5,879 matches
-
și de imitații din autori europeni, a evocat în „Musa românească” (1868) mitologia și istoria națională, dovedind o imaginație fabuloasă și predilecție pentru viziunea macabră și umorul grotesc. A scris „Povestea povestelor” (1843), basm în versuri albe, sinteză a spiritului folcloric cu fantasticul oriental. A mai scris fabule și comedia de factură clasică „Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domneau fanarioții în țară”, precum și dialogul satiric „Holteiul și boiernașul” etc.
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]
-
ajunge prim cântăreț la Biserica Albă, unde va locui temporar, împreună cu soția sa, după care se vor muta în casa din mahalaua Bradului. Perioada anilor 1840-1854 va fi prolifică sub aspect editorial-tipografic, autorul reușind să tipărească unele culegeri religioase și folclorice, să adauge multe alte lucrări și, în același timp, să ofere stranei românești, toate cărțile de cântări bisericești. După douăzeci de ani de așteptare reușește să tipărească Noul Doxastar, tomul 1, în tipografia lui Constantin Pencovici, cu binecuvântarea noului mitropolit
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
la Târgu Jiu. După ce concursul s-a finalizat, Andra nu a reușit să obțină unul din primele trei locuri, însă a câștigat o mențiune. La vârsta de 11 ani, aceasta a participat la alt concurs intitulat Festivalul Concurs de Interpretare Folclorică "Toamna Arieșeană" unde de această dată a câștigat primul loc. Pe lângă concursurile de muzică populară aceasta a mers și la concursuri de muzică ușoară, câștigând numeroase premii. În octombrie 2013, șlagărul Andrei, „K. la Meteo” în colaborare cu What's
Andra () [Corola-website/Science/313054_a_314383]
-
prahoveni.(președinte de onoare Generalul major Dinu Stelian-Artist al Poporului;Președinte activ pînă în 1985,compozitorul ,Artist emerit Florin Comișel,iar din 1985 președinte activ compozitorul Zaharia Popescu.Vice-președințiAlexandruBădulescu-muzicolog,compozitorul Aurel Giroveanu. 1976 -iulie,Turneu,artistic că dirijor al Ansamblului folcloric „Prahova”coregraf Dumitru Pârvu,de pe lângă Palatul Culturii din Ploiești,la Tarcento-Italia . 1977-iulie, Turneu artistic că dirijor al Ansamblului „Prahova” la Messina-Italia. 1977-membru în Juriul național de specialitate la Festivalul”Cîntarea României”-secțiunea teatre de estrada profesioniste. 1977-Director artistic în turneul
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Zacopane-Polonia,în calitate de Conducător artistic al Ansamblului”Crăițele” din Valea Doftanei împreună cu Marga Comisu-Dumitrescu,coregraf. Marele Premiu „Toporașul de Aur” la Concursul Internațional de folklor de la Zacopane-Polonia. 1996-Turneu în Turcia asiatică la Accabad(Acciabad)cu Ans.Marama 1990-Turneu artistic cu Ansamblul folcloric „Dacia”condus de solista Maria Tănase Marin,în Italia. 1996-Turneu la Millau-Franța cu ansamblul folcloric”Marama”din Ploiești 1999-2000-2001-2002Turneu la Karditsa-Grecia, cu ansamblul”Marama” 2003-Turneu în Polonia cu Ansamblul folcloric „Marama”-Ploiești 1977-1983 instructor cu probleme de muzică și de la
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Premiu „Toporașul de Aur” la Concursul Internațional de folklor de la Zacopane-Polonia. 1996-Turneu în Turcia asiatică la Accabad(Acciabad)cu Ans.Marama 1990-Turneu artistic cu Ansamblul folcloric „Dacia”condus de solista Maria Tănase Marin,în Italia. 1996-Turneu la Millau-Franța cu ansamblul folcloric”Marama”din Ploiești 1999-2000-2001-2002Turneu la Karditsa-Grecia, cu ansamblul”Marama” 2003-Turneu în Polonia cu Ansamblul folcloric „Marama”-Ploiești 1977-1983 instructor cu probleme de muzică și de la 30 dec.1977director al Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
la Accabad(Acciabad)cu Ans.Marama 1990-Turneu artistic cu Ansamblul folcloric „Dacia”condus de solista Maria Tănase Marin,în Italia. 1996-Turneu la Millau-Franța cu ansamblul folcloric”Marama”din Ploiești 1999-2000-2001-2002Turneu la Karditsa-Grecia, cu ansamblul”Marama” 2003-Turneu în Polonia cu Ansamblul folcloric „Marama”-Ploiești 1977-1983 instructor cu probleme de muzică și de la 30 dec.1977director al Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă-Prahova (CJÎCPMAM). 1983-detașat caInstructor principal cu probleme de artă la Comitetul de Cultură al
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
etc... 1990-2009 transferat în calitate de profesor de canto popular tradițional și pian, la Liceul de Arte,din Ploiești. 1994 decembrie 15,-1 februarie 2005 Director executiv la Societatea Tehnico-Științifică și Social Culturală „Marama” dinPloiești și director artistic și dirijor la Ansamblul folcloric „Marama”. 2000 - Pensionat la cerere, de la Liceul de Artă din Ploiești. 2005-2009 - reîncadrat profesor de Etnografie și folclor muzical și canto popular tradițional la Liceul deArtă din Ploiești. LUCRĂRI DE SCENĂ Muzică Florin Comișel și LeonidaBrezeanu,Coregrafia Marcela Țimiraș Regia
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
mână precum Sfinx și Mondial. Un grup de rock mai îndrăgit de conducerea politică a fost Sincron, a cărui repertoriu trimitea mai curând către muzica ușoară; Phoenix (numiți pe atunci "Sfinții") și apoi Sincron s-au ocupat de primele prelucrări folclorice. Sincron a mers mai mult pe acest drum; prelucrările lor erau neizbutite în plan estetic, dar agreate de regim pentru adoptarea unei tematici tipic românești. În schimb, cele două înregistrări radio de inspirație folclorică ale Sfinților (1965 - cele mai vechi
Muzică rock românească () [Corola-website/Science/313108_a_314437]
-
s-au ocupat de primele prelucrări folclorice. Sincron a mers mai mult pe acest drum; prelucrările lor erau neizbutite în plan estetic, dar agreate de regim pentru adoptarea unei tematici tipic românești. În schimb, cele două înregistrări radio de inspirație folclorică ale Sfinților (1965 - cele mai vechi păstrate din rockul românesc) prefigurau de pe atunci excelenta valorificare a folclorului care avea să vină la Phoenixul din anii '70. Un punct de cotitură a fost apariția muzicii psihedelice în Marea Britanie și Statele Unite ale
Muzică rock românească () [Corola-website/Science/313108_a_314437]
-
de spiritualitate): Olympic '64 (în realitate, prima formație care a explorat aceste zone, încă din anii șaizeci, prin personalitatea puternică a cântărețului Dorin Liviu Zaharia - totuși, singurul disc al formației este un single din 1971, pe care apare o prelucrare folclorică remarcabil realizată), Phoenix (sub conducerea lui Nicolae Covaci, reconstituită în anul 1971), Sfinx (nu s-a specializat pe un astfel de repertoriu, dar a produs cântece cu astfel de influențe după 1976), Mircea Florian (autorul unor prelucrări exotice după teme
Muzică rock românească () [Corola-website/Science/313108_a_314437]
-
lui Nicolae Covaci, reconstituită în anul 1971), Sfinx (nu s-a specializat pe un astfel de repertoriu, dar a produs cântece cu astfel de influențe după 1976), Mircea Florian (autorul unor prelucrări exotice după teme de folclor), Semnal M (realizările folclorice ale acestui grup sunt unele de suprafață, puțin studiate). În anii 1980 se adaugă celor amintiți formația Celelalte Cuvinte, interesată de folclor într-o primă etapă de creație, având meritul de a îl introduce într-o atmosferă diferită de toate
Muzică rock românească () [Corola-website/Science/313108_a_314437]
-
în satul Vâlcele, ca fiu al lui Grigore și al Elenei Mocanu. După absolvirea studiilor liceale și satisfacerea stagiului militar, între anii 1959 și 1961, ca instructor artistic la Casa de Cultură Tg. Ocna, are prilejul să cunoască temeinic tradiția folclorică a zonei, care îi va fi un permanent punct de reper în destinul artistic și pedagogic. În 1965 a absolvit Facultatea de Arte Plastice din cadrul Institutului Pedagogic București, unde a studiat cu A. Secoșanu, V. Merica, N. Hilohi. În 1966
Gheorghe Mocanu () [Corola-website/Science/313240_a_314569]
-
di Praga”, dedicat lui Jan Palach, pe care l-a comparat cu reformatorul religios Jan Hus: „Încă o dată Jan Hus este ars de viu”. Cântărețul polonez Jacek Kaczmarski a scris un cântec despre sinuciderea lui Palach, intitulat „Pochodnie” („Torțe”). Grupul folcloric italian de extremă dreaptă „La Compagnia dell'Anello” a lansat un cântec dedicat lui, intitulat Jan Palach. Trupa britanică Kasabian a lansat la 17 mai 2004 cântecul „Club Foot” pe albumul lor de debut din 2004. Videoclipul acestui cântec este
Jan Palach () [Corola-website/Science/314593_a_315922]
-
fost o bine cunoscută și apreciată interpretă de folclor românesc transilvănean. Este membră a "Academiei Artelor Tradiționale" de la Sibiu din 1995, dar și Cetățean de Onoare al localității Leșu. A obținut trei medalii "„Cântarea României”", a participat la numeroase festivaluri folclorice și de asemenea a colaborat cu mai multe ansambluri năsăudene. A publicat importante culegeri de folclor, casete, discuri și compact-discuri și s-a bucurat de aprecierea iubitorilor de folclor din întreaga țară și de peste hotare. În anul 2008 și-a
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
ținut apoi lanț. Referent de specialitate la Centrul Creației Populare Bistrița, culegătoare de folclor, îndrumătoare a copiilor care doresc să-i pășească pe urme, a strâns în cei 35 de ani de carieră, 61 de albume, patru cărți și culegeri folclorice, diplome, titluri onorifice și premii primite în țară și la diverse festivaluri folclorice internaționale. În anul 1994 a fost laureată a premiului" „Ethnos”" pentru activitatea sa de culegătoare și interpretă a folclorului năsăudean. În 1974 i-a apărut primul disc
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
folclor, îndrumătoare a copiilor care doresc să-i pășească pe urme, a strâns în cei 35 de ani de carieră, 61 de albume, patru cărți și culegeri folclorice, diplome, titluri onorifice și premii primite în țară și la diverse festivaluri folclorice internaționale. În anul 1994 a fost laureată a premiului" „Ethnos”" pentru activitatea sa de culegătoare și interpretă a folclorului năsăudean. În 1974 i-a apărut primul disc mic la Electrecord cu cinci dintre cele șase cântece pe care le-a
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
nuntă, dar și din ritualul de înmormântare A editat în timp o carte intitulată ""Destin"", scrisă de o scriitoare năsăudeană, Melania Cuc. În paginile cărții sunt prezentate viața și activitatea Valeriei Peter Predescu, dar mai ales colaborarea sa cu ansamblurile folclorice din județ, turneele peste hotare, succesele și premiile obținute. Acum este catedra de muzica din comuna sa, în Telciu. Are șase clase cu copii foarte talentați și a pus bazele unui grup folcloric foarte numeros alcătuit din 54 de copii
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
dar mai ales colaborarea sa cu ansamblurile folclorice din județ, turneele peste hotare, succesele și premiile obținute. Acum este catedra de muzica din comuna sa, în Telciu. Are șase clase cu copii foarte talentați și a pus bazele unui grup folcloric foarte numeros alcătuit din 54 de copii din comună. În paralel cu activitatea sa la catedră a fost invitată de un post de televiziune local să realizeze o emisiune intitulată ""Artă și tradiție"". Aduce în fața telespectatorilor oameni din lumea satului
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
emisiune intitulată ""Artă și tradiție"". Aduce în fața telespectatorilor oameni din lumea satului, meșteri populari, rapsozi, oameni care au ceva de spus, care scriu versuri populare sau care au preocupări privind tradițiile. Apoi, în Bistrița se ocupă de un alt grup folcloric intitulat ""Miorița"", alcătuit din aproape 30 de copii, dar aceștia sunt și din alte localități ale județului. A editat un volum ""Cântări năsăudene"" cu cântări culese și alese de ea. Dupa publicarea acestei cărți a avut o perioadă mai grea
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
la Institutul Teologic din Cernăuți (1857-1860). La sfârșitul studiilor s-a căsătorit cu Leontina Bendevskaia, fiica directorului școlii din Siret. După absolvirea studiilor teologice, a fost preot la Davideni (1861-1865) și la Rușii-Moldoviței (1865-1867). În această perioadă a cules creații folclorice locale rutene și românești, a aprofundat scrierile autorilor ucraineni, mai ales cârțile lui Taras Șevcenko, Nikolai Gogol, Kvitka-Osnovianenko, Marko Vovciok etc. Din tinerețe a colaborat la reviste ucrainene din Bucovina precum "Zora", "Pravda", "Veciorniți". Prima sale cinci poezii publicate au
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
limba germană („Lieder aus dem Kleinrussischen“) ("Cântece din malorusă"). Entuziasmat după un voiaj la Kiev în 1874 a compus lucrările vocale „Niprul nostru, fluviul țar” și „M-am născut pe Nipru, sunt, deci, cazac” Alte cântece în românește, de inspirație folclorică :„Cobzarul” , „Bucovină, țară dulce”, „Când Moldova purta jugul”, „ Cântă cucul pe fântână”
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
pertinente argumente se opresc la perioada medievală. Utilizând "metoda lingvistică", Duiliu Zamfirescu(1909) a ajuns la concluzia că balada este relativ modernă. Concluzia este justă raportată la textul analizat - "varianta Alecsandri". Și asta deoarece Miorița, ca de altfel toate creațiile folclorice, este prin excelență un produs viu, dinamic, supus permanent ameliorărilor lingvistice conceptuale și culturale din partea fiecărei generații, în mod succesiv. Stăruința lui Nicolae Iorga de a coborî obârșia Mioriței în secolul al XVIII-lea nu a entuziasmat. Utilizând "metoda istorică
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
al Mioriței și ia în discuție două momente distincte (nașterea "versiunii colind a Mioriței", respectiv a transformării colindului în baladă), este Adrian Fochi(1964). Analizând toate elementele specifice variantelor tip baladă (transhumanța, posibilele conflicte economice, contaminările cu teme și motive folclorice învechite etc.), Adrian Fochi formulează o concluzie pertinentă: „Materialul moldo-muntean ne îndreaptă atenția spre relațiile economice tipice pentru feudalismul dezvoltat”. Analiza comparată a variantelor mioritice românești cu cele semnalate la aromâni l-au îndreptățit pe Dumitru Caracostea ("1927") să afirme
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
și deci trebuie îndepărtat) nu am mai avea argumente să discutăm despre fatalism. Atent analist al fenomenului mioritic, Dumitru Caracostea (1924) sintetizează: „Această idee a pasivității, a fatalismului, a liniștii în fața morții revine necontenit în exegezele baladei și în generalitățile folclorice de tot felul. Până în zilele noastre este un loc comun pentru toți câți vor să ne caracterizeze. Dar ansamblul literaturii noastre poporane, atât cel epic, cât și cel liric, arată că este mai mult decât o exagerare, o dezumanizare să
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]