6,757 matches
-
oricât de neprevăzută ieșită din această acțiune de provocare a "neliniștii" e legitimă. Ascultătorul e îndemnat la "aventură". Învățătorul nu are personal și principial nici o filozofie, afară de aceea cuprinsă în hotărârea de a primi directive de la viață (iraționalismul e total). Filozoful (hegelianism reînviat pentru uzul politicianului) se amestecă în mulțime, anonim, și trăiește toate contradicțiile, nedeosebindu-se de semenii săi decât prin facultatea "de a formula, cât mai circulabil și deci cât mai rodnic, sensul vremii și al întîmplărilor pe care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
față) înseamnă cât mai multe trăiri, o cât mai mare posibilitate de salvare în fond, preocuparea soteriologică stând la fundul filozofiei. "Omul e singurul animal care-și poate rata viața... Rața rămâne rață orice ar face." Consecvența nu e virtutea filozofului: "...fără sens e problema schimbării de atitudine. Eu nu știu dacă în activitatea mea gazetărească se găsesc schimbări de atitudine. Nu știu, pentru că nu m-am gândit încă la asta. Și nici n-am să mă gîndesc". Filozoful își intitulează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e virtutea filozofului: "...fără sens e problema schimbării de atitudine. Eu nu știu dacă în activitatea mea gazetărească se găsesc schimbări de atitudine. Nu știu, pentru că nu m-am gândit încă la asta. Și nici n-am să mă gîndesc". Filozoful își intitulează, cu secretă maliție, un volum cu termenul nautic Roza vânturilor, înțelege "în bătaia tuturor curentelor", și privește mefistofelic discordia dintre semiții și antisemiții de sub aripa sa, care îl cred deopotrivă de al lor, neînțelegînd sofistica subțire a acestui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a poeziei romantice franceze. Această literatură convenea perfect spiritului public din România din acel moment, păturii intelectuale de după 1830. Dar nu toată poezia romantică franceză convenea acestui public. Musset, poetul deja al orașului, nu convenea speciei Bolintineanu-Alecsandri; și nici poetul filozof Alfred de Vigny. Și fiindcă poezia lor nu corespundea la necesitățile noastre sufletești de atunci, acești doi poeți n-au avut nici o influență. Cineva care să-i ia ca model, numai din dorința cu orice preț de originalitate și singularizare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un loc unde se vedea o lumină ce se întindea de sus, și era ca o coloană ce cuprindea întregul cer și pământ cu o culoare asemănătoare cu cea a curcubeului dar mult mai strălucitoare și mai pură. Dar scrierea filozofului grec a fost influențată de scrierile lui Abaris/Zamolxe pe care elenul spune că le-a studiat în Grecia în junețea lui cu mare priință! Dacă i-am acuza de hoție pe ivriți ar fi prea puțin pentru fapta lor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru ceva cunoașteri profunde apoi a venit în Geția, dar cum ei îl amintesc că a venit din Fenicia însemnă că după egipteni, la întoarcerea în baștina carpatină, el a vrut să-i cunoască și pe fenicieni. Porfiriu amintește pe filozoful, istoricul și geograful grec Dicearch ce a trăit pe la anul 320 î.e.n., că a scris o cartea intitulată Viețile filozofilor unde se găsea și o biografie a lui Pitagora și relațiile acestuia cu Zamolxe al geților. Herodot(485-425 î.e.n.) care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
că după egipteni, la întoarcerea în baștina carpatină, el a vrut să-i cunoască și pe fenicieni. Porfiriu amintește pe filozoful, istoricul și geograful grec Dicearch ce a trăit pe la anul 320 î.e.n., că a scris o cartea intitulată Viețile filozofilor unde se găsea și o biografie a lui Pitagora și relațiile acestuia cu Zamolxe al geților. Herodot(485-425 î.e.n.) care a trăit după acesta, dar ca mare mincinos, are alte adevăruri și scrie în Historiae lV, 1 ,,Înainte de a sosi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
as: laudă, glorie, înțelept + bi: a fi darnic, a vorbi, a cerceta; și care înseamnă arimii cu vorbire divină sau înțeleaptă, la fel cum zice despre Anacarsis, Diogenes Laertios trăitor pe la mijlocul secolului lll e. n. în scrierea Despre viețile și doctrinele filozofilor, că înțelepciunea sctitului a născut la greci proverbul ,,a vorbi ca un scit”. Hiperboreii, cum spune Diodor în Biblioteca istorică despre populația de la nordul Istrului, ,,au un mod al lor propriu de vor-bire”, sigur unul plin de înțelepciune și nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ale brahmanilor, ale altei secte indiene, ale perșilor, geților, bactrienilor, brito-nilor, caldeenilor. Porfir spune că Bardesan a fost informat despre India prin indienii veniți în solie la Emesa în timpul lui Elagabal(218-222). Clement din Alexandria care i-a cunoscut pe filozofii indieni face distincție în-tre brahmani și sarmani, menționîndu-l pe Buddha. Strabon spune despre acești sarmanes că ,,trăiesc în păduri și își țin viața cu frunze și fructe sălbatice. Sînt îmbrăcați cu haine făcute din scoarța copacilor și se abțin de la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Colecția ABC 24 Raymond Aron (19051983) a fost un sociolog, politolog și filozof francez, cunoscut și ca teoretician al relațiilor internaționale. A susținut cursuri la "Institut d'Etudes Politiques" și la "École Nationale d'Administration". A fost profesor la Sorbona (19551967) și director de studii la "École Pratique des Hautes Études", apoi la
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
determina-o în istorie. Istoria, în ochii lui, nu ar putea deveni niciodată un substitut al filozofiei. La sfârșitul acestei dări de seamă despre educație constituită de teza sa, Aron se oprește în acest punct fix al perplexitătii sale de filozof, frământat de drama umană: Posibilitatea unei filozofii a istoriei se confundă în final cu posibilitatea unei filozofii în ciuda istoriei"4. Doar în anul următor Aron devine Aron. Pe 17 iunie 1939, "între pace și război, în regimul intermediar pe care
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
mai departe: Idealul unei societăți în care fiecare și-ar alege dumnezeii și valorile sale nu poate să se răspândească înainte ca indivizii să fie educați pentru viața colectivă. Filozofia lui Hayek consideră ca dobândite, prin definiție, rezultatele pe care filozofii din trecut le considerau ca obiecte primare ale acțiunii politice. Pentru a lăsa fiecăruia o sferă privată de decizie sau de alegere, trebuie mai întâi ca toți sau majoritatea să vrea să locuiască împreună și să recunoască același sistem de
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
individ solitar descoperindu-i drepturile și în același timp nevoile în starea naturală și elaborează conceptual instrumentul politic - Statul suveran și reprezentativ -, capabil să garanteze aceste drepturi și să favorizeze satisfacția acestor nevoi. S-a spus câteodată că Aron, în calitate de filozof, aparține școlii kantiene, luată în sens larg, și el însuși nu a descurajat această sugestie. Ce am putea să spunem mai mult în acest sens este că într-adevăr, atunci când acceptă, și anume foarte rar, să deseneze ceea ce va fi
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
implicit. Am făcut deja aluzie la aceasta, în introducerea lucrării Le savant et le politique 17. Aron concediază cu amiciție însă ferm viziunea "belicoasă și patetică" de Max Weber. Va fi suficient să cităm următoarele: Oricare ar fi alegerea sa, filozoful nu va observa vreun "război al zeilor". Dacă filozoful aderă la utopie, el conservă speranța reconcilierii. Dacă este înțelept, deci resemnat la ne-înțelepciunea altora, de ce ar vedea un conflict interminabil între el și cei nechibzuiți, între cei care meditează
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
lucrării Le savant et le politique 17. Aron concediază cu amiciție însă ferm viziunea "belicoasă și patetică" de Max Weber. Va fi suficient să cităm următoarele: Oricare ar fi alegerea sa, filozoful nu va observa vreun "război al zeilor". Dacă filozoful aderă la utopie, el conservă speranța reconcilierii. Dacă este înțelept, deci resemnat la ne-înțelepciunea altora, de ce ar vedea un conflict interminabil între el și cei nechibzuiți, între cei care meditează și cei care luptă? Eroul nu ignoră nici nu
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
există libertate pentru un lucru sau pentru cineva care să nu aibă în cea mai mare parte a timpului, în contrapartidă, o restricție sau o interdicție pentru un alt lucru sau pentru altcineva. Bineînțeles, dacă ne gândim la fel ca filozofii secolului al XVII-lea sau ai secolului al XVIII-lea, dacă ne raportăm la starea naturală, problema se pune altfel. Putem spune că, în starea naturală, atunci când încă nu există starea socială, libertatea se confunda cu capacitatea sau puterea individului
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
al XVII-lea sau ai secolului al XVIII-lea, dacă ne raportăm la starea naturală, problema se pune altfel. Putem spune că, în starea naturală, atunci când încă nu există starea socială, libertatea se confunda cu capacitatea sau puterea individului. Unii filozofi, într-adevăr, au analizat starea naturală drept cea în care libertatea fiecăruia se confundă cu puterea sa. Individul se luptă cu natura, este liber să facă tot ceea ce este capabil să facă prin puterea lui, dar fiindcă există și ceilalți
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
să facă prin puterea lui, dar fiindcă există și ceilalți și fiindcă el nu are încă legături sociale cu ceilalți, poate să fie față de aceștia fie într-o relație de pace, fie într-una de război. După cum știți deja, unii filozofi au caracterizat starea naturală ca fiind războiul tuturor contra tuturor. Exemplul cel mai răsunător este cel al lui Hobbes, care a comparat starea naturală pe care o descria cu relația dintre state. Statele, într-adevăr, după el, sunt în starea
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
degrabă să ne referim la ceea ce cunoaștem totodată și în micile societăți neolitice și în societățile de astăzi. Tot ceea ce putem afirma ca fiind sigur sau aproape sigur este că în afara societății, între oameni domnește insecuritatea. Cred că aproape toți filozofii care utilizează noțiunea de stare naturală recunosc că, în absența unei puteri superioare tuturor indivizilor, fără o putere capabilă să impună pacea, se creează cel puțin o situație de insecuritate. În acest sens este foarte semnificativ faptul că Montesquieu, în
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
partide consideră că trebuie să le întreacă pe celelalte? Care dintre aceste libertăți ar putea fi considerată ca libertatea prin excelență? Și a doua problemă este următoarea: care este relația dintre libertățile politice și sociale, așa cum le-am analizat, și filozofii libertății? Mai întâi de toate: există vreo legătură oarecare între politica libertății și filozofia libertății? Prima problemă: miza, ceea ce este esențial în acest ansamblu de libertăți. Care anume dintre aceste libertăți, poate fi considerată drept libertatea prin excelență? Am mai
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
ideologice care, mi se pare, la ora actuală are mai mult succes la generația tânără, este detestarea puterii ca atare. Ajungem astfel la altă fază a discuției, sau la o cu totul altă discuție. Cei pe care îi numim noii filozofi, generația care denunță astăzi regimul sovietic și gulagul, nu reușesc până în prezent cel puțin, să accepte societățile liberale. Ceea ce ei refuză de fapt, este însăși puterea; ceea ce ei descoperă sau cred că descoperă, și bineînțeles că aceasta există, este rețeaua
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
relația între libertatea politică și libertatea filozofică. Am definit până în prezent, pe parcursul acestui curs, libertatea doar ca acțiunea intenționată, acțiunea care comportă alegerea și care presupune posibilitatea pentru individ de a face sau de a nu face. Or, fără îndoială, filozofii dau un sens mai bogat și mai precis libertății. Montesquieu, cât despre el, spune că libertatea filozofului, este exercitarea voinței. Nu sunt sigur ca aceasta să fie definiția pe care toți filozofii ar fi dat-o, dar să spunem că
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
acțiunea intenționată, acțiunea care comportă alegerea și care presupune posibilitatea pentru individ de a face sau de a nu face. Or, fără îndoială, filozofii dau un sens mai bogat și mai precis libertății. Montesquieu, cât despre el, spune că libertatea filozofului, este exercitarea voinței. Nu sunt sigur ca aceasta să fie definiția pe care toți filozofii ar fi dat-o, dar să spunem că există o mare tradiție filozofică conform căreia libertatea autentică este controlul rațiunii sau al voinței asupra pasiunilor
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
sau de a nu face. Or, fără îndoială, filozofii dau un sens mai bogat și mai precis libertății. Montesquieu, cât despre el, spune că libertatea filozofului, este exercitarea voinței. Nu sunt sigur ca aceasta să fie definiția pe care toți filozofii ar fi dat-o, dar să spunem că există o mare tradiție filozofică conform căreia libertatea autentică este controlul rațiunii sau al voinței asupra pasiunilor. Libertatea prin excelență, ar fi gândirea reflexivă, demersul ghidat de o rațiune care domină pasiunile
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
dar să spunem că există o mare tradiție filozofică conform căreia libertatea autentică este controlul rațiunii sau al voinței asupra pasiunilor. Libertatea prin excelență, ar fi gândirea reflexivă, demersul ghidat de o rațiune care domină pasiunile. Plecând de aici, anumiți filozofi ai libertății pot confunda mai mult sau mai puțin politica libertății și filozofia libertății. Într-adevăr, filozofia și politica coincid când și una și cealaltă iau ca ipoteza omul rațional. Nu necesarmente omul bun; ele îl socotesc poate, sau probabil
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]