12,214 matches
-
în sistem, așa cum vor face Nietzsche și Kierkegaard, întrucât ea a fost, de fapt, o consecință a sistemului pe care l-a continuat. De aici și evoluția stângii spre represiunea dreptei; marxismul odată ajuns la putere a creat «gulagul». Tinerii filosofi francezi, «orfanii» (sau «văduvele», așa cum ironic îi numesc unii adversari) sunt în fond orfanii și văduvele lui Horkheimer și ai lui Adorno, reprezentanții de seamă ai marii contestații și ai marii speranțe din anii 1960. Adorno și Horkheimer susțineau totuși
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și Horkheimer susțineau totuși nu doar un manifest contestatar, ci și ideea unei stăpâniri critice a realității, mai presus de formalisme și de mituri, un nou umanism care ar fi făcut apel la creativitatea și implicarea în lupta politică. Noii filosofi, în lumina unor noi experiențe și departe de lupta directă împotriva nazismului, și-au concentrat contestarea asupra sistemului dominant din timpul lor. Sunt fiii propriilor experiențe, tot așa cum Horkheimer și Adorno au fost fiii propriei lor experiențe. «Noul principe» este
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
toate iluziile romantice dispar și devin tot mai evidente bazele teoretice ale ideologiei, în timp ce discursul se dezvoltă cu toate consecințele sale impetuoase. Momentul recent al istoriei filosofiei la care ne-am referit, amintind de Horkheimer și Adorno și de «noii filosofi» francezi, este reprezentativ pentru modul în care a fost îmbinat imanentismul sistematic, mândria filosofiei moderne, cu ideologia și rezultatele depersonalizante, pur funcționaliste ale concepției științifice a gândirii, așa cum s-a configurat ea începând cu iluminismul. Ideologie, depersonalizare, aplatizare, conformism, dictatură
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cu consecințe formaliste; își reia vechea ei vocație critică față de orice folosire pur instrumentală a gândirii. Sigur că filosofia are motivații mai ample, însă și-a regăsit astăzi spațiul ce părea să se fi epuizat, în angajarea anti-ideologică. Raportul dintre filosof și puterea politică este o transcriere a problemei filosofiei înseși, expusă în termeni istoric-existențialiști. Tematizarea sa, la nivelul evenimentelor personale și interpersonale, devine un obicei și deschide o acută problematică morală. Angajamentul anti-ideologic definește un mod de a concepe viața
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
se desfășoară această luptă sunt cele în care elanul vital se află astăzi într-o stare de urgență: corporalitatea, descoperirea existențială a comunității, experiența sacrului, cel puțin sub forma nostalgiei Absentului. Vorbind despre filosofie am sfârșit prin a vorbi despre filosof și poate că, insistând pe această personalizare a discursului, se va putea ajunge, cu iscusință, la vreo altă considerație concluzivă. Ține de dispoziția interioară a filosofului să ia distanță, să privească de departe, să deschidă orizontul. Atitudinea contemplativă din antichitate
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
puțin sub forma nostalgiei Absentului. Vorbind despre filosofie am sfârșit prin a vorbi despre filosof și poate că, insistând pe această personalizare a discursului, se va putea ajunge, cu iscusință, la vreo altă considerație concluzivă. Ține de dispoziția interioară a filosofului să ia distanță, să privească de departe, să deschidă orizontul. Atitudinea contemplativă din antichitate este prezentă și astăzi sub forma capacității de suspendare a capcanelor evenimentelor și prejudecăților și a gândirii realității cu acea detașare ce permite problematizarea oricărei definiții
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
problematizarea oricărei definiții sigure. Așadar, direcția intențională a filosofiei nu este cea a neangajării, ci a participării. Problematizarea unui domeniu poate stimula inițiativa și intensifica solidaritatea. Cu siguranță, angajarea e dură, mai puțin retorică, mai tragică, însă aceasta este uniforma filosofului de astăzi: demitizarea noilor mitologii ale culturii scientiste și iluministe și lupta, fără mituri, pentru a da un sens vieții; opoziția față de ideologie și atenția îndreptată spre modul în care este exercitată puterea. Atitudinea descrisă implică luarea unei poziții clare
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
nu mai este logică ci existențială, și care implică, deci, sfera practică a experienței istorice și, în general, domeniul tipic discursului semantic. Prin urmare, discursul nostru se întrepătrunde aici cu cel elaborat la început, cu privire la capacitatea pe care o are filosoful de a observa fisurile, acolo unde ceilalți văd doar suprafețele netede. Despre ce profil al omului vorbim atunci când cineva urmează liniile indicate mai sus? Ce «statut ontologic» poate să-i fie suport unui om situat în tensiunea dintre logică și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
suprafețele netede. Despre ce profil al omului vorbim atunci când cineva urmează liniile indicate mai sus? Ce «statut ontologic» poate să-i fie suport unui om situat în tensiunea dintre logică și existență? Vorbind despre filosofie am ajuns să vorbim despre filosof și reflectând asupra muncii filosofului sfârșim prin a descrie «statutul ontologic» al omului în general, căruia filosoful îi este versiunea critică. Putem să răspundem la întrebarea de mai sus clarificând raportul existent la nivelul structurii situațiilor importante ale naturii umane
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
al omului vorbim atunci când cineva urmează liniile indicate mai sus? Ce «statut ontologic» poate să-i fie suport unui om situat în tensiunea dintre logică și existență? Vorbind despre filosofie am ajuns să vorbim despre filosof și reflectând asupra muncii filosofului sfârșim prin a descrie «statutul ontologic» al omului în general, căruia filosoful îi este versiunea critică. Putem să răspundem la întrebarea de mai sus clarificând raportul existent la nivelul structurii situațiilor importante ale naturii umane: «homo simbolicus» sau «metaphoricus», «homo
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ontologic» poate să-i fie suport unui om situat în tensiunea dintre logică și existență? Vorbind despre filosofie am ajuns să vorbim despre filosof și reflectând asupra muncii filosofului sfârșim prin a descrie «statutul ontologic» al omului în general, căruia filosoful îi este versiunea critică. Putem să răspundem la întrebarea de mai sus clarificând raportul existent la nivelul structurii situațiilor importante ale naturii umane: «homo simbolicus» sau «metaphoricus», «homo ermeneuticus», «homo viator». Terminologia este preluată de la Ricoeur și Marcel, dar o
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
gândirea lui Husserl, însă Kolakowski analizează în special coerența internă a demersului gândirii moderne începând cu Descartes. Această aducere în discuție a lui Kolakowski contribuie la o altă precizare a perspectivei noastre. Ne-am afla într-un amplu acord cu filosoful polonez dacă nu am considera că, pe lângă cunoașterea tipică raționalismului, ar mai avea caracter filosofic și un alt mod de cunoaștere, ce urmărește să ajungă la adevăr cu ajutorul hermeneuticii. Certitudinea absolută, după cum pe bună dreptate observă Kolakowski, cere imanența iar
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
speculativă, așa cum ne apare în concluzia cercetării noastre, am putea spune că pe fundal rămâne paradigmatică realizarea ideală a unei filosofii ca știință riguroasă; pe un al doilea plan se situează conștiința clară a dificultăților inerente logicii unei astfel de filosofii ca știință; în prim plan se profilează discursul semantic al lui «homo viator». Referința la Kolakowski ne dă și posibilitatea de a preciza angajamentul etic-cultural al filosofului și, în fond, atitudinea lui etico-politică. Pentru Kolakowski este necesar ca să rămână pe
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
doilea plan se situează conștiința clară a dificultăților inerente logicii unei astfel de filosofii ca știință; în prim plan se profilează discursul semantic al lui «homo viator». Referința la Kolakowski ne dă și posibilitatea de a preciza angajamentul etic-cultural al filosofului și, în fond, atitudinea lui etico-politică. Pentru Kolakowski este necesar ca să rămână pe scena istoriei mărturisitori ai absolutului epistemologic, cercetători pasionați și intransigenți ai certitudinii. Pe lângă aceasta, el se situează de partea acelora care, fără speranța absolutului, duc mai departe
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
epistemologic, cercetători pasionați și intransigenți ai certitudinii. Pe lângă aceasta, el se situează de partea acelora care, fără speranța absolutului, duc mai departe un discurs, ce nu putem ști cum va evolua în dezbaterea continuă a ideilor. Aceste două imagini ale filosofului angajat în sfera culturală contemporană pot fi prezente în același timp, în aceeași persoană și, de asemenea, pot să ducă la o angajare articulată și unitară: mărturisirea unității necesare a adevărului și totodată angajarea într-un efort fără garanții preconstituite
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
într-un efort fără garanții preconstituite. Cu cât mai pură și completă va fi credința în adevărul final, cu atât mai lipsită de orice prejudecată, liberă, sinceră, va fi disponibilitatea pentru dezbatere ca și pentru o riguroasă exercitare a acesteia. Filosoful rămâne conștient de diversitatea celor două planuri amintite mai sus, nivelul transcendent al adevărului unic și cel istorico-existențial în care se dezvoltă demersul dialectic al dialogului, al confruntării, al conflictului dintre diferitele poziții, sau mai bine-zis, al interpretărilor. În acest
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
dialectic al dialogului, al confruntării, al conflictului dintre diferitele poziții, sau mai bine-zis, al interpretărilor. În acest caz, absolutul epistemologic rămâne un ideal normativ, în timp ce, ca dat interior, capătă profilul unei convingeri religioase. Viața celui care ar vrea să devină filosof, în sensul autentic al cuvântului, comportă, după cum observă Husserl, «o decizie ce implică radical propria viață, o decizie ce va face din viața sa o viață absolută prin vocație». În acest tip de viață el va putea «să înțeleagă și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
dezbatere și dialog. Radicală este, însă, conștientizarea lucidă a situației de fapt și a finalității la care nu se poate renunța. În spațiul creat între situație și finalitate experiența este diferită, tocmai pentru că nu este o idee. De aceea, angajarea filosofului într-un astfel de demers nu este o acțiune fanatică, ci mărturie. Uneori poate fi chiar și un act de umilință. Filosofia exercită asupra noastră un control riguros; ei trebuie să-i prezentăm documentele noastre, rațiunile ce fac credibile argumentarea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și «filosofia creștină». În domeniul istoric trebuie precizate câteva forme mai importante în care are loc întâlnirea dintre gândirea filosofică și mesajul creștin. Filosofia religiei este reflecția filosofică asupra fenomenului religios, a condițiilor sale de posibilitate și a structurilor sale. Filosoful religiei poate ajunge la concluzii independente de învățătura creștină și chiar atee. În schimb, filosofia religioasă este o filosofie care, în elaborarea propriei propuneri teoretice, se conclude în transcendență, căreia îi demonstrează necesitatea, sau oricum, o consideră posibilă și oportună
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
concepte, evident transformate din adevăruri revelate, și-au pierdut totuși caracterul lor de mistere religioase, fiind complet raționalizate. Dinamismul lor intern a fost transformat într-o structură dialectică, elaborată în limitele unui anumit imanentism metafizic. Strict vorbind, sfântul Toma, ca filosof, nu este în mod necesar creștin, întrucât filosofia sa este o filosofie naturală. În schimb, Hegel este filosof creștin în sensul că conținuturile gândirii sale filosofice presupun în mod necesar adevărurile creștine. Totuși, Toma este un om de credință, și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Dinamismul lor intern a fost transformat într-o structură dialectică, elaborată în limitele unui anumit imanentism metafizic. Strict vorbind, sfântul Toma, ca filosof, nu este în mod necesar creștin, întrucât filosofia sa este o filosofie naturală. În schimb, Hegel este filosof creștin în sensul că conținuturile gândirii sale filosofice presupun în mod necesar adevărurile creștine. Totuși, Toma este un om de credință, și datorită faptului că filosofia sa nu-i oferă un răspuns total la problema realității, ci trimite spre un
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cea mai mare de a da un răspuns la întrebarea ce vizează sensul vieții. Se mai poate observa, de asemenea, că propunerea creștină nu este univocă: pluralismul spiritual, atitudinile diferite în raport cu viața și istoria, duc la nașterea unei pluralități de filosofii creștine care, deși converg între ele, rămân totuși distincte. Istoria creștinismului, istoria sfințeniei, dau mărturie despre multitudinea de răspunsuri date mesajului mântuirii de-a lungul timpului și în varietatea circumstanțelor vieții. Filosofia, împiedicată să ajungă la concluzii sistematice și univoce
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
oare ca noi să așteptăm și să rămânem pregătiți pentru acel moment în care - în virtutea situației comunicative căreia i se datorează momentul decisiv - să-l întâlnim pe celălalt și în credința sa, fără însă a-l urma pe acest teritoriu?». Filosoful și credinciosul, în dialog, sunt reprezentați de două persoane diferite; să încercăm acum să ne imaginăm că ambele voci sunt prezente într-o singură persoană, angajată să dea viață unei filosofii creștine, astăzi «într-un timp de lipsă», conștientizând întreaga
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
acum să ne imaginăm că ambele voci sunt prezente într-o singură persoană, angajată să dea viață unei filosofii creștine, astăzi «într-un timp de lipsă», conștientizând întreaga radicalitate a unui argument independent de Revelație. Atunci când Jaspers indică figura păstorului filosof arată ceva din ceea ce înțelegem noi prin filosofie creștină. Însă, nodul cel mai important, pe care consider că trebuie să-l desfacem, este «întâlnirea celuilalt în credință fără a-l urma pe acest teritoriu». Filosofia este aceea care întâlnește credința
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
filosofia creștină) întâlnește credința însă, ca filosofie, nu o urmează pe teritoriul său, nu o poate urma datorită deosebirii substanțiale dintre ele. Această poziție pare să fie conformă cu tradiția tomistă. Totuși o atare deosebire este trăită cu adevărat de filosoful creștin? Poate să fie cu adevărat filosof cine acceptă datul unui adevăr revelat? În ultima parte a acestui studiu vom încerca să dăm un răspuns pozitiv acestei probleme, însă după cum putem observa, deja de pe acum, ne întâlnim cu această temă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]