11,105 matches
-
mașină pentru sugari. Singura dată când conversația a devenit puțin searbădă a fost atunci când a Încercat să pună În discuție problema scutecelor din material versus cele de unică folosință. Toate au optat pentru cele textile, pe motiv că gropile de gunoi gemeau deja de materiale non-biodegradabile. Ruby era, totuși, sigură că ele ar fi fost mult mai puțin dornice să predice integritatea morală dacă nu și-ar fi permis să angajeze bone care să curețe căcățelul bebelușilor de pe scutecele textile oh-atât-de-nepoluantele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
pe cal În conversație, dar aluneca. —Hannah susține că a fost mama surogat a Claudiei și eu o cred. Încerci să-mi spui că nu știai nimic nici despre asta? Da, chiar asta vreau să spun. Formularul ăsta e un gunoi. N-are nimic de-a face cu mine și nici nu mă interesează să aud despre o femei nebună care vrea s-o șantajeze pe Claudia Planchette. Știai că Claudia Încă Îi mai datorează lui Hannah o sumă imensă? Hardacre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
nu trecuseră Încă pe-acolo. Dintr-odată ochii Îi căzură pe coșul cu hârtii. Era plin. Fugi spre el și-i vărsă tot conținutul pe covor. În filme, detectivii mereu descopereau unde era cineva din dovezi lăsate În coșul de gunoi. De-obicei era o bucată de hârtie mototolită cu o adresă scrisă pe ea. Sau un carnețel vechi cu antetul unei adrese. Căută prin gunoi. Erau numai un tub de pastă de dinți gol, o pereche de șosete rupte, câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
covor. În filme, detectivii mereu descopereau unde era cineva din dovezi lăsate În coșul de gunoi. De-obicei era o bucată de hârtie mototolită cu o adresă scrisă pe ea. Sau un carnețel vechi cu antetul unei adrese. Căută prin gunoi. Erau numai un tub de pastă de dinți gol, o pereche de șosete rupte, câteva ambalaje de la gumă de mestecat și un ziar vechi. Nimic important. A Început să pună toate lucrurile Înapoi. Apoi, exact când era pe cale să Îndese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
bun băiatului, care lăsă buretele cu care ștergea tejgheaua și înșfăcă banii cu mâna udă. M-am îndreptat din nou către atelier. În fața mea o liotă de copii pe jumătate dezbrăcați se chinuiau să tragă după ei o pungă pentru gunoi plină cu apă care țâșnea din mai multe părți. Oblonul atelierului era, în sfârșit, pe jumătate ridicat, mi-am aplecat capul și am intrat. Înăuntru, sub sânii uleioși ai unei fete de pe un calendar, am dat peste un bărbat robust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pe străzile orașului ștergând zidurile cu chipul acela scofâlcit pe care i l-am văzut ultima oară în cafenea, când aspectul ei dezagreabil mi se păruse de nesuportat, umilitor pentru ea și pentru mine. Umilința poveștilor care se îndreaptă spre gunoi. Când amanții ies din silueta lor și pun în lumină o imagine obiectivă a celuilalt, necamuflată de propriile dorințe. Ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic, dar de la dragoste am trecut într-o oarecare măsură la ferocitate, pentru că devenim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ea, familia ei, prietenii. Apoi, împotriva zidului aceluia, se va resemna. Dacă ar fi fost în locul meu, ea nu s-ar fi temut, m-ar fi lăsat afară pe balconul de serviciu, cum făcuse cu puțin înainte cu punga de gunoi. O ploaie ușoară ca o pudră mă udă fără să mă facă ciuciulete. M-am strâns în pardesiu în timp ce mă plimbam, nu aveam nici o destinație, vroiam doar ca noaptea aceea să nu se întoarcă împotriva mea. Nu mă simțeam obosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
mă șfichiuia cu privirea aceea lividă. Am încetat să mai privesc în jur, să nu mă prăvălesc mai mult decât trebuia în stânjeneala aceea emblematică. M-am lăsat atras de un râuleț mocirlos, pe ale cărui maluri uscate se vedeau gunoaie și un nor rătăcitor de musculițe. Bărbatul de lângă mine era tăcut și profesional. În localități încetinea, ca și cum ar fi vrut să le dea celor vii posibilitatea să trimită un salut, o rugăciune sicriului. Iar expresia chipului său se metamorfoza, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
din document. Am așteptat să își dea seama de greșeală. Pe vapor, toți crezuseră că sunt unul de-al lor. Dacă petreceți mai mult timp aici, domnule van Pels, o să ajungeți să credeți că nu suntem altceva decât groapa de gunoi a întregii lumi. Te face să te întrebi pentru ce au luptat băieții noștri. A pus ștampila pe certificat. Cred că mi-au trecut prin mână o sută de imigranți în dimineața asta și cred că sunteți singurul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
gol. Mă gândeam ce ar fi zis ofițerul cu aer superior, care murmura înjurături antisemite în barbă, dacă mi-aș fi dat jos haina, mi-aș fi ridicat mâneca și i-aș fi arătat că nu eram decât un alt gunoi al lumii. Dar nu toți cei din lagăre fuseseră evrei. Numărul arăta locul unde fusesem, dar nu și cine eram. Într-o zi aș putea chiar să îl șterg. Auzisem că existau doctori care făceau asta. Am continuat să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
am uitat în sus. Cartea era tot pe ultimul raft. Trebuia să o scot din casă, dar nu știam ce să fac cu ea. Nu puteam să o ard. Asta făcuseră ei cu cărțile. Nu voiam să o arunc la gunoi. Asta făcuseră ei cu noi. Luni dimineața, am luat-o de pe raft și am dus-o cu mine în mașină. Nu îmi plăcea să conduc cu ea alături, pe scaunul din față, un pasager neinvitat, trecutul meu nepoftit, dar trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
din pricina murdăriei și a malnutriției, cu mațele chiorăindu-le de foame. Am clipit de câteva ori încercând să fac imaginea să dispară, dar ea rămânea tot acolo. Ca tine. Ca toată familia asta. Ciuguliți din farfurii, aruncați mâncare bună la gunoi. Mi se face rău când mă gândesc, am strigat în timp ce ieșeam nervos din bucătărie. M-am dus în camera de zi și am dat drumul la televizor. Fețe cenușii rânjeau la mine. Guri se deschideau și se închideau. Voci răcneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
pus lângă mine, pe scaunul din față. Câteva minute mai târziu, în timp ce așteptam la benzinărie să mi se facă plinul, am rupt plicurile în două, așa cum rupsesem scrisoarea lui Otto, cu o seară înainte. Am aruncat jumătate în coșul de gunoi de la benzinărie și pe celelalte le-am azvârlit într-un tomberon mare din metal de pe șantier. Domnul Bloomgarden, domnul Kanin și toți ceilalți probabil nu știau că cei pe care Anne îi numea van Daan erau de fapt van Pels
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Meyer Levin. Era și un post-scriptum. Mă întreba dacă am familie, poate o fiică, și voia să știe dacă este destul de mare pentru a apărea la televizor. Am rupt scrisoarea în bucăți și le-am aruncat în coșul mare de gunoi plin ochi cu fluturași și reclame nedorite și m-am dus la ghișeul din fața oficiului poștal. Am înmânat funcționarului cheia. Zicea că închirierea mea mai era valabilă încă 18 zile și mă avertiză că nu îmi dă banii înapoi. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
lipsit de sens. Fiul meu David, care predă istorie la un liceu din New England folosește în mod frecvent arhivele. Dar pliantul pe care turiștii îl iau la intrarea în muzeu și pe care îl aruncă într-un coș de gunoi sau pe trotuarul din districtul Columbia mă jignește într-o oarecare măsură. Chiar dacă păstrează pliantul, ca amintire a vizitei lor, tot mă jignește. E doar o șaradă. E ca și cumnata mea sentimentală care pretinde victimizarea prin asociere. Lângă mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Ici și colo se zăreau jardiniere goale și ghivece uitate pe balustrade ruginite. Departe, spre sud, dealurile Betleemului se contopeau cu norii cenușii și aveau o Înfățișare sumbră și neispititoare În dimineața asta, semănând mai degrabă cu niște mormane de gunoaie decât cu niște dealuri. Un vecin avea probleme cu mașina, care nu voia să pornească din cauza umezelii și a frigului. Motorul se Îneca și se oprea, apoi se Îneca iar prelung, răgușit, ca un tuberculos În fază terminală, cu plămânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și un iaurt pe care Îl Începuse ieri, dar descoperi că un gândac tâmpit hotărâse să se sinucidă exact În iaurtul deschis. Încercă să pescuiască Încet cadavrul cu o linguriță, dar nu reuși decât să-l scufunde. Aruncă iaurtul la gunoi și se mulțumi numai cu cafea neagră, presupunând, fără să verifice, că laptele se Înăcrise din cauză că uitase ușa frigiderului deschisă. Intenționa să dea drumul la radio ca să asculte știrile. Ieri avusese loc o ședință de cabinet extraordinară, care se prelungise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dulceața se uscase Într-un borcan care rămăsese fără capac. Un măr putrezit atrăgea roiuri de muște pe pervaz. Fima Îl prinse cu atenție Între degetul mare și arătător, de parcă ar fi fost contagios, și Îl aruncă În găleata de gunoi de sub chiuveta arhiplină. Numai că și găleata dădea deja pe dinafară. Mărul infectat se rostogoli și reuși să-și găsească adăpost printre recipientele și sticlele vechi, pline cu soluții de curățat, din spatele găleții. De acolo putea fi extras numai dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
nici un compromis, că nu va renunța ca de obicei și că evadatul va fi capturat cu orice preț. Dacă va reuși, va vedea În asta un semn că Începuse cu dreptul, va folosi avântul succesului și va coborî să arunce gunoiul. La Întoarcere, Își va aminti să pescuiască În sfârșit din cutia poștală ziarul și scrisorile. Și va continua spălând vasele și făcând ordine În frigider, chiar dacă va fi nevoit să amâne schimbatul așternutului. Dar când se prosternă și Îngenunche pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
fel avea dreptate. 11 Până la ultimul felinar După ce pregăti rufele pentru spălătorie, Fima intră În bucătărie ca să arunce mucurile țigărilor Annettei. Deschizând ușița dulăpiorului de sub chiuvetă, văzu gândacul, pe Troțki, zăcând cu burta-n sus, mort, lângă găleata din care gunoiul se revărsa. Ce Îi provocase moartea? Nu se zărea nici un semn de violență. Fără Îndoială că În bucătăria mea nu se poate muri de foame. Meditând puțin la asta, Fima ajunse la concluzia că diferența dintre un gândac și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să se sustragă destinului. Poate că era deja bolnav, iar el nu făcuse nimic să-l ajute. Fima se aplecă și, cu multă delicatețe, adună gândacul Într-o bucățică de ziar strânsă ca o pâlnie, dar În loc să-l arunce la gunoi, Îi săpă o groapă Într-un ghiveci de la geam, În care nu mai creștea nimic de mult. După Înmormântare atacă grămada de vase murdare din chiuvetă, spălă farfuriile și ceștile. Când ajunse la tigaie și trebui să frece resturile uleioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Dar tu, domnule Prim-Ministru? Ce-ai realizat tu În toată viața ta? Ce-ai făcut astăzi? Ieri? Fima lovi inconștient Într-o cutie goală de tablă care se rostogoli În josul străzii și sperie o pisică dintr-un coș de gunoi. Râdeai de biata Tamar Greenwich doar pentru că din cauza unui capriciu de pigmentație s-a născut cu un ochi verde și unul căprui. I-ai disprețuit pe Eitan și pe Wahrhaftig, dar cu ce, mă rog, ești tu mai bun decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
măruntă umplu văzduhul pustiu. Fima Începu să tremure și se Întoarse spre casă. De parcă și-ar fi impus o penitență, termină de spălat toate vasele, inclusiv tigaia plină de grăsime, șterse toate suprafețele din bucătărie, clăti toaleta. Doar găleata cu gunoi nu o duse jos, pentru că era deja două fără un sfert noaptea, pentru că Îl năpădise frica de orbul care Își căuta drumul În Întunericul de-afară și pentru că, În fond, de ce să nu lase ceva și pe mâine? 12 Distanța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
se arsese ieri și fără el nu putea face cafea. La opt și un sfert ieși din casă, uitând o bucățică de vată plină de sânge lipită de tăietura de pe obraz. Dar Își aminti să arunce În drum punga cu gunoi, să pună În buzunar plicul cu articolul scris noaptea trecută și să ia cu el cheița cutiei poștale. Din centrul comercial care se afla la trei străzi depărtare cumpără pâine proaspătă, brânzeturi, roșii și dulceață, ouă și iaurturi, cafea solubilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
nou la gândul sinistru că asta era de fapt un fel de clismă inversă și că feminitatea era o nedreptate ireparabilă. Și ce făceau cu fetușii? Îi puneau În pungile de plastic pe care Tamar sau el le aruncau la gunoi Înainte de Închidere? Hrană pentru pisicile vagaboande? Sau În vasul de toaletă, după care trăgeau apa și dezinfectau cu lizol? Zăpada de anul trecut. Căci dacă se stinge lumina din tine, e scris, ce mare e Întunericul. Pe un suport mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]