7,586 matches
-
un mod fraudulos ochiul teologului astfel încât ochiul omului de știință a intrat într-o sferă a autonomiei excesive, uitând complet de utilizarea factorului religios. S-a născut, deci, un om de știință superficial, aplecat mai degrabă spre sondarea strictă a fundamentului propriului domeniu de cercetare. Problema care se ridică este aceea dacă lumea poate funcționa de sine stătător. În filosofia naturală a Evului Mediu se recunoștea că Dumnezeu a pus în materie capacitatea de a crea lucruri. Altfel spus, dacă numai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în sensul promovat de Berdiaev, implică o re-încreștinare a omului, o îndumnezeire a spiritului, o proiecție a ontosului în transmundan. Recuperarea și redescoperirea credinței vor genera revelarea unor virtuți creștine: cinstea, onoarea, dragostea, curățenia, dreptatea și, de ce nu, Adevărul majusculat, fundamente indiscutabile ale refacerii spirituale individuale și colective. Cât timp omul va fi conștient de faptul că miza existenței sale este sotiria sau sympathia colectivă, mântuirea, dialogicul dintre Creator și creatură va funcționa în sensul acelei revoluții spirituale individuale. Revoluția spirituală
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
către subiect tinde să se estompeze pentru a se nuanța într-o interioritate proprie. Specificitatea fenomenului psihic al imaginii rezultă din faptul de a se identifica simultan cu realul și irealul 2. Teoria lupașciană a logicii contradictoriului rămâne esențială pentru fundamentul antropologiei Imaginarului, în măsura în care structurează principiile de organizare ale logicii imaginative, prin revalorizarea ecuației dintre narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Spre deosebire de aceste teorii reducționiste și devalorizante ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
atitudine față de aspectele grave ale realității decerebrate de la probleme legate de atacul asupra familiei creștine orchestrat de așa-zisele "minorități sexuale" până la denunțarea formelor de privare de libertate: biometria și de instituire a terorismului global. Pornind de la învățătura creștină ca fundament al zidirii sufletești a ființei, predica nu poate omite combaterea oricăror forme de pervertire a credinței, în duhul ecumenizant, în contrapunct cu Tradiția Bisericii și a Sfinților Părinți. O sursă fundamentală a predicii ortodoxe o constituie Cărțile de slujbă. Uitarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fie la nivelul structurii doctrinare și sacramentale, fie la nivelul deschiderii sale ecumenice. Recapitularea virtuală în Iisus Hristos et actualizarea sa prin Biserică sunt aspecte fundamentale ale lucrării de mântuire în teologia ortodoxă. Prin urmare, iconomia divină devine sursa și fundamentul iconomiei bisericești. A doua parte a tezei consacrată iconomiei bisericești se structurează pe două unități secvențiale: Iconomie, acrivie, scop; Mărturii istorice și canonice privind folosirea iconomiei și acriviei în viața Bisericii. Lucrarea cunoscută sub numele de iconomie bisericească își are
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o excepție de la regulă, dar numai pentru un caz concret și în timpul unei perioade limitate pentru a nu periclita regula permanentă (akrivia). Principiul formulat de Grigore de Nazianz pentru aplicarea iconomiei bisericești rămâne valabil. Iconomia divină și iconomia bisericească reprezintă fundamentele unității ecleziologice creștine. Astfel, Biserica Creștină a lui Dumnezeu actualizează și recapitulează în Hristos omenirea. Comunitatea umană se regăsește în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui Dumnezeu, care dă măsura dragostei Sale pentru creație. Demersul Pr.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
al IX-lea sau Epistola enciclică a Bisericii una, sfântă, catolică și apostolică, către ortodocșii de pretutindeni (6 mai 1848), ca răspuns la enciclica papei Pius al IX-lea, Ad Orientalis. In suprema Petri Sede (6 ianuarie 1848), ce afirmă fundamentele Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor (în traducerea lui Teodor M. Popescu, Enciclica patriarhilor ortodocși de la 1848. Studiu introductiv, text și traducere, în "Biserica Ortodoxă Română", an LIII, nr. 11-12/1935, pp. 545-688) care, vorbind despre infailibilitatea în materie de învățătură, zice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ar fi bine". Și în alt loc, din aceeași lucrare, consemnează: "Obiceiul statornic de a corecta și completa propriile opinii prin confruntarea lor cu opiniile altora, departe de a genera îndoială și ezitare în punerea lor în practică, este singurul fundament stabil al încrederii noastre îndreptățite în ele". Frază pe care ar fi semnat-o oricînd un conservator de talia lui Burke. Un posibil model original în practicarea moderată a conservatorismului și liberalismului a fost cel american, unde creatorii constituției Americii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
La marginea Occidentului, Bacovia, înregistrează marea dezbatere de cultură care animă întreaga Europă. Dar în mod particular burghezia românească, aceea care este lovită de o îmbătrînire încă și mai acută, de o ofilire prematură, ca urmare a lipsei sale de fundament și de conștiință de clasă. Neputînd niciodată să umple prăpastia dintre singurele două clase viabile, cea a proprietarilor de pămînt și cea a reînnoirii biologice - țăranii - ea evoluează rapid către ferocitatea viciului care pune stăpînire pe tot fundalul poeziei bacoviene
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a "ancorei" și a "ancorajului", celei de "legătură" (linkage), deși ea este mai uzuală (v. Lawson, 1980 și 1988; Luttbeg, 1974) pentru a sublinia relația asimetrică (de sus în jos) și efectul de stabilizare al "ancorei". Această metaforă are un fundament important în psihologia cognitivă, fapt dovedit de contribuția inovativă a lui Tverski și Kahnemann (1974), fructul unei cercetări empirice realizată cu acuratețe. Tverski și Kahneman văd în "ancorare" (anchoring) una dintre schemele mentale - euristics - prelucrate de oameni în situații de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
următor. 67 Elementele empirice pentru acestă dezbatere sunt tratate de 2001 Freedom House Survey [Karatnycky, Motyl și Graybow, 2002]. 68 Este ceea ce fac Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens [1992] în cap. 4, 5 și 6, în care își extind analiza fundamentelor democratizării la multe țări din afara Europei. 69 Legitimitate și ancorare. 70 Fac o observație similară celei lui Diamond [1992: 127] la condițiile și precondițiile democrației. 71 Przeworski et al. [2000]. 72 O atentă revenire asupra rolului culturii politice la nivel
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ilustrat învățământul secundar timp de peste trei decenii (1897-1931ă. La Liceul Internat din Iași, tradițiile democratice erau deosebit de puternice; ele au fost cultivate în rândul elevilor de o pleiadă numeroasă de profesori, pentru care ideile de libertate și progres au constituit fundamentul activității lor didactice și științifice. Calitățile deosebite de pedagog, cultura vastă pe care o dobândise Axinte Frunză, convingerile sale înaintate îl vor impune în fața corpului profesoral și a elevilor. Lecțiile lui erau o adevărată încântare. În același timp, lecțiile sale
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Metoda accelerațiilor de ordin superior descoperită de prestigiosul nostru savant a fost aplicată la studiul rezistenței materialelor speciale la accelerații de ordinul II, în vederea lansării sateliților artificiali ai pământului. A fost coautor la patru lucrări de referință în domeniul mecanicii: Fundamentele mecanicii (1961), Curs de mecanică cu aplicații în inginerie (4 vol., 1973-1974), Mecanica rigidelor cu aplicații în inginerie (3 vol., 1978-1981), Teoria optimizării structurilor (1980). Opera sa științifică conține nu numai extinderi și generalizări de ecuații, ci chiar stabilirea de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
i Portugalia ...... 4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social din perioada interbelic? ............................................. 5.�Reconstruc?ia (1945-1960) .................... 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului .................................... 7.�Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism ...................... 8. Sf�r?ițul CIAM
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Destiny" (p. 7). În această lucrare, poetul american se angajează imaginativ să afle sensul autentic al unor descoperiri științifice contemporane, din domeniul cosmologiei mai ales, al paradigmelor experiențiale ale omului și, într-un amestec de filozofie, știința și ezoterism, cu fundamentul în exegeza biblică, le configurează într-o formă nouă, care, speră elr, va face textul sau relevant: "Thus it willo be seen, also [...] that what I propose be, în the end, admitted" (p. 45 ). 16 Idem, p. 5: "To the
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
obișnuit și strecurați efectiv un joc de baschet sau fotbal. Fig.9. scurt-scurt Fig.8.unu la unu ( de preferință serviciu - retur ) 7.3. Cele 3 elemente de bază ale antrenamentului în tenisul de masă 1. Exerciții de bază reprezintă fundamentul indispensabil pentru orice jucător. Elementele de bază ale jocului trebuie stăpânite foarte bine. Un factor hotărâtor este aici siguranța loviturii dar diferite procente îl dețin și elemente ca jocul de picioare, coordonarea și factorii condiționali. Exercițiile de bază sunt practicate
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
mingi, pentru a vă crește motivația pentru antrenament și pentru a micșora durata atacurilor sau a preluărilor de minge. După principiul „de la ușor la greu, de la simplu la complex”, exercițiile de bază din faza de început a antrenamentului servesc drept fundament pentru ceea ce urmează, antrenamentul tehnicotactic și cel pregătitor pentru competiții. În orice moment, însă poate fi introdus un exercițiu de bază. Ieșiți din tiparul clasic, în care numai un jucător practică activ exercițiul, celălalt funcționează pur și simplu ca un
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
care au practicat marxismul s-a bazat de la bun început pe industrializarea forțată, văzută ca modalitate de a "ajunge din urmă" capitalismul. Spre deosebire de doctrinele socialiste, ecologismul afirmă în mod singular necesitatea limitării creșterii industriale, atacând sistemul capitalist chiar la nivelul fundamentului 23. Sistemul capitalist se bazează pe o producție în continuă dezvoltare. El are la bază principiul diferențierii indivizilor în societate, pe baza proprietății. Fiecare individ vrea să posede cât mai mult, aceasta constituind esența societății de consum și un factor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a "judecăților avute în vedere" și a principiilor fundamentale ale teoriei sale. Însă, metoda "echilibrului reflectiv" este mult mai subtilă, implicând mai mult decât simpla însumare a "judecăților avute în vedere" la un moment dat și compararea lor cu principiile fundamentele. Astfel, prin "echilibru reflectiv", Rawls înțelege totodată un proces de postulare și revizuire a modelelor teoretice, ideilor și principiilor, la toate nivelurile de generalitate. Componenta holistă a metodei "echilibrului reflectiv" este aceea că toate judecățile și principiile fundamentale pot fi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
indivizi. Fără a fi inoperante sau inconsistente, apartenențele naționale, confesionale sau profesionale au devenit laxe și chiar desuete. Relativizarea acestor identități colective nu apare doar prin migrația milioanelor de cetățeni intra și extra europeni, ci, mai ales, prin desemnificarea oricărui fundament exterior al comunității. Discuțiile despre schimbarea apartenenței sexuale 3 arată că și identitățile socotite naturale pot fi considerate rezultatul unei alegeri, cu atât mai mult comunitatea și formele în care individul își manifestă credința. Credem că succesul unor culte neoprotestante
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu Ființa. Teoriile metafizice au fost înlocuite nu atât din cauza argumentelor teoretice (nu poți demonstra o mai bună adecvare la ființă), cât pentru evitarea consecințelor negative pe care le permite metafizica (de exemplu totalitarismele, care își justifică violența cu un fundament metafizic). În manifestarea credinței, atitudinea relaxată față de repere ar fi redată de formula a crede că mai credem, într-o interpretare conform căreia ontologia slabă este o continuare a kenozei divine. Secularizarea ar însemna că lumea în care trăim provine
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
direcție, ci dimpotrivă, merge spre dezinteresul față de problemele cetății în favoarea dezvoltării personale, iar din colaborarea maladivă dintre rațiune și credință proliferează idoli. Ironia liberală și solidaritatea Solidaritatea unei societăți care vrea să evite cu orice preț constrângerea adusă de un fundament ultim nu se poate întemeia pe nici un principiu și pe nici o argumentare. Un astfel de model propune Richard Rorty, o societate ai cărei cetățeni ideali sunt numiți ironiști liberali și sunt definiți astfel: "liberalii sunt oameni care consideră cruzimea ca
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o hermeneutică totală), la construirea unei noi unități, mai relaxate, pornind de la privilegierea din rațiuni istorice, nu metafizice, a unor simboluri, prin țeserea unei rețele dense de valori în dialogul dintre știință și credință și întărirea cetățeanului tocmai prin acceptarea fundamentelor pre-politice ale lui și ale comunității, către întemeierea solidarității în contingență și preferințele individului (considerate singurul suport real), spre hedonismul consumist (în lipsa unor valori general acceptate) sau la asumarea identității tensionate între cei doi poli ai identității individului contemporan (individualismul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și să-i redea farmec. Atunci când nicio transcendență exterioară nu mai garantează lumea, omul va trebui să o apare el. Superficialitatea lumii în care trăim este o consecință a faptului că nicio identitate colectivă nu mai este susținută de un fundament exterior (iar cel interior este privilegiul câtorva). Nici înainte oamenii nu erau mai spirituali, decât în măsura în care lumea era așa. Ei doar făceau ce făcea lumea. De aceea, "superficialitatea" actuală nu trebuie mustrată de pe pozițiile unei morale anterioare, ci îndrumată. Preocuparea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]