutorul căruia se realizează „captarea” informației științifice; este cel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe distincțiile și precizările anterioare, părerea noastră este că o poziție rațională și cu multe virtuți predictive și explicative este cea care pornește de la constatarea că în științele mature există două metode fundamentale de abordare a realității empirice: observația și experimentul. Mai mult, vom sublinia imediat că această din urmă metodă este dominantă într-o anumită categorie de discipline, așa încât ele sunt și denumite „științe experimentale”. Fără a înlocui complet observația, dar modificând-o profund prin logica proprie de desfășurare a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mult, vom sublinia imediat că această din urmă metodă este dominantă într-o anumită categorie de discipline, așa încât ele sunt și denumite „științe experimentale”. Fără a înlocui complet observația, dar modificând-o profund prin logica proprie de desfășurare a studiului, experimentul s-a impus în științele naturii și a devenit, începând cu secolul al XVII-lea, metoda fundamentală de investigare a realității empirice. Sintetic vorbind, experimentul presupune provocarea variației(apariției) unuia sau mai multor fenomene într-o situație controlată. El pornește
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a înlocui complet observația, dar modificând-o profund prin logica proprie de desfășurare a studiului, experimentul s-a impus în științele naturii și a devenit, începând cu secolul al XVII-lea, metoda fundamentală de investigare a realității empirice. Sintetic vorbind, experimentul presupune provocarea variației(apariției) unuia sau mai multor fenomene într-o situație controlată. El pornește de laschema deterministă a relațiilor dintre fenomene, având deci în centrul oricărei configurații de legături relația cauzală. Observația, atunci când se practică în mod independent înștiințele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unuia sau mai multor fenomene într-o situație controlată. El pornește de laschema deterministă a relațiilor dintre fenomene, având deci în centrul oricărei configurații de legături relația cauzală. Observația, atunci când se practică în mod independent înștiințele dezvoltate, se apropie de experiment prin grija de a găsi cele mai temeinice argumente pentru afirmarea existenței unei relații cauzale. De exemplu, neputând controlaanumite variabile, observația se va repeta de multe ori, căutându-se contexte în care variabilele necontrolate iau valori diferite, pentru a regăsi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este, în acest caz, parte din realitatea studiată, deci observația poate beneficia de înțelegerea sensului acțiunii semenilor noștri prin care se construiește realitatea respectivă. Așadar credem că, pornind de la cele două metode fundamentale de investigare a realității empirice - observația și experimentul -, acestea se vor regăsi și în domeniul științelor socioumane, firește, cu particularitățile impuse de acest câmp al realului. Mai mult, din cele afirmate anterior se poate deduce imediat că observația, în domeniilenoastre de cercetare, va îmbrăca forme foarte diferite de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
naturii, adică acolo unde subiectul (ca subiect cercetător) este detașat de realitatea cercetată, este altceva decât această realitate, nu se poate confunda cu ea și nici nu se va implica (afectiv sau pe baza unor interese) în derularea fenomenelor studiate. Experimentul, în schimb, va rămâne, formal, identic cu cel din științele fizice, chiar dacă în detaliile practice va trebui să se țină seama de tipul special de „obiecte” manipulate și controlate. Această identitate de natură derivă din schema standard, comună oricărui experiment
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Experimentul, în schimb, va rămâne, formal, identic cu cel din științele fizice, chiar dacă în detaliile practice va trebui să se țină seama de tipul special de „obiecte” manipulate și controlate. Această identitate de natură derivă din schema standard, comună oricărui experiment, ce conduce la stabilirea de relații cauzal-condiționale între fenomene. De aici urmează că locul mai modest ocupat de experiment în cercetarea socialului nu se datorează numai dificultăților tehnice de realizare a unor asemenea studii, ci și faptului că nu toate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se țină seama de tipul special de „obiecte” manipulate și controlate. Această identitate de natură derivă din schema standard, comună oricărui experiment, ce conduce la stabilirea de relații cauzal-condiționale între fenomene. De aici urmează că locul mai modest ocupat de experiment în cercetarea socialului nu se datorează numai dificultăților tehnice de realizare a unor asemenea studii, ci și faptului că nu toate raporturile dintre fenomenele sociale pot fi exprimate în termeni cauzali. Cum bine se știe, există orientări filosofice care repudiază
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai invoca aici. Să observăm doar că atunci când omul face cercetare științifică (nu când vorbește despre ea!), apelul la modelele deterministe este mult mai frecvent decât vor să accepte partizanii tehnicilor pur și absolut interpretative. Concluzionând, vom spune așadar că experimentul constituie o metodă care estefolosită în științele socioumane, zona lui predilectă de aplicare constituind-o fenomenele care se petrec la nivelul individului uman, al colectivităților de dimensiuni reduse sau al altor entități ce pot fi supuse acțiunii cercetătorului și/sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceea, nu este de mirare că cele mai multe cercetări pe bază de experimentseîntâlnesc în psihologia individuală și cea socială. Pe de altă parte, cercetări cvasi-sausemiexperimentale se întâlnesc frecvent în studiile asupra fenomenelor sociale, studii care, încercând să se apropie de rigorile experimentului, reușesc să le atingă doar în parte. Recunoscând valoarea incontestabilă a metodei experimentale în științele naturii, precum și aplicabilitatea ei la unele aspecte ale socialului, nu vom cădea în eroarea de a o absolutiza, locul celorlalte metode, mai cu seamă pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
când cercetătorul este implicat într-un episod (stă de vorbă la bar cu cineva) și pe urmă notează și analizează cele întâmplate sau discuția respectivă. 3. Observație activă cu interacțiune socială - cercetătorul provoacă răspunsuri prininteracțiune cu subiecții: ancheta și interviul, experimentul, dar și observația de continuă interacțiune, în care subiecții știu că sunt studiați. 4. Observația activă fără interacțiune socială presupune că cercetătorul provoacă intenționat schimbări în condițiile de viață și de muncă ale subiecților fără ca aceștia să știe: în ochii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
socială presupune că cercetătorul provoacă intenționat schimbări în condițiile de viață și de muncă ale subiecților fără ca aceștia să știe: în ochii lor, schimbările apar ca fiind „naturale”, iar cercetătorul nu arecontacte interactive cu subiecții studiați. Un anumit gen de experimente de teren pot fi încadrate în această clasă. Un exemplu ar fi acela în care se observă comportamentul copiilor după ce li s-a interzis să vizioneze filme cu subiecte violente. În jurul acestor variante, P. Rossi expune o serie de considerații
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]