9,370 matches
-
Vlăsiei, în centrul căreia se află orașul București, iar în est, Câmpia Bărăganului, unde loess-ul are grosimea cea mai mare. În Bărăgan se găsesc dune de nisip și resurse de petrol și gaze, precum și cele mai multe lacuri cu apă sărată. Lunca și terasele joase ale Dunării. Reprezintă o unitate aparte care se întinde la exteriorul celorlalte diviziuni ale Câmpiei Române, având lățimi maxime în aval de Călărași (peste 30 km). Există, în afara albiei Dunării, numeroase brațe secundare, bălți, grinduri cu zăvoaie
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
20 m) în est; lacurile sărate se întâlnesc în estul Câmpiei Române; în sudul Câmpiei Olteniei și de-a lungul văilor Ialomiței și Călmățuiului se întâlnesc dune de nisip; resursele de subsol sunt petrolul și gazele naturale. AMINTIȚI-Vă definiția luncilor albie majoră, spațiul ocupat de apele râului la viituri. RELIEFUL 35 • Explicați modul de formare a câmpiilor din țara noastră. • Menționați caracteristicile generale ale câmpiilor. • Localizați Câmpia Română pe harta fizică a României. • Numiți cinci elemente specifice care caracterizează Câmpia
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de formare a câmpiilor din țara noastră. • Menționați caracteristicile generale ale câmpiilor. • Localizați Câmpia Română pe harta fizică a României. • Numiți cinci elemente specifice care caracterizează Câmpia Română. • Localizați pe hartă principalele diviziuni ale Câmpiei Române. • Precizați două caracteristici ale luncilor. Valea Câlniștei Câmpia Siretului inferior Rezervație de salcâmi de pe dunele de nisip de la Hanu Conachi CÂMPIA DE VEST a. Poziție geografică, limite, caracteristici se desfășoară în vestul României, la exteriorul Dealurilor de Vest și al munților Zarand și Oaș, pe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
hidrocentralelor de la Porțile de Fier I și II, furnizor de apă pentru cele mai însemnate sisteme de irigație din Câmpia Română și Dobrogea, resursă piscicolă etc. Este traversată de 5 șosele și de 2 căi ferate. pe terase și în lunca înaltă se practică o agricultură diversificată și se află multe așezări (între care 14 orașe). În lungul său se disting patru sectoare cu caracteristici diferite: Defileul Baziaș - Gura Văii (144 km), tăiat în Carpați, alcătuit din bazinete depresionare și sectoare
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
se află un lac de acumulare având o lungime de 130 km și un volum de apă de 2,3 miliarde m3). Pe ambele maluri sunt șosele și mai multe așezări. Valea Dunării între Gura Văii și Călărași, având o luncă largă de câțiva kilometri și mai multe terase. Panta mică a permis dezvoltarea ostroavelor și a bălților. Unele au fost secate. La Ostrovu Mare se află barajul și hidrocentrala de la Porțile de Fier II. între Călărași și Brăila — un sector
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de câțiva kilometri și mai multe terase. Panta mică a permis dezvoltarea ostroavelor și a bălților. Unele au fost secate. La Ostrovu Mare se află barajul și hidrocentrala de la Porțile de Fier II. între Călărași și Brăila — un sector cu luncă extinsă la peste 10 km în care, la exterior, sunt brațe importante ale fluviului (Dunărea Veche spre Podișul Dobrogei, și Borcea și Cremenea către Câmpia Română), între care întinse suprafețe mlăștinoase au fost transformate în terenuri cultivate. La Cernavodă începe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Dunăre-Marea Neagră. Sectorul fluvio maritim de la Brăila și până la vărsare, cu adâncime de 7 - 12 m, ce permite pătrunderea dinspre mare a unor vase de tonaj însemnat. Până la Pătlăgeanca există un singur curs (peste 1 km lățime) încadrat de o luncă joasă cu lacuri, iar de aici și până la mare se dezvoltă Delta Dunării. LACURILE - Pe teritoriul României există în jur de 3 450 lacuri, a căror suprafață totală reprezintă cca 1% din cea a țării. Cele mai reduse nu depășesc
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
piscicultură și irigații. În regiunile de câmpie sunt mai multe tipuri de lacuri: La gurile de vărsare ale unor pâraie, prin astuparea acestora cu aluviuni aduse de râul principal, au rezultat lacuri de tipul limanelor fluviale. Ele sunt frecvente în lunca Dunării (Mostiștea, Oltina) pe dreapta Ialomiței (Snagov), pe stânga Buzăului (Balta Albă). În lunca Dunării există și lacuri de tipul bălților. În estul Câmpiei Române sunt lacuri cu apă sărată (Amara, Lacul Sărat de lângă Brăila). Pe unele râuri s-au
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
gurile de vărsare ale unor pâraie, prin astuparea acestora cu aluviuni aduse de râul principal, au rezultat lacuri de tipul limanelor fluviale. Ele sunt frecvente în lunca Dunării (Mostiștea, Oltina) pe dreapta Ialomiței (Snagov), pe stânga Buzăului (Balta Albă). În lunca Dunării există și lacuri de tipul bălților. În estul Câmpiei Române sunt lacuri cu apă sărată (Amara, Lacul Sărat de lângă Brăila). Pe unele râuri s-au executat baraje, lacurile rezultate fiind folosite pentru piscicultură, agrement, precum cele de pe râul Colentina
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Precizați importanța economică a Mării Negre. I. Citiți afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Dunărea străbate teritoriul țării noastre pe o lungime de: a) 1 082 km; b) 1 070 km; c) 1 075 km. 2. Lunca Dunării are cea mai mare extindere în sectorul: a) Brăila - vărsare; b) Gura Văii - Călărași; c) Călărași - Brăila. 3. Lacul Podragu este de origine: a) glaciară; b) baraj natural; c) tectonică. 4. Cel mai adânc lac glaciar din țara noastră
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
etajului subalpin pajiștile se îmbină cu tufișuri de ienupăr, jneapăn, afin, merișor. Zona alpină este întâlnită în munții Rodnei, Călimani, Bucegi, Leaota, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa, Făgăraș, Parâng, Cândrel, Șurean, Căpățânii, Retezat-Godeanu, țarcu etc. Vegetația azonală. În lungul văilor principale, cu lunci largi, mai ales în regiunile de câmpie, dealuri și munți joși, există o vegetație bogată, iubitoare de umezeală. Pentru că ea se limitează la zona de luncă, mai este denumită vegetație de luncă (zăvoaie). În componența ei intră sălcii, plopi (în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Parâng, Cândrel, Șurean, Căpățânii, Retezat-Godeanu, țarcu etc. Vegetația azonală. În lungul văilor principale, cu lunci largi, mai ales în regiunile de câmpie, dealuri și munți joși, există o vegetație bogată, iubitoare de umezeală. Pentru că ea se limitează la zona de luncă, mai este denumită vegetație de luncă (zăvoaie). În componența ei intră sălcii, plopi (în câmpie și dealuri), anin (la munte). Acolo unde sunt lacuri, bălți, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În munți există și mlaștini și turbării. Pe terenurile
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
etc. Vegetația azonală. În lungul văilor principale, cu lunci largi, mai ales în regiunile de câmpie, dealuri și munți joși, există o vegetație bogată, iubitoare de umezeală. Pentru că ea se limitează la zona de luncă, mai este denumită vegetație de luncă (zăvoaie). În componența ei intră sălcii, plopi (în câmpie și dealuri), anin (la munte). Acolo unde sunt lacuri, bălți, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În munți există și mlaștini și turbării. Pe terenurile sărăturoase, ca și pe cele nisipoase
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Componentele floristice Fauna Solurile În Dobrogea și sud-vestul României există speciile submediteraneene: liliac sălbatic, cărpiniță, mojdrean, castan comestibil, iasomie etc. Importanța vegetației constă în faptul că este: componentă însemnată a peisajului geografic (de exemplu, păduri de câmpie, de munte, din luncile râurilor etc.); sursă de material lemnos care se exploatează pentru cherestea, mobilă, masă lemnoasă de conifere, fag, dar și din alte esențe; mediu pentru existența animalelor (oferă adăpost, hrană); element de protecție a solului împotriva eroziunii, a alunecărilor. FAUNA Varietatea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
favorizat existența unor specii de animale sudice (vipera cu corn, scorpionul, broasca țestoasă, diferiți șerpi și păsări). În zona alpină, unde condițiile de viață sunt vitrege, lumea animalelor este mai redusă, între speciile mai cunoscute fiind capra neagră și vulturul. Luncile râurilor și mai ales Delta Dunării reprezintă medii deosebit de favorabile pentru viață, aici întâlnindu-se cel mai mare număr de animale. În aceste zone trăiesc păsări, în zăvoaiele din lungul râurilor, și numeroase specii de pești (păstrăvi în apele de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
multe precipitații, sunt subțiri și nu asigură decât dezvoltarea ierburilor sau a unor arbuști. O grupă aparte include solurile azonale, care sau dezvoltat în anumite condiții, căpătând caracter local. Aici sunt incluse solurile nisipoase din câmpiile Carei, Olteniei, solurile din luncile râurilor, unde este mai multă umiditate, solurile sărăturoase care au conținut mare în săruri. Solurile din lunci sunt folosite pentru legumicultură, cele sărăturoase, cu pajiști sărace, pentru creșterea vitelor, iar cele pe nisip pentru viticultură. 66 GEOGRAFIE FIZICĂ Sol brun-roșcat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
include solurile azonale, care sau dezvoltat în anumite condiții, căpătând caracter local. Aici sunt incluse solurile nisipoase din câmpiile Carei, Olteniei, solurile din luncile râurilor, unde este mai multă umiditate, solurile sărăturoase care au conținut mare în săruri. Solurile din lunci sunt folosite pentru legumicultură, cele sărăturoase, cu pajiști sărace, pentru creșterea vitelor, iar cele pe nisip pentru viticultură. 66 GEOGRAFIE FIZICĂ Sol brun-roșcat Cernoziom cambic Cerb Popândău PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL Dezvoltarea societății a fost însoțită de modificări pe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
însoțită de modificări pe care omul, prin diverse acțiuni, le-a impus mediului natural. Tăierea pădurii pentru folosirea lemnului sau pentru extinderea suprafețelor de pășunat, desțelenirea stepei și a silvostepei pentru creșterea suprafeței agricole, desecarea unor bălți și mlaștini din luncile râurilor mari, construirea barajelor pe râuri, creșterea localităților și a numărului de fabrici etc. constituie câteva din intervențiile omului în natură. Ele au produs schimbări în alcătuirea diferitelor unități de mediu, însoțite adesea de dezechilibre și dezastre. Multe specii de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
culturi legumicole; - prevenirea inundațiilor. Întrucât ceva mai mult de o zecime din suprafața țării noastre este formată din terenuri inundabile și cu exces de umiditate, s-au realizat lucrări de îndiguiri și desecări. Cele mai mari au fost executate în Lunca Dunării, unde o serie de bălți și lacuri au devenit terenuri arabile. Un exemplu este „Balta Brăilei“, care a devenit „Insula Mare a Brăilei“. Nu întotdeauna asemenea lucrări au fost benefice, unele terenuri fiind, de fapt, mai importante în regim
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
o extensiune mai mare decât grâul, urcând, uneori până la 800 m altitudine, și în regiunea colinară, precum și în depresiunile montane mai înalte, nu numai în cele joase, ca grâul. De asemenea, porumbul se cultivă în regiunile desecate și îndiguite din Lunca Dunării. DE REȚINUT județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu grâu: 1. Dolj; 2. Teleorman; 3. Constanța; 4. Timiș; județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu porumb: 1. Dolj; 2. Teleorman; 3. Constanța; 4. Timiș. ACTIVITățI ECONOMICE 93
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
tradiție în țara noastră. Se cultivă mai ales în Câmpia Română și Dobrogea, precum și în Câmpia de Vest. Sunt utilizate fie direct în consum, fie în conserve. Legumele (ceapă, usturoi, tomate, ardei, varză, conopidă, rădăcinoase etc.) se cultivă îndeosebi în luncile râurilor, mai ales în apropierea marilor orașe. Mari zone legumicole există în jurul orașelor București (în luncile râurilor Argeș și Dâmbovița), Galați și Brăila (în lunca Dunării), Craiova (în lunca Jiului), Buzău (în lunca râului omonim), Oradea (în lunca Crișului Repede
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de Vest. Sunt utilizate fie direct în consum, fie în conserve. Legumele (ceapă, usturoi, tomate, ardei, varză, conopidă, rădăcinoase etc.) se cultivă îndeosebi în luncile râurilor, mai ales în apropierea marilor orașe. Mari zone legumicole există în jurul orașelor București (în luncile râurilor Argeș și Dâmbovița), Galați și Brăila (în lunca Dunării), Craiova (în lunca Jiului), Buzău (în lunca râului omonim), Oradea (în lunca Crișului Repede), Timișoara. Pentru aprovizionarea populației cu legume proaspete și în sezonul rece, au fost construite solarii și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în conserve. Legumele (ceapă, usturoi, tomate, ardei, varză, conopidă, rădăcinoase etc.) se cultivă îndeosebi în luncile râurilor, mai ales în apropierea marilor orașe. Mari zone legumicole există în jurul orașelor București (în luncile râurilor Argeș și Dâmbovița), Galați și Brăila (în lunca Dunării), Craiova (în lunca Jiului), Buzău (în lunca râului omonim), Oradea (în lunca Crișului Repede), Timișoara. Pentru aprovizionarea populației cu legume proaspete și în sezonul rece, au fost construite solarii și sere. Cele mai mari sere se află în apropierea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
usturoi, tomate, ardei, varză, conopidă, rădăcinoase etc.) se cultivă îndeosebi în luncile râurilor, mai ales în apropierea marilor orașe. Mari zone legumicole există în jurul orașelor București (în luncile râurilor Argeș și Dâmbovița), Galați și Brăila (în lunca Dunării), Craiova (în lunca Jiului), Buzău (în lunca râului omonim), Oradea (în lunca Crișului Repede), Timișoara. Pentru aprovizionarea populației cu legume proaspete și în sezonul rece, au fost construite solarii și sere. Cele mai mari sere se află în apropierea orașelor București, Ploiești, Craiova
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
conopidă, rădăcinoase etc.) se cultivă îndeosebi în luncile râurilor, mai ales în apropierea marilor orașe. Mari zone legumicole există în jurul orașelor București (în luncile râurilor Argeș și Dâmbovița), Galați și Brăila (în lunca Dunării), Craiova (în lunca Jiului), Buzău (în lunca râului omonim), Oradea (în lunca Crișului Repede), Timișoara. Pentru aprovizionarea populației cu legume proaspete și în sezonul rece, au fost construite solarii și sere. Cele mai mari sere se află în apropierea orașelor București, Ploiești, Craiova, Oradea, Arad, Brașov (Codlea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]