7,948 matches
-
suntem? Muzica se sprijină pe har iar omul pe prelungirile sale metafizice, pe ființa dincolo de ființă. Muzica capabilă de revelații sublime. Dacă luna naște fantasme nocturn-aeriene, Sonata lunii lui Beethoven este "însăși luna pe pământ". Muzică, vis, iluzii, stare de grație, încântare, grandoare. 37 Încerc o stare de fericire inefabilă atunci când pornesc la drum și pe... căile cunoașterii naturii. Cerul e nespus de albastru și aerul pur. Ne putem sătura de senin? Natura e stăpânul și fulgerul și ordinea și frumusețea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
regele Carol a refuzat. De această părere au fost și toți oamenii politici cari înțelegeau că Rusia nu va tolera niciodată ca un Hohenzollern să domnească în Bulgaria. Cum că Rusia nu primea pe tronul Bulgariei decât un principe din grația ei e faptul că, pe când Sobrania întrunită la Târnova discuta alegerea noului suveran, două vapoare de război rusești erau ancorate la Varna, în chip demonstrativ. Sobrania alese ca domnitor pe prințul Waldemar. Agitația începută cu atentatul din strada Vămii și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
membrii guvernului provizoriu cunoscându-mi cugetul se unise cu stăruința lui, la care, nemaiputându-mă opune, mă îndreptai către celălalt lagăr cu secretarul comisarului imperial. Fuat-efendi, a cărui inimă mărinimoasă nu se supărase de refuzele mele, mă priimi cu destulă grație; și eu, după ce îi esprimai recunoștința mea, arătai că sunt gata a merge ca să fac a înceta focul. Escelenția sa, atinsă de propunerea mea, mi-o priimi îndată; dar generalul Duhamel se opuse, arătând că era prea târziu.] Printr-o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de Istorie a României, Editura Memorii, București, 2000, cap. „Guvernele României, 1862-2000“ (pag. 89-158). 1871 11/23 martie. Demisia ministerului Ion Ghica și numirea ministerului Lascăr Catargiu (reproducem textul integral al decretelor): „Partea oficială București, 12 martiu carol i Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Domn al Românilor, La toți de față și viitori, sănătate! Văzând demisiunea ce ne-a înfățișat d. Ion Ghika din funcțiunea de președinte al Consiliului nostru de Miniștri și secretar de Stat la Departamentul de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Președintele Consiliului nostru de Miniștri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în București la 11 martiu 1871 carol Ministru președinte Ion Ghica Nr. 529“ (MOF., nr. 57, 13/25 martie 1871, p. 335). „CAROL I Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Domn al Românilor, La toți de față și viitori, sănătate! Văzând demisiunea ce ne-au înfățișat miniștrii noștri secretari de Stat; Având în vedere decretul nostru de astăzi sub nr. 529, Am decretat și decretăm
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la „Departamentul Rezbelului“ (București, 14 martie 1871; MOF., nr. 59, 16/28 martie 1871, p. 343). 7/19 aprilie. Reproducem - pentru exemplificare - textul integral al decretului de numire al unor miniștri ad-interim: „Partea oficiale București, 7 aprilie carol i Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Domn al Românilor, La toți de față și viitori, sănătate! D. G. Costa-Foru, ministru nostru de Esterne și însărcinat provizoriu cu interimul Ministerului Finanțelor, având a ne însoți la Iași, Am decretat și decretăm ce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a fost colaționat și cu textul publicat în MOF., nr. 183 bis, 15/27 noiembrie 1886, pp. 4135-4137). c. măsuri generale spre a veni în ajutorul industriei naționale (22 aprilie 1887) Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor carol i Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României La toți de față și viitori, sănătate! Corpurile Legiuitoare au adoptat și Noi sancționăm ce urmează: lege Măsuri generale spre a veni în ajutorul industriei naționale Art. 1. Oricine voiește să înființeze
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
țărilor liberale, dar conceptul de stat pare mai cuprinzător deoarece a fost aplicat în trecut unei game variate de entități. Într-adevăr, după ce a pierdut din strălucire între anii '50 și '60, conceptul de stat a ajuns din nou în grațiile politologilor în anii '70 și '80. Conceptul de stat are o aplicabilitate mai largă decât cel de constituționalism. Este totuși mai puțin adecvat decât conceptul de sistem politic ca bază a studiului comparativ al guvernării, din două motive principale. Mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
implementate. Există așadar, inevitabil, un decalaj între momentul în care un executiv ajunge în funcție și momentul în care politicile își fac simțite efectele chiar dacă, așa cum se afirmă uneori, noile guverne și noii lideri pot beneficia de o perioadă de grație (Bunce, 1981). Din moment ce există un astfel de decalaj, variabil de la o politică la alta, rezultatele ar trebui adesea puse mai degrabă pe seama executivelor anterioare, decât a celor curente. În plus, din moment ce guvernele au în mod normal puțin spațiu de manevră
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Woodrow Wilson and Colonel House: A Personality Study (1956), F.I. Greenstein, Personality and Politics (1969), M. Rejai cu K. Phillips, Leaders of Revolution (1979) și World Revolutionary Leaders (1983). Rolul jucat de "noii lideri" și posibilul rol al "perioadei de grație" sunt analizate de V. Bunce, Do New Leaders Make a Difference? (1981). Asupra conducerii carismatice, în afară de lucrările lui M. Weber, Economy and Society (ed. 1968, vol. 1), vezi A. Wildavsky, The Nursing Father (1984) și A.R. Willner, The Spellbinders
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
până la urmă ai rupe-o la fugă până dincolo de capătul lumii fără a privi vreo clipă în urmă. Sunt momente când toate, absolut toate gândurile se volatilizează, dispar în neant ori poate se depozitează undeva în univers; momente de maximă grație Divină în mijlocul naturii încremenită în frumusețe și liniște desăvârșite. Încet-încet, în acompaniamentul lătratului, am ajuns în fața ușilor de termopan. Am urcat greoi treptele scării placată cu gresie, am apăsat clanța și am ajuns într-un fel hol pentru primirea vizitatorilor
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
război se arătase militari inferiori, în viața publică și socială nu excelau decât prin prevaricațiuni, excese de băutură, joc de cărți și luxurie. Vechea admirație a unora din clasele noastre față de puterea moscovită pierise. Dar chestia Basarabiei dete lovitura de grație influenței rusești în România. Intrarea rușilor în țară făcuse bucuria nu numai a lăutarilor, birjarilor și a femeilor cu moravuri ușoare, dar și a unora dintre vechii boieri cari își aduceau aminte cu drag de vremea lui Kiseleff și a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și promulgare. Suntem cu cel mai profund respect, Prea înălțate Doamne, al Măriei-Voastre Prea plecați și prea supuși servitori, L. Catargiu, I. Brătianu, I. Cantacuzin, C.A. Rosetti, I. Ghica, Dim. Sturdza No. 1 393, iuniu 30 Carol I Din grația lui Dumnezeu și prin voința națională Domn al românilor; La toți de față și viitori sănătate: Adunarea generală a României a adoptat în unanimitate și Noi sancționăm ce urmează: constituțiune titlul i Despre teritoriul român Art. 1. Principatele-Unite-Române constituie un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
16) aprilie 1877, precum și declarațiunea purtând semnătura A.S. prințului Gorceakoff, cancelarul Imperiului Rusiei, care, în numele M.S. Împăratului Alexandru al II-lea, ratifică această Convențiune și promitea că ea va fi cu fidelitate observată și executată în tot coprinsul său.) Din grația lui Dumnezeu Noi, Alexandru II Imperator și autocrator al tutulor Rusiilor, al Moscovei, Kievului, Vladimirului, Novgorodului, Țar al Cazanului, Țar al Astrahanului, Țar al Poloniei, Țar al Siberiei, Țar al Chersonezei Taurice, Țar al Georgiei, Domn al Plescovului și Mare-Duce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
care arde de atâta timp în pieptul fiecărui român, dar care nu schimbă întru nimic legăturile strânse stabilite între Națiune și Mine și care au dovedit cât sunt de tari evenimentele ce le-am petrecut împreună.“ carol * carol I Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Domn al românilor, La toți de față și viitori sănătate Corpurile Legiuitoare au adoptat și noi sancționăm ce urmează: lege Art. 1. România ia titlul de Regat. Domnul ei, CAROL 1, ia pentru Sine și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Am spus era fiindcă în prezent orașul Galați a suferit cea mai mare demolare. Valea a fost rasă și umplută cu clădiri înalte, care toate seamănă între ele, care opresc privirea, astupă orizontul, nu mai vezi decît un zid, fără grație, de o tristă uniformitate. În schimb, partea de pe deal, a fost lăsată să putrezească, să se ruineze ca și cum casele, grădinele, străzile sînt și ele burgheze și trebuie să dispară. 4 Tatăl meu și-a iubit mult orașul natal, pe care
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
anii grei ai exilului. Astfel, Carol Caraiman (așa se numea în exil) încetează de a fi numai o persoană fizică. El devine o întreprindere. Fiecare investește larg, din plin, capitalul pe care îl are. Principele primea toate darurile curtenilor săi, grațiile curtezanei, banii bancherului, lingușirile adulatorului și devotamentul exagerat pînă la neverosimil al lichelei. Din adolescență, Carol simțise o penibilă înclinare către prieteniile dubioase. La Paris, în atmosfera deosebit de prielnică pentru astfel de contacte, principele putea să dea deplină libertate vechii
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
program ca a doua zi să plece pe front. Mihai Antonescu s-a oferit să se ducă el la palat, căci chiar colaboratorul lui intim făcea un joc dublu, fiind înclinat să-l sacrifice pe mareșal spre a intra în grațiile regelui. Mihai Antonescu alesese pe Niculescu Buzești ca agent de legătură cu regele, spre a-i transmite tot ce Ministerul de Externe credea necesar să-i fie adus la cunoștință. Acest limbut ministru de externe, din cauza unui complex de inferioritate
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
destul. Eram, însă, mai aproape de țară, unde nu a mai rămas aproape nimeni din clasa intelectuală și conducătoare a țării. Aproape toți membrii ei au pierit în iadul închisorilor comuniștilor-sovietici. Numeroși sînt acei cărora nu li s-a făcut nici grația unui mormînt, fiind aruncați la groapa comună. Avuturile românilor sînt confiscate fără milă, despuierea este totală: pămînturile țăranilor sînt expropriate, locuințele oamenilor sînt naționalizate, prăvăliile negustorilor, atelierele meseriașilor, fabricile industriașilor, totul este confiscat, totul devine proprietatea Statului comunist-sovietic. Pînă și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
în Central Park Iisus întreabă cine a scris mai multe cărți despre el; oare într-adevăr nebunii țin pămîntul în echilibru? "nous n'aimons pas la bombe!" Punct. Doamnelor și domnilor să mai iubim o bibliotecă. AUREL DUMITRAȘCU AN DE GRAȚIE Isolda umbla prin grădina copou și întreba cine îl cunoaște pe ștefan a petrei care-i pierduse ca ultimul nerușinat partiturile de la o capodoperă a lui wagner însă tîrgoveții și servitoarele de prin parc spuneau că n-au auzit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
e mizerabilă cînd nu mai crezi în revoluții cînd nu mai întrebi necunoscuții de ce se pierd partiturile domnului wagner ca o nebună umbla isolda prin grădina copou studenții îl citeau pe descartes chivuțele vindeau numai plăpumi "e un an de grație" ziceau teii și toți întorceau capetele cînd se oprea în stații tramvaiul. AUREL DUMITRAȘCU FURTUNIEL MEMORIEI Se dedică lui EMIL HUREZEANU Sînt în a opta zi a săptămînii mi s-a rostogolit în carne un munte de sare sau poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
că-i stimez și iubesc! Numai liniște și bucurie! Al tău, Aurel P.S. Poemul acela cu "Moartea la gater" a făcut senzație și la Suceava. Înseamnă că e bun! Aș vrea să-mi apară în CRONICA acel poem: "An de grație". M-am întîlnit cu Turtureanu (Nicolae n. red.) la Suceava, dar n-am stat prea mult de vorbă. L-am pierdut, a dispărut după premiere. Aurel Să nu uiți să-mi trimiți CRONICA, atunci cînd o să apar! A. Excepțional poemul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
al II-lea a poruncit guvernatorului Băncii Naționale, Manoilescu, să-i dea din nou bani lui Marmorosch Blanck, să-l salveze (de la faliment - n.n.), dar s-a opus hotărât. N-a venit. Goga îmi spune că Manoilescu a căzut din grațiile regelui. O epistolă anonimă primită de mine cere să intervin la rege a nu forța asanarea băncii Blanck căci ,,se vorbește că el - regele - ar căpăta din această afacere trei sute de milioane”. Luni, 2 noiembrie. La ora 12, Mihai și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în fața celorlalți să fie bărbat și prinț. Mi-a promis și s-a ținut de cuvânt”. Urdăreanu i-a spus lui Mihai că „Știubei a venit să-i vorbească de această chestiune și ea a primit bani”. Era lovitura de grație pentru orice îndrăgostit. Tatăl, îndurerat la rândul său, descrie suferința tânărului: „Duduia a vorbit lung cu Mihăiță <...>. Săracul băiat este foarte adânc mâhnit și nu vrea decât un singur lucru: să o revadă și să aibă o explicație cu ea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
armonie între extremele vieții, este tocmai esența timpului: „Mi-e viața simplă dar și complexă, sunt momente când mă simt depășită de evenimente devenind tristă apoi încerc echilibrarea, bucurândumă de fiecare răsărit de soare, de venirea primăverii, de clipele de grație ale existenței.” Eu cred că oricare cetățean japonez ar fi încântat să descopere că cineva străin pune atât de mult suflet, reușind să transmită la mii de kilometri o mare parte din existența acestei țari. „Japonia fascinează prin prezent, cât
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]