113,729 matches
-
peste cap nu e atît indecentă, cît întristătoare pentru moralul nației. De parcă n-ar fi așteptat decît acest prilej ca să iasă la război, oștiri întregi de apărători ai demnității naționale s-au năpustit pe articol, rîvnind să distrugă, în efigie, imaginea dușmanului generic al românității. în loc să vedem partea bună a lucrurilor - și anume, că un intelectual de super-clasă precum Tony Judt dedică un articol României, și încă într-o revistă de extraordinar prestigiu - căutăm noduri în papură acolo unde ele nu
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
un intelectual de super-clasă precum Tony Judt dedică un articol României, și încă într-o revistă de extraordinar prestigiu - căutăm noduri în papură acolo unde ele nu există. O lectură lucidă a scrierii sale, "Romania: the Bottom of the Heap" (imaginea amintește jocul de rugby, și nu crematoriul sau abatorul, așa cum sugerează unii comentatori nervoși de la București sau legați de București!) ar duce la concluzia că-i datorăm lui Tony Judt mulțumiri pentru precizia diagnosticelor și pentru dezvăluirea unor informații din
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
că imensa majoritate a politicienilor români n-a auzit de Z. Ornea, deși cărțile sale ar trebui să facă parte din bibliografia oricărui politician care se respectă, ca să afle de evoluția ideilor politice în România și ca să-și facă o imagine clară despre ceea ce au însemnat stînga și dreapta în politica autohtonă. O bună parte dintre discuțiile inepte care au loc periodic în Parlament nu s-ar mai fi produs, iar accentele și accesele extremiste ale unora dintre aleși, în afară de cei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
pe care și-o recunoaște, fidel formației și dispozițiilor sale și unei profesiuni de credință foarte clar exprimată: ,, Da, cuvîntul pe care îl revendic pentru Apostrophes este promovarea." ,,Promovarea cărților, a lecturii, a plăcerii de a citi. Promovarea cuvintelor prin intermediul imaginilor. Promovarea ideilor, a muncii intelectuale, a reflecției. Promovarea actului de a scrie. Promovarea editurilor, a librăriilor și bibliotecilor, Promovarea cititorilor." Numărîndu-se printre admiratorii lui Pivot, Pierre Nora, scriitor, directorul ziarului ,,Débats", curios și puțin contrariat de un succes atît de
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
acest teren. Ce secrete profesionale aflăm? Dezamăgire. Pivot nu are secrete, nici soluții miraculoase, ci respectă cu sfințenie o serie de reguli de bun simț ale meseriei, o disciplină de lucru de la care nimic nu îl poate abate, își respectă imaginea și își păstrează buna dispoziție. ,, Cred în modestia și în ignoranța receptivă și neliniștită a animatorului de televiziune." ,, Dacă am o tehnică de interviu? Nu. Am un fel de a fi, de a asculta, de a vorbi, de a impulsiona
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
și istoric literar a scriitorului este propusă și evaluată, în întregul ei, într-o sinteză care, credem, lipsea până acum. Date ale existenței, atât în extensie cu cele ale familiei, cât și privindu-l exclusiv se constituie într-o coerentă imagine a omului, și aceasta cu substanțiale date inedite. Toate vârstele formative ale fiului poetului și omului de cultură Ion Pillat și al pictoriței Maria Brateș-Pillat, ale nepotului Brătienilor, ale unui spirit liber, autofigurându-se într-o personalitate aparte, sunt fixate relevant
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
specializat. 2. Pentru redacții, este catastrofal să nu ai o echipă constantă, omogenă, cu legături sudate în timp. Un om nou nu înseamnă doar efortul lui de adaptare, ci și al colectivului. 3. Pentru presă, în ansamblu, se desenează o imagine de bulibășeală și neseriozitate. 4. Pentru cititori efectul este de confuzie, mai ales atunci cînd criticul acerb de ieri al PSD, să zicem, devine peste noapte, la altă publicație, apărătorul ferm al aceluiași partid... Cum ești plătit? Veniturile ziariștilor sînt
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
însă ridicole pentru un fotbalist. În același timp, însă, aceste vedete, ca și fotbaliștii de vîrf, nu-și mai aparțin aproape deloc, ele fiind cumpărate cu totul. Florin Călinescu a fost, cred, singurul care a făcut ceea ce a vrut cu imaginea și cu emisiunile lui (rămîne de văzut ce va face în noua postură). Oricum, și el, ca și celelalte vedete, a muncit pe brînci, zi-lumină, pentru banii cîștigați. Există, de asemenea, salarii mari plătite, cîteva luni, pentru proiecte care ulterior
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
rușina de comparația cu colegii din oricare parte a lumii. Pe de altă parte, mi se pare ridicolă nemulțumirea clasei politice (dar și a unei părți din populație), care se plînge că presa oferă un tablou sumbru al societății, afectînd imaginea României în străinătate, respectiv moralul populației. Presa este menită să prezinte lucrurile ieșite din comun, ne-banale, fie ele negative sau pozitive, și nu este vina ziariștilor că primele predomină în România. De altfel, presa n-a ocolit nici un eveniment
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
Cronicar Prostologhikon Ziarele din 14 noiembrie reproduc o declarație a unui parlamentar P.D. referitoare la PSD: ,,Înțelegem rațiunile politicii de imagine a PSD, dar nu acceptăm prostia și încremenirea în proiect" . Nu avem idee de sensul pe care-l dă dl Liviu Negoiță expresiei subliniate de noi. Știm că a fost propusă de dl Gabriel Liiceanu cu sensul: prostie. Fie că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
dovedit receptive la ideea iubitorilor Mareșalului, asociațiile au obținut cîștig de cauză în justiție. Trei observații vreau să fac în legătură cu acest subiect. Prima este aceea că, deși există explicații, nici o scuză nu poate fi invocată de către promotorii de după Revoluție ai imaginii Mareșalului. A fost un bun român" - iată remarca obișnuită, dar suspectă de naționalism. Xenofobii nu sînt adevărați patrioți. Și disprețul, ca să nu spun oprimarea politică directă a altor națiuni, nu se poate legitima prin dragostea de propria națiune. Oricît de
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
Cătălin Constantin Pe parcursul unui studiu de trei sute de pagini, Maria Todorova urmărește istoria, atît de paradoxală, a formării unei imagini negative a spațiului geografic intrat în conștiința europeană cu un nume pe care documentele îl pomeneau rareori înainte de jumătatea secolului XIX - Balcanii. Cartea sa, tradusă în română anul trecut, la Humanitas, sub titlul "Balcanii și balcanismul", a apărut în engleză
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
războaielor balcanice, cuvintele "balcanism" și "balcanizare" ascund în spatele lor, în ciuda unei aparente "împietriri", o istorie ambiguă și destul de lungă, așa că scopul pe care și-l propune Maria Todorova nu e tocmai unul ușor. Analiza complexului de fenomene care instaurează o imagine și un sens, deseori complet diferite de modelul lor real, presupune un discurs interdisciplinar și un material documentar enorm. A elucida sensul "balcanismului" înseamnă a redescoperi Balcanii în raport cu tot ceea ce s-a scris despre ei, începînd cu un veac și
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
lipsit de orice înțeles negativ. Studiul Mariei Todorova este unul savant și sperdocumentat. Autoarea își culege informațiile din cele mai diverse domenii și uimește prin dexteritatea cu care stabilește corelații între acestea. Ceea ce descoperă cercetătoarea americană nu este însă o imagine unică sau unitară a Balcanilor, ci mai degrabă o serie de imagini difuze, adesea suprapuse, schematice și stereotipe, cu un nucleu comun însă, și care definesc tiparele de percepție ale lumii "civilizate" și ale balcanicilor înșiși. Remarcabil este modul în
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
sperdocumentat. Autoarea își culege informațiile din cele mai diverse domenii și uimește prin dexteritatea cu care stabilește corelații între acestea. Ceea ce descoperă cercetătoarea americană nu este însă o imagine unică sau unitară a Balcanilor, ci mai degrabă o serie de imagini difuze, adesea suprapuse, schematice și stereotipe, cu un nucleu comun însă, și care definesc tiparele de percepție ale lumii "civilizate" și ale balcanicilor înșiși. Remarcabil este modul în care autoarea explică trecera de la fascinația față de exoticul Balcanilor, tipar de percepție
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
și stereotipe, cu un nucleu comun însă, și care definesc tiparele de percepție ale lumii "civilizate" și ale balcanicilor înșiși. Remarcabil este modul în care autoarea explică trecera de la fascinația față de exoticul Balcanilor, tipar de percepție dominant înainte de 1900, și imaginea "butoiului cu pulbere", achiziționată de peninsulă la începutul secolului XX. O bătălie importantă pentru regiune, care face subiectul cîtorva capitole, pare să fie chiar cea terminologică, din moment ce niciodată nu a fost clar ce țări fac parte din Balcani și care
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
cercetător la University of Florida. O poziție ambiguă, dar care nu o face pe autoare să cadă în capcana de a profera un discurs justițiar, care să disculpe Balcanii sau, din contră, care să incrimineze lumea "civilizată" de construirea unei imagini false. Critic în ambele direcții ale relației Balcani- Occident, studiul oferă o lectură "calmă", dar pasionantă. Maria Todorova - Balcanii și balcanismul. Trad. din engleză de Mihaela Constantinescu și Sofia Oprescu. Humanitas - seria Istorie, București, 2000, 400p. O lume de frînturi
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
povești. Ale Irinei Nicolau, care vede în ele "o lume de frînturi", și ale aromânilor. Ceea ce pare a fi totuna. E o carte scrisă cu sufletul; carte, în mai multe înțelesuri ale cuvîntului - coperta are înfățișarea unei cărți poștale, cu imagine, timbru, ștampila poștei și, firesc, cu mesaj: "Haide, bre!". Mesaj adresat poate tatălui, singurul aromân într-o "într-o casă cu trei grecoaice", a cărui singurătate o convertește, la vîrsta majoratului, pe autoare, care începe atunci să spună și să
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
diferite ale istoriei Balcanilor și care, dincolo de cuvinte, lasă să se înțeleagă că diferențele nu ar fi semnificative. Dacă narațiunea istorică se dezvoltă în cartea Barbarei Jelavich pe un ton absolut neutru, în planul secund al studiului, se conturează o imagine defaforabilă Balcanilor, ce face din ei un ținut al primitivismului. Barbara Jelavich - Istoria Balcanilor, vol. I - secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, vol. II - secolul al XX-lea. Trad. de Mihai Eugen Avădanei, postfață de I. Ciupercă. Institutul
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
de proză, la un moment dat, unul dintre cursanți, înainte de a-și citi creația, scoate pistolul și amenință că-l va ucide pe cel care va îndrăzni să rîdă fiindcă proza îi fusese inspirată de propria-i mamă; Charles completează imaginea cu descrierea devastării propriului birou de către cîțiva studenți, creațiile lor ținînd de gangsta rap, după ce se străduise să le explice că limba engleză conține mai mult de 17 cuvinte și că, mai înainte de a începe să scrie poezie, ar fi
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
lovinesciană, ipocrizia lor de inși cu două fețe. Căci acest lucru ne stupefiază mai ales: recunoașterea doar de fațadă a trebuinței revizuirilor în raport cu blocarea lor de facto, cu respingerea lor punctuală, sistematică, printr-o arguție avocățească în care se întrevede imaginea greoaie a inerției, în esență spaima de critică. Un anume gen de critică e folosit spre a jugula critica. Pseudolovinescienii nu sînt decît adversari nedeclarați ai criticii, plasați sub scutul unor principii instrumentate demagogic, care nu sînt în măsură a
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
fără a-l ataca pe fostul președinte al partidului, căci ar însemna să dea în președinție, dar și fără a-i ataca, în străinătate, pe nostalgicii PSD-ului. Pentru a-și asigura șeful că în absența lui i-a apărat imaginea, ministrul Informațiilor Publice s-a burzuluit la liberali și a produs un comunicat de presă pentru a justifica nenumăratele apariții la televiziune ale premierului. Lipsit de umor și nu foarte sigur de soliditatea scaunului său, ministrul Dîncu a produs un
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
că în România se întîmplă ceva, chiar și atunci cînd nu se întîmplă nimic. Dacă n-ar ști să-și vîndă marfa în țară, Năstase s-ar uza rapid și ar deveni subiect de știri mărunte în ziare sau de imagini fără sonor la televiziuni. Or, de ce n-am recunoaște, aceiași ziariști sau comentatori care îi numără premierului aparițiile la posturile de televiziune își pot face meseria ca și cum s-ar întîmpla, zilnic sau aproape zilnic, ceva grație contribuției benevole, dar nu
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
Brenovici, soțul și amantul duplicitar, își datorează talentul, succesul și inspirația capodoperei la care tocmai lucrează aceleași influențe infernale. Aceste două personaje, de altfel, nu sunt în opinia lui Matei Pavel (care este și opinia autorului) decât ,,un fel de imagine a sa, în oglinzi diferite, care deformează, rețin și amplifică anumite zone de ființa lui" În fine, anul 2000, ca să încheiem explicațiile, ar fi presupusul an al Apocalipsei. Desigur, în toate acestea avem de-a face cu metafore. Personajele de
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
nu numai, a punctat evenimentul, considerându-l ca fiind unul unic, de mare încărcătură spirituală. Despre romanul „Acvariul cu fâțe”, în cele cateva zile de la apariție, la o primă trecere în revistă, sau spus multe. Selectăm, pentru a sugera o imagine, doar câteva râanduri: „...în cea mai recentă lucrare a sa, Nicolae Bălașa propune o incursiune în perioada post revoluționară, în care cititorului i se prezintă adevărul despre existența cotidiană. Tragicul pândește din umbră, însă povestea din spatele realității crude este una
Lansare de carte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/82_a_221]