6,098 matches
-
hunii nu atacă direct, dinspre apus, ci trec mai întâi Dunărea pe malul drept pe la Viminacium în regiunea Belgradului de astăzi, merg apoi cu oastea lor de-alungul țărmului până în regiunea Brăilei, unde sunt trecuți din nou pe malul stâng de către flota imperială. Cu prilejul acestei expediții, izvoarele bizantine afirmă că ținutul din stânga Dunării unde locuiau slavii, era foarte bogat, plin de pradă din provinciile de la sud de fluviu. Afirmația aceasta ne interesează în mod deosebit, deoarece ea se referă la întreaga
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
acestea, aparatul Skyraider a luptat în nenumărate războaie și a desfășurat unele dintre cele mai periculoase misiuni. Cunoscut după o serie de porecle cum ar fi „"spad"” (spadă), „"Able Dog"” (Câinele capabil), „"Workforse of the Fleet"” (Calul de povară al Flotei), sau după numele oficial, Skyraider, există puține semne de întrebare cum că avionul Douglas AD/A-1 nu a fost unul dintre cele mai versatile aeronave de luptă care au zburat vreodată pentru "UȘ Navy" și faptul că a rămas
Douglas A-1 Skyraider () [Corola-website/Science/328857_a_330186]
-
a aeronavei a căzut în sarcina altei escadrile, VĂ-1, care a încheiat pregătirea în octombrie 1947 și apoi a navigat până în Mediterana la bordul portavionului USS "Midway". Varianta de bază pentru misiuni de atac a rămas coloana vertebrală a flotei de aeronave Skyraider din subordinea "UȘ Navy". Variantele de mai tarziu au încorporat o cupola reproiectată, o cabină mai spațioasa și un radom ventral bombat care adăpostea un radar mare de căutare, cu rolul de a asigura protecția suplimentară a
Douglas A-1 Skyraider () [Corola-website/Science/328857_a_330186]
-
de aeronave Skyraider din subordinea "UȘ Navy". Variantele de mai tarziu au încorporat o cupola reproiectată, o cabină mai spațioasa și un radom ventral bombat care adăpostea un radar mare de căutare, cu rolul de a asigura protecția suplimentară a flotei prin detecția inamiculuide la mare distanță. Pe puntea portavioanelor, avionul Skyraider s-a dovedit a fi un aparat solid și rezistent. Toate aceste calități au fost testate pe deplin când, pe 3 iulie 1950, unitatea "VA-55" a plecat în
Douglas A-1 Skyraider () [Corola-website/Science/328857_a_330186]
-
astfel circa de kilometri. Negustorii romani au văzut foarte repede importanța unor astfel de axe rutiere. Spre deosebire de alte civilizații mediteraneene care își fondaseră dezvoltarea comercială aproape în totalitate pornind de la porturi, romanii au folosit rețeaua de drumuri în paralel cu flota lor comercială. Acest lucru a favorizat schimburile cu interiorul continentului și a fost la originea expaniunii lor comerciale fulgerătoare. Regiuni întregi s-au specializat și au făcut comerț între ele (vinuri și ulei din Hispania, cereale din Numidia, olărie și
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
care termină cu o rampă stelară, un segment cu o înclinație de 40 de grade, care a fost inspirată, susținea Anderson, de un design vechi sovietic, concept utilizat, de asemenea, în filmul "When Worlds Collide". Patrula Spațială Mondială cuprinde o flotă de cel puțin 30 nave de tip "Fireball XL", între care XL5 este cea mai faimosă. Nava este alcătuită din două secțiuni detașabile. Botul dotat cu aripi, cunoscut sub numele de "Fireball Junior" și care conține cabina de pilotaj, se
Meteor XL5 () [Corola-website/Science/329495_a_330824]
-
mai multe expediții în porturile din sudul Angliei. Între 1381 și 1385, de Vienne a luptat împotriva flamanzilor, în special în timpul bătăliei de Roosebeke. În căutarea visului său de a pune în pericol Anglia, în 1385 el a folosit o flotă formată din 180 de nave care să debarce o armată în Scoția cu intenția de a invada teritoriul englez, dar trupele au fost obligate să se retragă. După ce Carol al VI-lea l-a succedat pe tatăl său, Carol al
Jean de Vienne () [Corola-website/Science/329520_a_330849]
-
alti rebeli cu care fuise în Scoția. Cu toate acestea, după câteva succese timpurii, rebelii au fost învinși de William la York și Edgar a căutat refugiu din nou, la curtea lui Malcolm. La sfârșitul verii aceluiași an, sosirea unei flote trimise de regele Sweyn din Danemarca a declanșat un nou val de revolte engleze în diferite părți ale țării. Edgar și alți exilați au navigat la Humber, unde au luat legătura cu rebelii din Northumbria și danezii. Forțele combinate i-
Edgar Ætheling () [Corola-website/Science/330968_a_332297]
-
a fost dispus să schimbe nimic, mai ales că el nu avea încredere în totalitate în conții importanți. La început el a reușit cu succes să-și intimideze supușii, deși mai târziu, la sfârșitul domniei sale scurte. El a dublat dimensiunile flotei engleze de la 16 până la 32 de nave, astfel el deținea forța capabilă să se înfrunte cu probleme și în altă parte a imperiului său. Creșterea ratei de impozitare a coincis cu recolta slabă, cauzând dificultăți severe. În 1041, doi culegători
Hardeknud () [Corola-website/Science/330969_a_332298]
-
tatăl ei, Eduard Exilatul; Edmund, după bunicul ei, Edmund Ironside, Ethelre după stră-stră bunicul Edgar Nepregătitul. După mai multe încercări de a prelua puterea, în 1072, după ce și-a asigurat poziția, Wiliam de Normandia a venit în nord cu o flotă și o armată. Malcolm l-a întâlnit pe Wiliam la Abernethy, iar conform Cronicilor anglo-saxone, "a devenit omul său" și l-a predat pe fiul său cel mare, Duncan, ca ostatic și a aranjat pacea între William și Edgar. Acceptarea
Malcolm al III-lea al Scoției () [Corola-website/Science/330997_a_332326]
-
serviciu în februarie 1947 și plasată în rezervă, unde a rămas până în 1960, când a fost scoasă din evidență și vândută ca fier vechi în anul ce a urmat. Construcția navei "Alaska" a fost legiferată prin Actul de Extindere a Flotei din 19 iulie 1940, iar nava a fost comandată la 9 septembrie. Construcția ei a început la 17 decembrie 1941 la New York Shipbuilding, în Camden, New Jersey. A fost lansată la 15 august 1943, fiind botezată de soția guvernatorului Alaskăi
USS Alaska (CB-1) () [Corola-website/Science/331011_a_332340]
-
58.5, parte a Grupului de Sprijin 58, Grupul Maritim Militar Rapid de Sprijin al Portavioanelor. Grupului de Sprijin 58.5 i-a fost atribuită sarcina de a asigura apărarea antiaeriană pentru portavioane, "Alaska" fiind însoțitoarea portavioanelor "Enterprise" și "Saratoga". Flota s-a îndreptat spre Japonia la 10 februarie pentru a efectua bombardamente aeriene asupra Tokyoului și aerodromurilor vecine. Japonezii nu au atacat flota în timpul operațiunii. În continuare "Alaska" a fost transferată Grupului de Luptă 58.4, cu misiunea de a
USS Alaska (CB-1) () [Corola-website/Science/331011_a_332340]
-
fost atribuită sarcina de a asigura apărarea antiaeriană pentru portavioane, "Alaska" fiind însoțitoarea portavioanelor "Enterprise" și "Saratoga". Flota s-a îndreptat spre Japonia la 10 februarie pentru a efectua bombardamente aeriene asupra Tokyoului și aerodromurilor vecine. Japonezii nu au atacat flota în timpul operațiunii. În continuare "Alaska" a fost transferată Grupului de Luptă 58.4, cu misiunea de a sprijini asaltul la Iwo Jima. La Iwo Jima a asistat portavioanele timp de 19 zile, după care s-a întors la Ulithi pentru
USS Alaska (CB-1) () [Corola-website/Science/331011_a_332340]
-
după care s-a întors la Ulithi pentru a se realimenta cu combustibil și provizii. "Alaska" a rămas cu Grupul de Luptă 58.4 pentru Bătălia de la Okinawa. I s-a dat misiunea de a sprijini portavioanele "Yorktown" și "Intrepid"; flota a plecat din Ulithi la 14 martie și a ajuns în zona ei de acțiune, la sud de Kyushu, patru zile mai târziu. Primele atacuri aeriene asupra Okinawei au început în acea zi, 17 avioane japoneze fiind distruse. Aici, "Alaska
USS Alaska (CB-1) () [Corola-website/Science/331011_a_332340]
-
de acțiune, la sud de Kyushu, patru zile mai târziu. Primele atacuri aeriene asupra Okinawei au început în acea zi, 17 avioane japoneze fiind distruse. Aici, "Alaska" a intrat în luptă când japonezii au lansat un atac aerian masiv asupra flotei americane. Antiaeriana sa a distrus un bombardier Yokosuka P1Y ce încerca să percuteze portavionul "Intrepid". La scurt timp după asta "Alaska" a fost informată că în zonă se află niște avioane americane. Cam 10 minute mai târziu, tunarii ei au
USS Alaska (CB-1) () [Corola-website/Science/331011_a_332340]
-
reușit să îndepărteze bombardierele japoneze. După aceea "Alaska" s-a întors la Ulithi pentru a se reaproviziona, ajungând acolo la 14 mai. În continuare ea a intrat în componența GL 38.4, grupul maritim militar de sprijin al portavioanelor reorganizat. Flota s-a întors la Okinawa, unde "Alaska" și-a continuat rolul de apărare antiaeriană. La 9 iunie ea și "Guam" au bombardat Oki Daitō. În continuare, GL 38.4 s-a îndreptat spre San Pedro Bay în Golful Leyte pentru
USS Alaska (CB-1) () [Corola-website/Science/331011_a_332340]
-
Francis S. Low. La 16 iulie, "Alaska" și "Guam" au efectuat o operațiune de distrugere în Marea Chinei de Est și Marea Galbenă pentru a scufunda navele de transport japoneze. Nu prea au avut succes, așa că s-au întors la flotă la 23 iulie. În continuare au luat parte la o perație majoră, care a inclus trei nave de linie și trei portavioane de escortă, în estuarul fluviului Yangtze la periferia Shanghai-ului. Nici această operațiune n-a prea avut succes
USS Alaska (CB-1) () [Corola-website/Science/331011_a_332340]
-
serviciului său din cel de-al Doilea Război Mondial, "Alaska" a primit trei stele de serviciu. la 30 august "Alaska" a plecat din Okinawa îndreptându-se spre Japonia pentru a participa în Forța de Ocupația a celei de a Șaptea Flote. Ajunge în Incheon, Coreea, la 8 septembrie și sprijină operațiunile armatei până la 26 septembrie, când pleacă în Tsingtao, China, ajungând în ziua următoare. Acolo, a sprijinit A Șasea Divizie Marină până la 13 noiembrie, când s-a întors la Incheon pentru
USS Alaska (CB-1) () [Corola-website/Science/331011_a_332340]
-
reimaginat din 2004 Battlestar Galactica. A avut premiera la 18 octombrie 2004 în Regatul Unit pe Sky1, fiind regizat de Michael Rymer după un scenariu de Ronald D. Moore. Are 45 de minute. După exodul omenirii din cele Douăsprezece Colonii, flota este atacată de Cyloni la fiecare 33 de minute după ce fac saltul superluminic, ceea ce duce la concluzia că printre ei se află spioni Cylon; de asemenea echipajul devine din ce în ce mai obosit din cauza lipsei de somn.
33 (Battlestar Galactica) () [Corola-website/Science/328008_a_329337]
-
pe Mussolini că decizia sa nu era una înțeleaptă, ținând seama de faptul că armata italiană nu era pregătită de război, diviziile nu erau la capacitate maximă de luptă, trupele nu erau suficient echipate, imperiul era încă nepregătit, iar navele flotei comerciale erau risipite print oceanele lumii. Pe 5 iunie, Mussolini i-a spus lui Badoglio, „Am nevoie doar de câteva mii de morți ca să pot să stau la conferința de pace ca un om care a luptat”. Paul Paillole, în
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
doar 246 erau modernă, de producție recentă. Restul pieselor de artilerie erau modele vechi, unele de 40 de ani, luate de la armata austro-ungară la sfârșitul primei conflagrații mondiale. "Regia Aeronautica" dispunea în momentul declanșării războiului de cea de-a treia flotă de bombardament din lume. Aviația de bombardament fusese un puternic simbol al modernizării fasciste și era cea mai prestigioasă ramură a forțelor armate italiene și, de asemenea, cea mai bine pregătită de luptă, dat fiind faptul că participase în urmă
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
Hitler doar dacă armata lui Mussolini avea să obțină victorii decisive pe front. Mai înainte ca Italia să declare război, Royal Navy și "Marine nationale française" concepuseră planuri pentru provocarea la luptă a "Regia Marina". Pentru aceasta, britanicii au trimis Flota Mediteraneană spre Malta. Mișcarea avea ca scop secundar testarea eficienței forțelor aeriene și a submarinelor italiene.. Pentru același scop, marina franceză trebuia să atace obiective terestre din zona Genovei, din Marea Tireniană, din sudul Italiei, Sicilia și Insulele Dodecaneze. Flota
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
Flota Mediteraneană spre Malta. Mișcarea avea ca scop secundar testarea eficienței forțelor aeriene și a submarinelor italiene.. Pentru același scop, marina franceză trebuia să atace obiective terestre din zona Genovei, din Marea Tireniană, din sudul Italiei, Sicilia și Insulele Dodecaneze. Flota aliată avea un avantaj sensibil de italieni la capitolul nave de luptă. Amiralul Domenico Cavagnari, șeful statului major al Marinei Italiene, avea se opunea angajării flotei italiene într-o bătălie de amploare cu cele ale aliaților. Cavagnari prefera să utilizeze
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
terestre din zona Genovei, din Marea Tireniană, din sudul Italiei, Sicilia și Insulele Dodecaneze. Flota aliată avea un avantaj sensibil de italieni la capitolul nave de luptă. Amiralul Domenico Cavagnari, șeful statului major al Marinei Italiene, avea se opunea angajării flotei italiene într-o bătălie de amploare cu cele ale aliaților. Cavagnari prefera să utilizeze flota de suprafață pentru minarea Strâmtorii Siciliei, iar flota de submarine pentru un atacuri susținute împotriva flotei aliate de suprafață. În condițiile în care Franța pierdea
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
aliată avea un avantaj sensibil de italieni la capitolul nave de luptă. Amiralul Domenico Cavagnari, șeful statului major al Marinei Italiene, avea se opunea angajării flotei italiene într-o bătălie de amploare cu cele ale aliaților. Cavagnari prefera să utilizeze flota de suprafață pentru minarea Strâmtorii Siciliei, iar flota de submarine pentru un atacuri susținute împotriva flotei aliate de suprafață. În condițiile în care Franța pierdea continuu pe frontul cu Germania, ofensiva navală gândită de aliați nu a mai fost întreprinsă
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]