56,594 matches
-
autorizată, întreprinderea familială poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanți ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activități economice. Deciziile privind gestiunea curentă a întreprinderii familiale se iau de către reprezentantul întreprinderi familiale. Actele de dispoziție asupra bunurilor afectate activității întreprinderii familiale se vor lua cu acceptul majorității simple a membrilor întreprinderii, cu condiția ca această majoritate să includă și acordul proprietarului bunului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
decât celelalte active ale societății comerciale. Sunt conduse de un terț care are puterea de a trata cu terțele persoane și de a angaja societatea în aceste relații. Aceste dezmembrăminte se caracterizează prin lipsa personalității juridice și prin autonomie de gestiune au un fond de comerț propriu, o clientelă proprie și o activitate proprie distinctă de a societății. Acestea pot sta în instanță, în calitate de pârâte dacă au organe proprii de conducere. d. Natura juridică a fondului Cu privire la natură juridică a fondului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
juridic unilateral. Faptul juridic (în înțeles restrâns) este acel fapt licit sau ilicit, savârșit fără intenția de a produce efecte juridice, însă acestea se produc prin efectul legii, independent de voința autorului faptei. Vom include în categoria faptelor juridice licite: gestiunea de afaceri, plata nedatorată, îmbogățirea fără just temei, iar în categoria faptelor juridice ilicite acele fapte contrare legii, cauzătoare de prejudicii (delictul). În cazul activității profesioniștilor principalul izvor de obligații este contractul. Profesionistul este cel care exploatează o întreprindere, o
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
bilateral, deoarece este încheiat prin acordul de voință a cel puțin două persoane. Marea majoritate a contractelor gratuite sunt unilaterale: donația, fidejusiunea, comodatul, depozitul, gajul. Actul juridic unilateral consta în manifestarea de voință a unei singure persoane (de exemplu: testamentul, gestiunea de afaceri, renunțarea la un drept sau la o garanție, declarația de acceptare sau renunțare la succesiune etc.). S-a considerat însă ca și alte obligații pot izvorî dintr-un act juridic unilateral: obligația ofertantului de a menține oferta un
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
îndeplinească următoarele cerințe: a) să dezvolte rețeaua de franciză și să mențină identitatea sa comună, precum și reputația acesteia; b) să furnizeze francizorului orice informație de natură a facilita cunoașterea și analiza performanțelor asupra situației reale financiare, pentru a asigura o gestiune eficientă în legătură cu franciza; c) să nu divulge la terțe persoane know-how-ul furnizat de către francizor, atât pe toată durata contractului de franciză, cât și ulterior. Contractul de franciză este un contract ale cărui clauze minimale sunt stabilite de lege ceea ce îngrădește
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Centrală și Sud-Estică... Michel Foucault are o concepție "etatistă", sau cel puțin greșită din perspectivă istorică, atunci când spune la ultimul său curs din seria Securitate, teritoriu, populație (1977/78) că "statul are în sarcină o societate, o societate civilă, și gestiunea acestei societăți civile trebuie să și-o asume statul"125. De fapt, e chiar invers raportul. Societatea civilă are în sarcină statul politic, iar acest stat politic modern, cu mecanismele sale instituționale, este atent supravegheat de către presă și opinia publică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a muncitorilor" (legi din 1883, 1884 și 1889 privind Asigurările sociale), tendința se continuă și SPD se consolidează. Cu toate acestea, construcția unui aparat atît de vast are pe termen lung numeroase consecințe: ea generează o enormă birocrație, eficace în gestiunea sa, dar care dirijează din ce în ce mai mult Partidul către o cale reformistă, în ciuda discursului revoluționar pe care acesta continuă să-l țină. O prăpastie se adîncește tot mai mult între ceea ce se spune și ceea ce se face, între proclamarea unei politici
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de întrajutorare sînt omniprezente, explică reformismul din ce în ce mai susținut pe drumul căruia se angajează partidul: 37% din membrii săi aparțin unei societăți de ajutor reciproc sau unei cooperative. Mai favorabilă începînd cu 1895, conjunctura economică contribuie la compararea acestei evoluții, antrenînd gestiunea mărită a unor numeroase lucrări sociale, însoțită și de o creștere a birocrației. Urmînd exemplul social-democrației germane, POB tinde tot mai mult să devină o contra-societate așa cum o arată Casele sale ale poporului, administrate sub forma unor cooperative, cele mai
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
confirmă aceste opțiuni, provocînd aprige controverse în rîndul mișcării socialiste. Din acest punct de vedere, afacerea Dreyfus reprezintă o etapă importantă pentru socialismul francez: ea stabilește condițiile politice necesare care vor permite, ulterior, unora dintre membrii săi accesul direct la gestiunea afacerilor Statului republican. Calea revoluționară nu mai este deci singura posibilă. Începînd cu anii 1901-1902, această politică acuzată adesea de "dreyfusism" va fi violent combătută de cîțiva socialiști sau de unii gînditori izolați, care se revendică drept marxiști: dezgustați de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
II.2.8. Natura juridică a raporturilor dintre administrator și societatea comercială / 194 II.3. Puterile (atribuțiile) administratorului societății comerciale / 195 II.4. Răspunderea administratorilor societăților comerciale / 201 II.5. Acțiunea în răspunderea administratorilor / 207 Subcapitolul al III-lea. CONTROLUL GESTIUNII SOCIETĂȚII COMERCIALE / 210 III.1. Aspecte generale privind controlul gestiunii societății comerciale / 210 III.2. Desemnarea cezorilor / 212 III.3. Drepturile și obligațiile cenzorilor / 214 III.4. Răspunderea cenzorilor / 215 Capitolul 5. Modificarea societăților comerciale / 217 1. Aspecte generale privind
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societatea comercială / 194 II.3. Puterile (atribuțiile) administratorului societății comerciale / 195 II.4. Răspunderea administratorilor societăților comerciale / 201 II.5. Acțiunea în răspunderea administratorilor / 207 Subcapitolul al III-lea. CONTROLUL GESTIUNII SOCIETĂȚII COMERCIALE / 210 III.1. Aspecte generale privind controlul gestiunii societății comerciale / 210 III.2. Desemnarea cezorilor / 212 III.3. Drepturile și obligațiile cenzorilor / 214 III.4. Răspunderea cenzorilor / 215 Capitolul 5. Modificarea societăților comerciale / 217 1. Aspecte generale privind modificarea societăților comerciale / 218 2. Procedura înregistrării actului modificator / 222
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
299 1. Constituirea societății în nume colectiv / 299 2. Funcționarea și controlul societății în nume colectiv / 301 2.1. Deliberările și deciziile asociaților în societatea în nume colectiv / 301 2.2. Administratorii societății în nume colectiv / 305 2.3. Controlul gestiunii societății în nume colectiv / 307 2.4. Cesiunea părții de interes a asociatului / 307 3. Excluderea și retragerea asociatului din societatea în nume colectiv / 308 4. Dizolvarea și lichidarea societății în nume colectiv / 310 Capitolul 8. Societatea în comandită simplă
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Ședința adunării generale / 358 4.5. Hotărârile adunării generale / 372 5. Administrarea societății pe acțiuni / 373 5.1. Sistemul unitar de administrare a societății pe acțiuni / 373 5.2. Sistemul dualist de administrare a societății pe acțiuni / 379 6. Controlul gestiunii societății pe acțiuni / 383 7. Registrele societății pe acțiuni / 386 8. Situațiile financiare. Profitul și dividendele. Fondul de rezervă / 388 9. Dizolvarea și lichidarea societății pe acțiuni / 390 Capitolul 10. Societatea în comandită pe acțiuni / 391 1. Aspecte speciale privind
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
855/CEE) privind fuziunile societăților comerciale pe acțiuni vizează protecția acționarilor în această situație. A patra directivă (nr. 78/660/CEE) privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale se referă la structura conturilor anuale și a raportului de gestiune, modurile de evaluare și publicitățile acestora în societățile pe acțiuni, societății în comandită pe acțiuni și societății cu răspundere limitată. A șasea directivă (nr. 82/891/CEE) reglementează divizarea societăților pe acțiuni. A șaptea directivă (nr. 83/349/CEE) stabilește
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Prin acest contract investitorul care oferă fondurile (comanditarul) se asociază cu acela care va executa operațiunea comercială (comanditatul) primul limitându-și răspunderea la suma ce reprezintă aportul său dar, pe de altă parte, neavând dreptul de a se amesteca în gestiunea societății. În acest fel se eludează interdicția impusă de dreptul canonic prin care clericii și militarii care adunaseră averi considerabile nu au voie să efectueze acte de comerț sau să ofere bani cu împrumut cu dobândă. Apelându-se la acest
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Fondatorii pot fi persoane fizice sau juridice, comercianți sau necomercianți, de cetățenie sau naționalitate română sau străină. Potrivit art. 6 alin. 2 din L.S.C., nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
unei societăți comerciale este guvernată de principiul separației prerogativelor (competențelor) celor trei elemente ale structurii sale: cel decizional, cel executiv și cel de control 138. Factorul decizional al unei societăți comerciale este adunarea generală a asociaților 139, cel executiv (de gestiune) este reprezentat de administratori, (organizați sau nu în organe colegiale), iar cenzorii sau auditorii interni sau asociații neadministratori sunt cei care se ocupă cu controlul societății. Organele societății sunt conturate mai mult sau mai puțin funcție de forma de societate, legea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
extraordinare, criteriul distinctiv fiind obiectul sau materia supusă deliberărilor precum și condițiile de cvorum și majoritate. Normele care delimitează competența celor două tipuri de adunări sunt de ordine publică. Adunarea generală ordinară deliberează asupra mersului normal al societății, tratând probleme de gestiune curentă și periodică pe când adunarea generală extraordinară hotărăște asupra problemelor legate de existența și structura societății precum și de situațiile deosebite care apar în funcționarea societății. La societatea pe acțiuni și societatea în comandită pe acțiuni există și adunări speciale din
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
fi plătite numai din beneficiul net al societății, care se obține prin scăderea beneficiului brut a cheltuielilor deductibile fiscal și a impozitului pe profitul societății. Aprobarea situațiilor financiare anuale are valoarea ratificării actelor administratorilor. Aceasta nu valorează însă descărcarea de gestiune dacă hotărârea adunării generale nu prevede expres acest lucru 151. În acest sens art. 186 din L.S.C. consacră că aprobarea situațiilor financiare anuale de către adunarea generală nu împiedică exercitarea acțiunii în răspundere împotriva administratorilor, directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari. b
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
exercițiul în curs membrilor consiliului de administrație, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, și cenzorilor, dacă nu a fost stabilită prin actul constitutiv. Dacă adunarea generală nu realizează acest lucru remunerația va fi stabilită de către instanță. d) Să se pronunțe asupra gestiunii consiliului de administrație, respectiv directoratului; este singura în drept să dea descărcare de gestiune membrilor consiliului de supraveghere, respectiv ai directoratului. Întrucât consiliul de supraveghere nu are atribuții de conducere a societății, descărcarea de gestiune nu se aplică membrilor acestuia
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
dacă nu a fost stabilită prin actul constitutiv. Dacă adunarea generală nu realizează acest lucru remunerația va fi stabilită de către instanță. d) Să se pronunțe asupra gestiunii consiliului de administrație, respectiv directoratului; este singura în drept să dea descărcare de gestiune membrilor consiliului de supraveghere, respectiv ai directoratului. Întrucât consiliul de supraveghere nu are atribuții de conducere a societății, descărcarea de gestiune nu se aplică membrilor acestuia. Dacă adunarea acționarilor nu are cunoștință despre activitățile ilicite ale administratorilor, descărcarea de gestiune
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
d) Să se pronunțe asupra gestiunii consiliului de administrație, respectiv directoratului; este singura în drept să dea descărcare de gestiune membrilor consiliului de supraveghere, respectiv ai directoratului. Întrucât consiliul de supraveghere nu are atribuții de conducere a societății, descărcarea de gestiune nu se aplică membrilor acestuia. Dacă adunarea acționarilor nu are cunoștință despre activitățile ilicite ale administratorilor, descărcarea de gestiune pe care o acordă odată cu aprobarea situațiilor financiare nu apără de răspundere civilă pe administratori 152. Potrivit art. 155 din L.S.C.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
gestiune membrilor consiliului de supraveghere, respectiv ai directoratului. Întrucât consiliul de supraveghere nu are atribuții de conducere a societății, descărcarea de gestiune nu se aplică membrilor acestuia. Dacă adunarea acționarilor nu are cunoștință despre activitățile ilicite ale administratorilor, descărcarea de gestiune pe care o acordă odată cu aprobarea situațiilor financiare nu apără de răspundere civilă pe administratori 152. Potrivit art. 155 din L.S.C. acțiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului și consiliului de supraveghere, precum și a cenzorilor sau
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Astfel: 1. Potrivit, art. 126 alin. (1) din L.S.C., acționarii care au calitatea de membri ai consiliului de administrație, directoratului sau consiliului de supraveghere nu pot vota, în baza acțiunilor pe care le posedă, nici personal, nici prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administrația lor ar fi în discuție. Aceasta atrage imposibilitatea administratorului de a ataca în justiție hotărâre a adunării generale. Adunările generale au scopul de verifica actele de gestiune făcute de administratori și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
nici prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administrația lor ar fi în discuție. Aceasta atrage imposibilitatea administratorului de a ataca în justiție hotărâre a adunării generale. Adunările generale au scopul de verifica actele de gestiune făcute de administratori și a-i permite să voteze într-o asemenea situație ar face să fie judecător în propria cauză. Secretariatul adunării are obligația de a înlătura din calculul cvorumului și al votului, drepturile de vot aparținând administratorilor-acționari, ceea ce
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]