6,649 matches
-
Pentru aceasta este nevoie de o influență psihică cu totul individuală din partea logopedului. El trebuie să cunoască psihicul copilului și mediul în care trăiește. La copiii mici prin conversație cu mama, la copiii mari și adulți prin întrebări ponderate, prin intuiție și prin câștigarea încrederii pentru a se stabili un contact direct și strâns cu ei. Influența psihică trebuie să se instaleze înainte de începerea propriu-zisă a terapiei vorbirii, care în general este un tratament individual și dificil. Execuția corectă a actului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
serie de exerciții pe care le-am numit fonetice, preliminare, de alternare a consoanei respective cu vocalele. În acest procedeu senzațiile auditive, vizuale, chinestezice participă la fixarea noilor deprinderi. Ședințele de corectare a consoanelor, trebuie să respecte principiul accesibilității, principiul intuiției, principiul însușirii conștiente și active, precum și principiul repetării și sistematizării. Decondiționarea stereotipiilor verbale neconforme cu matricea normalului se realizează în următoarele etape: 1. Inhibarea tipurilor greșit dobândite. 2. Elaborarea analitică a mișcărilor necesare formării noului stereotip. 3. Stabilizarea sau automatizarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
să înlocuiască modelul "taxonomic-behaviorist", pe care îl considera dominant în epocă, printr-o viziune "humboldtiană" asupra limbajului. Totuși, în cazul lingvistului american, acest proiect ambițios se autolimitează ca urmare a perpetuării unei viziuni reducționiste asupra creativității 80. Mai întâi, în ciuda intuițiilor sale, "Chomsky se menține pe de-a-ntregul în rama competenței lingvistice particulare"81, în special în "rama" sintaxei, ceea ce face ca el "să considere performanța [...] din punctul de vedere al competenței"82 și să rateze astfel specificul creației textual-discursive. În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o activitate al cărei obiect este nelimitat, i.e. infinit"; (c) principiul tradiției: "limbajul e, înainte de toate, tradiție, iar noutatea e uneori primul act de vorbire revoluționar din cadrul tradiției"; (d) principiul antidogmatismului: "să recunoști adevărul sau, cel puțin, partea adevărată de intuiție oriunde o găsești, fără să faci nicio concesie sau să renunți la unitatea perspectivei sau a teoriei tale"; (e) principiul utilității/responsabilității publice, bazat pe faptul că, "atunci când vorbim despre limbaj și vorbire, vorbim despre ceea ce toți vorbitorii cunosc în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
doar în anumite acte lingvistice, ci în toate "produsele" verbale. Asupra acestui aspect, care relevă influența lui Wilhelm von Humboldt și a lui Benedetto Croce, Eugeniu Coșeriu a atras atenția încă din prima sa carte: "Fiind întotdeauna expresie a unei intuiții inedite și unice, actul lingvistic este act de creație, act singular care nu reproduce exact niciun act lingvistic anterior și care, numai prin limitele pe care i le impune necesitatea intercomunicării sociale, "seamănă" cu acte lingvistice anterioare, aparținând experienței unei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu rămâne în cadrul receptivității pur contemplative, nu este simplă luare de contact pasivă, nu este acceptare inertă a realității, ci este creație continuă a limbii, a formelor de cunoaștere (simboluri) în care se manifestă. Orice act lingvistic nou corespunde unor intuiții și unor situații de fiecare dată inedite, fiind prin urmare el însuși inedit: este în fond un act de creație."210 Din acest motiv, "activitatea imaginativă, activitatea poetică a omului (în sensul etimologic al termenului) se observă la toți indivizii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
atribuie acestei "figuri" un "sens foarte amplu", care ne impune să "n-o înțelegem ca fiind o simplă transpunere verbală, o "comparație prescurtată", ci o expresie unitară, spontană și imediată (adică, fără niciun "ca" intermediar) a unei viziuni, a unei intuiții poetice, care poate implica o identificare momentană a unor obiecte diferite (cap - dovleac) sau o hiperbolizare a unui aspect particular al obiectului (ca în cazul lui medved', "cel care mănâncă miere" pentru a desemna ursul, în limbile slave) și chiar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
efectiv din trăsături distinctive, nici, mai ales, că ele iau naștere din asamblarea unor trăsături deja date". Din contră, Coșeriu precizează că "trăsăturile distinctive sunt cele care rezultă din opozițiile între unități. Unitățile funcționale corespund într-o manieră imediată unor intuiții globale unitare și trăsăturile distinctive nu sunt nimic altceva decât diferențele care se constată între aceste intuiții." c) Principiul sistematicității, ca "prezumție rezonabilă și justificată empiric": "Acest principiu spune că, într-un sistem lingvistic, aceleași diferențe se prezintă în mod
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Din contră, Coșeriu precizează că "trăsăturile distinctive sunt cele care rezultă din opozițiile între unități. Unitățile funcționale corespund într-o manieră imediată unor intuiții globale unitare și trăsăturile distinctive nu sunt nimic altceva decât diferențele care se constată între aceste intuiții." c) Principiul sistematicității, ca "prezumție rezonabilă și justificată empiric": "Acest principiu spune că, într-un sistem lingvistic, aceleași diferențe se prezintă în mod obișnuit sau adesea într-o manieră "sistematică" (adică de mai multe ori, pentru unități lingvistice diferite), dând
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o serie de consecințe importante cu privire la statutul și comportamentul lor lingvistic. 2. Definirea semantică a textemelor în cadrul "discursului repetat" 2.0. Printre meritele esențiale ale lui Eugeniu Coșeriu în studierea "discursului repetat" se numără nu doar acela că a avut intuiția faptului că toate elementele aparținând acestei categorii trebuie tratate ca un întreg și abordate dintr-o perspectivă unitară, ci și că a avansat în premieră o clasificare capabilă să acopere toate aceste fenomene aparent eterogene. Clasificarea respectivă, pe care am
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
simple "perifraze lexicale". În consecință, Coșeriu pare să ignore faptul că numeroase "citate celebre" funcționează, din punct de vedere sintactic, la un nivel inferior frazei. Totuși, nu e exclus ca taxonomia avansată de fondatorul integralismului să se bazeze pe o intuiție mai profundă, pe care lingvistul nu a mai avut răgazul să o expliciteze: e adevărat că, din punct de vedere strict sintactic, multe texteme livrești au structura unor sintagme; însă aceasta nu înseamnă că ele ar putea fi substituite prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
rușine nu poate fi explicat prin simpla corelație cu semnificatul lexical al termenului obrazul, dar poate fi explicat prin corelație cu un alt semnificat idiomatic, acela al termenului obrazul din textemul Obrazul subțire cu cheltuială se ține. Vom dezvolta această intuiție în cadrul aplicațiilor din secvențele următoare. 1.2. Principiile semanticii configurative sunt în anumite privințe identice sau, cel puțin, asemănătoare celor patru principii ale semanticii structurale pe care le-a postulat Coșeriu (v. supra, II.4.2.), dar ele cuprind și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pretextul unor exagerări lipsite de fundament științific, conducând - îndeosebi în perioada nazismului - la ideea eronată că ar exista limbi "superioare" și limbi "inferioare", care ar dovedi, la rândul lor, existența unor popoare "superioare" sau "inferioare". Însă asemenea exagerări nu anulează intuițiile humboldtiene. După al Doilea Război Mondial, principii similare au alimentat cunoscuta doctrină a relativismului lingvistic (ipoteza Sapir-Whorf), potrivit căreia diferențele dintre limbile diverselor popoare încifrează, de fapt, anumite diferențe cognitive și culturale (fără ca diferențele cu pricina să presupună, totuși, superioritatea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
precum și în "legitimarea acesteia ca ipostază "nucleară" a creației spirituale în toate manifestările ei (artistice, mitologic-religioase, filozofic-metafizice și "constructiv"-științifice)", ca funcție "menită să contribuie la instaurarea unui alt mod de a fi al omului în univers"401. Prin aceste intuiții, poetul și filozoful român devine "un adevărat întemeietor al metaforicii poetice", care a sesizat importanța "principiului ecuațional" și "rolul crucial al dizanalogiei" în procesul creației "poetice": "Prin opoziție cu simpla "schimbare" spre un sens figurativ, caracteristică metaforei lingvistice (i.e., tropilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de natură deductivă el nu uită să includă și inducția printre componentele metodice. El consideră că la cunoaștere se poate ajunge pe două căi: "prin experiență și prin deducție"98, experiență care echivalează cu inducția. Ulterior el va mai adăuga intuiția ca formă de cunoaștere, fiecare dintre aceste părți componente având scopul său. Principiul de la care pornește întregul demers cartezian este construit pe doi piloni: cel al simplității și cel al clarității. Regula a IX-a include cele două principii: "Pătrunderea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
instrument ce poate determina construcția ulterioară cogito-ul. Aceasta este cel care va fi sursă a construcției metodice ulterioare. Toate regulile și toate instrumentele dezvoltate ulterior se află în lumea cogito- ului. Instrumentele amintite de către Descartes sunt în număr de trei: intuiția, deducția și inducția. Intuiția poate fi privită ca cel mai controversat dintre instrumente pentru că ea este o formă de "cunoaștere de-a gata". Aici putem vorbi despre o formă de apriorism în sens kantian, dar argumentele și construcția carteziană nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
construcția ulterioară cogito-ul. Aceasta este cel care va fi sursă a construcției metodice ulterioare. Toate regulile și toate instrumentele dezvoltate ulterior se află în lumea cogito- ului. Instrumentele amintite de către Descartes sunt în număr de trei: intuiția, deducția și inducția. Intuiția poate fi privită ca cel mai controversat dintre instrumente pentru că ea este o formă de "cunoaștere de-a gata". Aici putem vorbi despre o formă de apriorism în sens kantian, dar argumentele și construcția carteziană nu este mulțumitoare. "Înțeleg prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate fi privită ca cel mai controversat dintre instrumente pentru că ea este o formă de "cunoaștere de-a gata". Aici putem vorbi despre o formă de apriorism în sens kantian, dar argumentele și construcția carteziană nu este mulțumitoare. "Înțeleg prin intuiție nu acea impresie nesigură pe care o dau simțurile, nici judecata înșelătoare pe care o alcătuiește, nu întotdeauna în chip fericit, imaginația, ci aflarea de către inteligența pură și adâncită în sine, a unui concept într-atât de simplu și de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
neîndoielnic al inteligenței pure și adâncite în sine născut numai prin lumina minții și mai sigur decât însăși deducția, întrucât e mai simplu decât ea - deși am văzut mai sus că nici cu privire la deducție oamenii nu pot greși"87. Definiția intuiției subliniază faptul că o parte a cunoștințelor se află dincolo de o metodă rațională. Aceste cunoștințe sunt cele de care suntem absolut siguri. Exemplele pe care le oferă filosoful francez sunt trecute cunoștințele matematice, dar și intuițiile simple: "Așa fiecare dintre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pot greși"87. Definiția intuiției subliniază faptul că o parte a cunoștințelor se află dincolo de o metodă rațională. Aceste cunoștințe sunt cele de care suntem absolut siguri. Exemplele pe care le oferă filosoful francez sunt trecute cunoștințele matematice, dar și intuițiile simple: "Așa fiecare dintre noi poate prinde cu mintea faptul că există, că gândește, că triunghiul e limitat doar de trei laturi, iar o sferă doar de o suprafață, și alte lucruri de același soi, mult mai multe decât își
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o formă de apriorism cartezian. Cunoștințele acestea simple sunt un dat și prin autoanaliză putem ajunge la ele. Ele nu sunt construite pe baza simțurilor sau ale unei rațiuni de ordin deductiv. Care sunt aceste noțiuni intuite? În primul rând intuițiile existențiale simple: eu sunt, cogito-ul există, există și o realitate dincolo de mine. În al doilea rând intuițiile matematice atât de ordin geometric: triunghiul are trei laturi, sfera are o singură suprafață etc., dar și cele algebrice 2 + 2 = 4 = 3
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ele. Ele nu sunt construite pe baza simțurilor sau ale unei rațiuni de ordin deductiv. Care sunt aceste noțiuni intuite? În primul rând intuițiile existențiale simple: eu sunt, cogito-ul există, există și o realitate dincolo de mine. În al doilea rând intuițiile matematice atât de ordin geometric: triunghiul are trei laturi, sfera are o singură suprafață etc., dar și cele algebrice 2 + 2 = 4 = 3 + 1. În acest caz cunoștințele nu mai sunt simple, dar ele sunt considerate ca un dat iar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Deducția reprezintă instrumentul cel mai important al metodei carteziene căci pe baza lui de dezvoltă întregul "lanț al cunoașterii". Prin intermediul ei cunoștințele se dezvoltă una din alta într-o construcție de ordin matematic, de la simplu spre complex. Dacă în cazul intuiției cunoașterea era directă fără intermediar, și implicit nu de natură rațională, în cazul deducției aceasta trebuia privită metodică rațională complexă, realizată prin intermediere. Cea de-a treia metodă cea inductivă este prezentată sub două aspecte. Ca urcare dinspre experiență spre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o întremătoare și stenică atmosferă muzicală; b. o fluiditate calmă, de fâșâiri; de murmure; de picături cristaline, etc. - natura apare și în ipostaza de melodie adormitoare pentru omul obosit sau pentru cel zbuciumat sufletește; - natura este văzută (nu gândită), deci: intuiții vii, directe; - natura, ca loc, este diversă: o pădure, câmpie,munte, apă, etc.; - varietatea peisagistică este pregnantă; ea pledează pentru înțelegerea complexității naturii; un colț direct de natură învăluită într-un fel de atmosferă inefabilă, într-o intimă aură a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
aceasta fiind solicitată și imaginația cititorului); - autorul își transcrie reacțiile la spectacolul (static sau dinamic) al naturii; într-o gamă largă, de la revărsări retorico - sentimentale la aerul mediaticsceptic. Perspectiva: - adeseori deschiderea unei perspective către spațiul atmosferic și astral, însoțită de intuiția frenetică a unei naturi vaste și cuprinzătoare; - autorul se mișcă în mijlocul naturii fără a se simți invadat de aceasta sau privește detașat, din exterior, tabloul naturii;organele sale de simț, în special ochiul, percep de la depărtarespre aproape sau invers;prezentarea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]