5,845 matches
-
p. 240. 51 Ernest Bernea, Op. cit., p. 196. 52 Ion Drăgușanu, Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă", Suceava, 2005, pp. 93-94. 53 v. Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., pp. 73-74. 54 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., pp. 303-306. 55 Ernest Bernea, Op. cit., pp. 178-179. 56 Ion Filipciuc, "Miorița" și alte semne poetice, Editura Biblioteca "Miorița" Câmpulung Bucovina, 2002, p.221. 57 Inf. Țaran Viorica, sat. Colacu, Com. Fundu Moldovei, jud. Suceava, 70 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îngrijită de Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009, p. 40. 63 De sub muntele Rarău, Ed. cit., pp. 229-230. 64 Ibidem, p. 155. 65 Ibidem, p. 161. 66 Ibidem, p. 162. 67 Ibidem, p. 163. 68 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Spicuiri folclorice și etnografice comparate, Ediție îngrijită, note și prefață de Valeriu Rusu, București, Editura Minerva, 1979, p. 497. 69 Ibidem, p. 498. 70 Ibidem, p. 499. 71 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul sec. al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009, p. 40. 63 De sub muntele Rarău, Ed. cit., pp. 229-230. 64 Ibidem, p. 155. 65 Ibidem, p. 161. 66 Ibidem, p. 162. 67 Ibidem, p. 163. 68 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Spicuiri folclorice și etnografice comparate, Ediție îngrijită, note și prefață de Valeriu Rusu, București, Editura Minerva, 1979, p. 497. 69 Ibidem, p. 498. 70 Ibidem, p. 499. 71 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul sec. al XIX-lea, Ed. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la români, Ed. cit., p. 340. 199 Ibidem, p. 300. 200 Ibidem, p. 331. 201 Folclor din Țara Fagilor, Ed. cit., p. 77. 202 Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români, II, Ed. cit., p. 123. 203 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., p. 300. 204 Ibidem, p. 299. 205 Nicoleta Coatu, Structuri magice tradiționale, Ed. cit., p. 213. 206 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 22. 207 Ibidem, pp. 22-23. 208 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., p. 298
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., p. 300. 204 Ibidem, p. 299. 205 Nicoleta Coatu, Structuri magice tradiționale, Ed. cit., p. 213. 206 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 22. 207 Ibidem, pp. 22-23. 208 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., p. 298. 209 Ibidem, p. 299. 210 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., pp. 231-232. 211 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 27. 212 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., p. 233
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru mai multe publicații - o dată sau pe rând. Conducătorii de publicații la Bârlad nu ezitau să se manifeste ca întemeietori de altele la Dorohoi, Fălticeni, la Tecuci sau chiar la București, interesul lor nefiind altul decât răspândirea valorilor cultural‐ artistice, folclorice și muzicale ale locului... Deci s‐a făcut politică, dar și cultură,știință, stimul al creației locale și naționale. Cu alte cuvinte, s‐a putut! Cea de a doua circumstanță se leagă de apariția în 1979 a unei lucrări importante
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
țărani, ajutându-i în ridicarea lor culturală și în dezvoltarea economică a gospodăriilor lor. În cinstea lui, grupul de intelectuali din Băsești și împrejurimi au creat Societatea culturală „Iuliu A. Zanne". Societatea își propunea să adune și să publice material folcloric local și să dea „spre frământarea minții diferite 70 probleme, ghicitori și șarade " pentru care dezlegătorilor li se acordau premii în cărți. De asemenea, avea ca obiectiv „ informarea cititorilor cu știri despre lucruri și fapte de mare importanță, atât din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revistei au fost: Tudor Pamfile, Kirileanu, M. Lupescu, D. Mihalache, Luca Mrejeru, Rădulescu - Codin. Ei și alți colaboratori au reușit ca în cei 12 ani de apariție a revistei să facă din „Ion Creangă” - după numele humuleșteanului - o adevărată școală folclorică, în ea putând fi citite poveș ti și legende, datini și credințe, dar și cunoștințe de botanică, medicină populară (vrăji, farmece, descântece, leacuri), constituind baza creării altor articole și studii de interes. În mod repetat, redacția, referindu‐se la membrii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
arhiva „Fondului memorial - documentar” S. Fl. M. de la Suceava, referitoare la „Povestea Maicii Domnului”, manuscrisul „Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului...” referitoare la Botanica populară, trimițându‐i și „O Listă de 352 insecte ce am cules” pentru studiul folcloric „ Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor”. Despre Tudor Pamfile, apreciat ca a „doua figură” a etnografiei românești, după S.Fl.M, el i‐ a dedicat profesorului un volum despre sărbători la români, trimițându‐i nu numai cărțile sale publicate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Despre Tudor Pamfile, apreciat ca a „doua figură” a etnografiei românești, după S.Fl.M, el i‐ a dedicat profesorului un volum despre sărbători la români, trimițându‐i nu numai cărțile sale publicate ci și un important volum de material folcloric și etnografic din Țara de Jos ‐ găzduite în cele circa 11.800 de pagini ale Botanicii poporane române, aflate la Suceava și rămase în manuscris. * Ion Creangă, revistă lunară de limbă, literatură și artă populară, apare de la august 1908, condusă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
artă populară", coordonată de părintele etnografiei românești Tudor Pamfile. Revista a apărut timp de 13 ani, fiind apreciată de marile personalități ale culturii noastre, între care însuși Nicolae Iorga, care o considera ca fiind cea mai valoroasă culegere de creații folclorice din toate ținuturile locuite de români. Prestigioasa revistă a avut un număr record de colaboratori, între ei numărându-se Nicolae Iorga, Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Petru Caraman, Vasile Bogrea. Cheltuielile de tipărire erau acoperite, situație extrem de rară în istoria publicisticii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Fiului și al Sf. Duh, pentru orice creștin ortodox de a apăra cu credință și cu iubire, în orice loc și în orice timp, sfânta noastră biserică strămoșească; „Datini religioase de Anul Nou" era o pledoarie pentru datinile religioase și folclorice de mult încetățenite; „Plugușorul", „Capra", „Jienii", „Te Deumul de mulțumire întru Domnul" de la miezul nopții când în biserică se cântă „veșnica pomenire", se sting luminile în biserică, rămânând numai una, la sfânta Masă, ca la Paști, iar preotul, în dangătul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu imaginație.” Revista face parte din seria „acelorași apărute „1907” a lui Vlahuță, a lui Cerna și a lui Caragiale” (Ziarul Zorile din 5 410 februarie 1908 nr.9). * Răzeșul, revistă culturală lunară, dar și cu serioase preocupări istorice și folclorice, o publicație a Moldovei de mijloc, scoasă de povestitorul Virgil Caraivan, având colaborator apropiat pe At. Mândru. A ființat în perioada 1926 - 1927. La rubrica „Însemnări” „Răzeșul” îl prezintă „p e distinsul și învățatul profesor de drept internațional de la Universitatea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
În dreapta șoselei se găsește, la o bună distanță, 413 un alt sat, ascuns într-un pâlc de salcâmi, satul Șuletea, comuna natală a scriitorului Virgil Caraivan, unde a trăit mai toată viața și unde a redactat revista sa cu preocupări folclorice și materiale inedite istorice: „Răzeșul” Virgil Damaschin din „Victor Ion Popa, ‐ Take Ianke și Cadâr, trei figuri reale în Bârladul de altădată” (Bârladul - odinioară și astăzi) * Iată‐ l pe Virgil Caraivan văzut de pr. Dumitru Dumbr avă, consătean al scriitorului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ajungem la o viață bună și cinstită”. Colaborează Alexie Mateevici cu poezia În zarea anilor... și cu articolele Tovărășiile de cultură pe la sate și Unirea culturală. Se republică versuri de George Coșbuc, Th. D. Speranția, proză de Sofia Nădejde, texte folclorice și traduceri din Peto´´fi (Pe Dunăre) și A. S. Pușkin (Șalul negru). V. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290518_a_291847]
-
zâmbesc/ și-mi potrivesc pe-ndelete/ cravata...” Chiar și celebrarea erosului (ca în volumul Mereu iubirea, 1988) stă sub premoniția „marii treceri”, a „nopții” care va veni. Solitudinea, angoasa, criza de timp sunt convertite fie în interogații austere, formulate în stil folcloric (Dialog nocturn), fie în melosuri elegiace (Mult prea devreme), iar drama omului e văzută, uneori, ca dramă a creației. Tonul, imagistica trimit deseori la Lucian Blaga (invocat explicit în Poetul) sau la Tudor Arghezi (îndeosebi în erotică), modelele tutelare ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
lui G. Sion, a lui Grigore H. Grandea, în amintirile lui Grigore Lăcusteanu. La Nicolae Filimon, în Slujnicarii și mai ales în Ciocoii vechi și noi, r. coexistă cu romantismul, fiind însă preponderent. Un viguros r. include clasicismul de tip folcloric al lui Ion Creangă. Eminamente realiste sunt creația dramatică și proza scurtă al lui I.L. Caragiale, modelate de marele clasicism. În secolul al XX-lea r. e cultivat de Mihail Sadoveanu, C. Stere, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Mihail Sorbul, Cezar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
Ruh (1883), Balladen und Romanzen (1885), scrisă în germană și tradusă în limba română de poeți ca M. Eminescu, G. Coșbuc, St. O. Iosif, la fel ca și proza, teatrul, cugetările ei, este vădit influențată de romantismul german. Motivele românești, folclorice i-au stat adesea în atenție, combinate uneori cu mitologia germană. Plecată în anii tinereții din castelul Mon Repos de pe Rin, poeta va resimți adânc această ruptură: „Și-n liniștea asta de templu / Puternic vai, iat-a bătut / Și ceasul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
leș Roumains et leș Slaves de Sud. Traces des voïévodes roumains dans le folklore balkanique (1938), Izvoare bogomilice (1938). De o foarte bună primire din partea specialiștilor s-a bucurat studiul Mihai Viteazul în folclorul balcanic (1936). În special în arealul folcloric bulgar, unde frecvență temei este superioară celei din folclorul românesc, cercetătorul distinge trei grupe de creații independente, simultane. Într-o primă grupa, Mihai Viteazul apare ca lider al ideii de nesupunere față de forță otomană, în Țară Românească și în Moldova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
eroziunea produsă de timp și deziluzii, obsesia morții ce întunecă bucuriile. Și descrierile unor cadre din natură capătă conotații asemănătoare, unele fiind metafore sau simboluri ale stărilor și sentimentelor omenești. Mai multe poeme epico-descriptive sunt construite pe motive istorice sau folclorice de o imaginație cam cețoasă, cu posibilități de vizualizare a unor scene, dar nu și a ansamblului. Nu lipsesc versificările pe tema iubirii, cu obișnuitele invocări, suferințe și tribulații, cu visări erotice în decoruri romantice. Dar carențe importante de concepție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
moldavsko-russko-ukrainskie istoriceskie sviazi (1975), Ustnaia epiceskaia tradiția vo vremeni (1989) ș.a. A luat în dezbatere poetica comparată a creațiilor epice orale est-europene și siberiene, cântecele eroice din colecția lui V. Alecsandri și problema textului lor de bază, publicând numeroase documente folclorice și analizând filonul folcloric în romanul contemporan. A efectuat cercetări de teren în Bulgaria, România, Republica Moldova, Karelia, Altai, China ș.a. A preconizat unele metode noi ale „folcloristicii experimentale”, bunăoară în descifrarea datei și textului baladei Ilincuța, determinând că a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
Ustnaia epiceskaia tradiția vo vremeni (1989) ș.a. A luat în dezbatere poetica comparată a creațiilor epice orale est-europene și siberiene, cântecele eroice din colecția lui V. Alecsandri și problema textului lor de bază, publicând numeroase documente folclorice și analizând filonul folcloric în romanul contemporan. A efectuat cercetări de teren în Bulgaria, România, Republica Moldova, Karelia, Altai, China ș.a. A preconizat unele metode noi ale „folcloristicii experimentale”, bunăoară în descifrarea datei și textului baladei Ilincuța, determinând că a fost culeasă la 25 februarie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
pesni din volumul colectiv Folclor. Poetica i tradiția (1982). Lucrarea i-a prilejuit lui Adrian Fochi o cercetare specială a Dinamicii tradiției în cântecul epic popular românesc. În colaborare cu A.P. Dereveanko și A.B. Soktoev, conduce seria academică „Monumente folclorice ale popoarelor din Siberia și Orientul Îndepărtat”, proiectată în șaizeci de volume bilingve, cu suplimente muzicale (până în prezent au apărut paisprezece volume). SCRIERI: Schițe de folclor moldovenesc (în colaborare), Chișinău, 1965; Vostocinoromanskii gheroiceskii epos, Moscova, 1967; Folklor i moldavsko-russko-ukrainskie istoriceskie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
1933), cu un titlu polemic inspirat de Adrian Maniu, se observă totuși un echilibru interior, asigurat de esențe foarte pământești și, iarăși, balcanice, precum mărgeanul, rodiul, portocalul, șofranul, nardul, măslinul ș.a. Poeme în limba păsărească (1936) se așază pe fundamentul folcloric și mitic din Balcani, având ca „locații” lirice Epidaur, Egina, Cipru și ca personaje imaginare pe Melia, Afrodita, Lotis, Elados, o sumedenie de nimfe și oceanide. De altfel, crezul poetului e, până la un punct, parnasian: el afirmă că poezia nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
Nastratin Hogea la Isarlîk, Domnișoara Hus, Cîntec de rușine)" (Ion Barbu). Tot ciclul balcanic (care cumulează versurile din poemele enumerate), sondagii... în structura nevăzută a existenței, e calea prin care poetul se desolidarizează de literatura de pitoresc și de pastișul folcloric, care făceau legea în literatura noastră la acel moment. Perioada expresionistă enumerată de Aderca, poetul o vede mai degrabă o incursiune în sfînta rază a Alexandriei: "Tema transcendentă din Jazzband pentru nunțile necesare (în ciclul Uvedenrode din Joc secund își
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]