7,158 matches
-
ale forțelor germane. În schimb Falkenhayn spera să poată folosi succese militare limitate ca și catalizator pentru un succes politic. El dorea ca guvernul german să se folosească de victoriile de pe câmpurile de luptă pentru convinge cel puțin unul dintre inamici să ceară o pace separată. Alegerea sa a fost ofensiva de la Verdun, ca o alternativă la blocajul teritorial care apăruse pe frontul de est, unde câștiguri teritoriale care ar fi fost decisive pe frontul de vest nu păreau niciodată să
Erich von Falkenhayn () [Corola-website/Science/311788_a_313117]
-
mine sau mitraliere grele destinate acoperirii infanteriștilor în primele minute ale debarcării, în timpur cărora soldații erau cei mai vulnerabili. Spijinul artileriei navale nu viza doar instalațiile de pe coastă, ci erau destinat și distrugerii concentrărilor de trupe din adâncimea teritoriului inamic, care ar fi încercat să de îndrepte spre plaje. În rapoartele sale, mareșalul Gerd von Rundstedt nota că: Chiar mai înainte de declanșarea invaziei, generalul Eisenhower a transmis mesajul său istoric către toți membrii Forței Aliate Expediționare: Succesul debarcărilor aeropurtate depindeau
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
din zona îngustă a plajelor a infanteriștilor debarcați în operațiunile amfibii, iar în unele cazuri trebuiau să anihileze bateriile apărării germane de coastă sau să participe la etinderea mai rapidă a capetelor de pod atacând dinspte interiorul teritoriului ocupat de inamic. Pe flancul vestic al plajei „Utah” au fost parașutați Diviziile a 82-a și a 101-a aeropurtate americaene, iar pe flancul estic a fost parașutată Divizia a 6-a aeropurtată britanică. La est de zona de debarcare se afla
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
armat de pe creasta falezei Pointe du Hoc a fost desemnată ca obiectiv al Batalionului al 2-lea comando de sub comanda lui James Earl Rudder. Pentru a-și îndeplini misiunea, luptătorii aliați trebuiau să escaladeze pe corzi și scări sub focul inamicului un perete abrupt înalt de 100 m, să atace și să distrugă tunurile, despre care se credea că țin sub control plajele Omaha și Utah. Comandanții aliați nu știau că tunurile fuseseră mutate mai înainte de Ziua Z, și comandourile ar
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
sectoarele numite „Tare Green” și „Uncle Red”, soldații diviziei au debarcat în sectorul „Victor”, unul dintre cele mai slab apărate sectoare. După cucerirea plajei, Divizia a 4-a a fost capabilă să înainteze relativ ușor în adâncimea teritoriului controlat de inamic, ajungând în sectoarele deja cucerite de regimentele de parașutiști 502 și 506 ale Diviziei a 101-a aeropurtată. Această debarcare accidentală a fost totuși un succes pentru aliați. Generalul de brigadă Theodore Roosevelt Jr, comandantul adjunct al Diviziei a 4
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
în URSS. În prizonierat, a absolvit Școala antifascistă din U.R.S.S. (iunie - octombrie 1943), apoi din noiembrie 1943 face parte din Regimentul 2 Infanterie voluntari Tudor Vladimirescu, format din prizonieri de război români, care au ales să treacă de partea inamicului (crimă de înaltă tradare pe timp de război), încălcându-și astfel jurământul de credință față de țară și Rege. Îndeplinește funcțiile de șef de stat major (noiembrie 1943 - septembrie 1944) și comandant al Regimentului 2 Infanterie voluntari (septembrie 1944 - iulie 1947
Arhip Floca () [Corola-website/Science/311951_a_313280]
-
un general român, care a luptat în primul și al doilea război mondial. La 15 septembrie 1916, în calitate de locotenent ia parte cu regimentul 70 Infanterie la luptele pentru apărarea culoarului Câmpulung-Rucăr-Bran. Rezistența eroică a unităților române a zădărnicit toate eforturile inamicului de a străpunge apărarea. Pentru el, Valea Pravățului a devenit ,valea durerii și groazei”, iar românii au apărat și udat cu sângele lor fiecare palmă de pământ. S-au distins în această luptă, prin iscusință, bravură, spirit de jertfă și
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
în retragere A luat parte la asediul asupra Odessei. Acțiunile ofensive ale Diviziei a 11-a, executate în zilele de 8-13 octombrie, au dat o ultimă și puternică lovitură apărării sovietice, cu efecte tactice și strategice care au silit pe inamic: să părăsească orice idee de amânare a evacuării; să-și grăbească retragerea cu câteva zile; să distrugă sau să părăsească o mare cantitate de material de război; să-și părăsească un mare numar de partizani; să piardă un regiment care
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
când ea spune cuvântul "șezi". Efectul dispare rapid și InuYasha e capabil să se ridice din nou de pe sol. Kagome utilizează un arc simplu că și armă. Odată ce infuzează puterile ei în arc, îl poate folosi să reflecte atacul unui inamic. Kagome folosește un arc scurt. Acesta se schimbă în manga când găsește un arc lung cu ajutorul puterilor ei spirituale. Are puterea de a lovi forțele malefice sau țintă utilizatorului trecând de ceilalți, dacă se întâmplă că oponentul să aibă un
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
un arc lung cu ajutorul puterilor ei spirituale. Are puterea de a lovi forțele malefice sau țintă utilizatorului trecând de ceilalți, dacă se întâmplă că oponentul să aibă un ostatic că un scut, săgeată va trece prin ostatic lovindu-l pe inamic. Acest lucru se întâmplă doar cu acest arc. Această putere îi permite lui Kagome să purifice orice obiect atins de ea. În primele serii, nu conștientizează această abilitate și nu este la fel de puternică precum a lui Kikyo, care poate proiecta
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
Această putere îi permite lui Kagome să purifice orice obiect atins de ea. În primele serii, nu conștientizează această abilitate și nu este la fel de puternică precum a lui Kikyo, care poate proiecta energie spirituală de culoare violet pâl către un inamic aflat la distanță. În primul episod Kagome a proiectat energie spirituală spre Stăpâna Centiped și totodată și-a folosit purificarea în al doilea film și în Volumul 55, capitolul 540 al seriei manga pe Inuyasha. În timpul seriei The Final Act
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
distruge pe Magatsuhi cu Tenseiga, puterile ei înnăscute vor fi eliberate la potențial maxim, permițându-i să aibă acces la capacități neștiute de aceasta. Poate crea un dom din energia ei spirituală cu care se poate apăra și poate distruge inamici. Fiind reincarnarea lui Kikyo, Kagome poate observa lucruri care sunt sau par invizibile ochiului uman; în primul episod, Kagome vede pădurea unde Inuyasha a fost vrăjit datorită unei lumini ce strălucea pe cer. Kaede afirmă că are această abilitate în
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
lui Kagura și Cicatricea Vântului însăși. Acest atac este de fapt un efort combinat între InuYasha și Kagome. Constă în tragerea unei Săgeți Sacre de către Kagome în centrul Valului Năucitor al lui InuYasha înainte să se unească. Când își lovește inamicul este o șansă mai mare să fie distrus de cele 2 puteri combinate. Similar cu Valul Năucitor Sacru, însă nu la fel de puternic; constă în trimiterea unei săgeți urmată de Cicatricea Vântului; poate fi realizată și înainte ca săgeată să fie
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
Koga. La începutul seriei au fost dușmani, însă pe parcurs au devenit parțial aliați. În timpul primei lor întâlniri și luptelor ulterioare dintre Inuyasha și Sesshomaru, Kagome vede în acestă o amenințare uriașă și un pericol la fel de mare ca și ceilalți inamici, temându-se pentru viața ei și a lui Inuyasha. În timpul seriei "The Final Act", Sesshomaru o protejează când era inconștiență dintr-o lupta anterioară cu Inuyasha (posedat de Magatsuhi) și de asemenea o agață de Mokomoka-sama acestuia când sunt în interiorul
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
numită „Departamentul EH” (de la Electra House, cartierul său general), condusă de sir Campbell Stuart. Secția de propagandă a fost mai apoi despărțită de SOE pentru a forma Political Warfare Executive. Misiunea SOE încurajarea și facilitarea spionajului și spionajului din spatele liniilor inamicului și să servească drept punct central de coordonare a mișcării de rezistență în insulele britanice (Auxiliary Units) în cazul în care Puterile Axei ar fi invadat Regatul Unit. SOE a fost cunoscut și ca „Armata secretă a lui Churchill” sau
Special Operations Executive () [Corola-website/Science/311966_a_313295]
-
aceste organizații de rezistență au jucat un rol de primă importanță nu doar în timpul războiului, dar și în perioada postbelică. Persoane aparținând unei mari varietăți de clase sociale și categorii socio-profesionale au luptat ca agenți SOE în teritoriile ocupate de inamic. În cele mai multe cazuri, principala calitate a agentului era buna cunoaștere a țării în care urma să activeze, în special a limbii, cu atât mai mult în cazul agenților care nu aveau ca limbă maternă limba în statul în care urma
Special Operations Executive () [Corola-website/Science/311966_a_313295]
-
armed forces, Communists, anti-British nationalists etc. În ciuda unei asemenea varietăți, care ar putea sugera existența unui anumit risc pentru securitatea operațiunilor clandestine, nu este cunoscut nicun caz în care un agent SOE să fi trecut de bună voie de partea inamicului. Succesul operațiunilor SOE era puternic dependent de securitatea transmisiunilor radio. Pentru a asigura securitatea transmisiunilor radio era nevoie de aparate radio de bună calitate, proceduri de transmisie clare și sigure și un sistem de cifrare care să nu poată fi
Special Operations Executive () [Corola-website/Science/311966_a_313295]
-
SOE era puternic dependent de securitatea transmisiunilor radio. Pentru a asigura securitatea transmisiunilor radio era nevoie de aparate radio de bună calitate, proceduri de transmisie clare și sigure și un sistem de cifrare care să nu poată fi spart de inamic. Primele aparate radio folosite de SOE au fost cele oferite de SIS. Ele erau mari, greu de mascat și cereau o sursă de energie electrică de mare putere. SOE a continuat un număr de aparate de mai bună calitate de la
Special Operations Executive () [Corola-website/Science/311966_a_313295]
-
cele din sectorul Satu Vechi care au rezistat pe linia gărzilor mari până după amiaza, ajutate și de artileria de pe malul stâng al Dunării și de pe monitoare. Noaptea de 2-3 septembrie s-a scurs fără a fi înregistrate atacuri din partea inamicului. La 3 septembrie, operațiunile s-au concentrat asupra sectorului de vest. Artileria inamică instalată la vest de Turcșmil și pe dealurile de la Senova-Siahlar au executat un bombardament violent asupra pozițiilor române de la Satu Vechi, însă cu rezultate slabe. Începând cu
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
cu ora 10.30 și până seara târziu, infanteria germano-bulgară a întreprins atacuri violente, oprite însă la rețelele de sârmă ghimpată, cu mari pierderi pentru atacatori. Pierderile românilor au fost neînsemnate. Din nenorocire însă, comandantul sectorului, colonelul Nicolicescu, crezând că inamicul străpunsese liniile românești, s-a panicat și a ordonat spre seară evacuarea poziției și retragerea pe linia centrelor, ceea ce a avut drept consecințe demoralizarea trupelor și pierderea unui avantaj tactic, ieșindul de aici constituind un pericol pentru trupele care atacau
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
și patru turele de 53 mm. În ciuda violenței bombardamentului, acesta a fost mult prea scurt ca durată, afectând în mică măsură liniile românești de apărare. Pentru a rezista atacului infanteriei ar fi fost necesară doar întărirea liniei de luptă. Cu toate că inamicul își dezvăluise intențiile, comandamentul român nu a apreciat corect situația, trimițând întăririle către centrele 1-5. În acest timp, centrele 6-8, apărate de trupe din Regimentul 79 Slobozia - câte o companie pentru fiecare centru și tot câte o companie pentru fiecare
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
încearcă să reziste, trupele românești din sectoarele atacate sunt decimate. Un contraatac încercat cu rezervele Regimentului 79 Slobozia este respins, iar conducătorul acestuia, locotenent-colonel Popescu, moare lovit de un glonț. La ora 12, centrele 6-8 sunt în totalitate în mâna inamicului. Centrul 11, aflat pe direcția atacului secundar, dat de cele două regimente din Divizia 1 Sofia, rezistă încă o oră și jumătate, până ce locotenentul rezervist Titus Axente, comandantul apărătorilor și sufletul rezistenței acestui sector este lovit mortal. Mâna de supraviețuitori
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
îi plăcea să se dea în spectacol. Lucrul acesta s-a văzut prin faptul că a obținut titlul de Rege al Piraților deși a fost executat public. Deși nu a fost arătat prea mult în serie, Roger putea fi un inamic nemilos când se enervă. Acest lucru a fost evidențiat atunci când i-a omorât, din motive necunoscute, pe foștii membrii ai echipajului lui Squard. Roger era iute la mânie și riposta chiar și la cea mai mica insultă pe care cineva
One Piece () [Corola-website/Science/311353_a_312682]
-
comunist. Organizația Wolność i Niezawisłość ducea mare lipsă de fonduri, necesare pentru falsificarea documentelor și pentru asigurarea traiului partizanilor, care în cele mai multe cazuri își pierduseră în timpul războiului casele și economiile de o viață. Această organizație, considerată de autoritățile comuniste drept inamic al statului, fără resurse și cu membri care erau în favoarea rezistenței armate împotriva sovieticilor și comuniștilor, Wolność i Niezawisłość a eșuat în îndeplinirea sarcinilor inițiale. O importantă victorie a NKVD-ului și proapăt createi poliții secrete comuniste poloneze MBP a
Armia Krajowa () [Corola-website/Science/311382_a_312711]
-
din exilul de la Londra. Pe de altă parte, AK era subîmpărțită pe șapte secțiuni: organizații: Organizare, Infromații și Spionaj, Operațiuni și Instrucție, Logistică, Comunicații, Informații și Propagandă și Finanțe. AK era o armată clandestină luptând în propria țară ocupată de inamic, fiind separată de peste o mie de kilometri de cel mai apropiat aliat. Cel mai mare provocare a parizanilor polonezi a fost obținerea de armament și echimament militar. AK a reușit să depășească numeroase probleme, înarmând sute de mii de luptători
Armia Krajowa () [Corola-website/Science/311382_a_312711]