12,882 matches
-
vie La Sfânta Marie. Anul Nou ce vine, Cu zile senine Ș i cu sănătate Și cu spor la toate La anul și la mulți ani! Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, Peste vară, primăvară, Ca un păr, ca un măr, Ca un fir de trandafir Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, Peste vară, primăvară, Ca un păr, ca un măr, Ca un
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ca un măr, Ca un fir de trandafir Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, Peste vară, primăvară, Ca un păr, ca un măr, Ca un fir de trandafir Câte pietricele Atâtea mielușele; Câți bolovani Atâția cârlani; Câte cuie sunt pe casă, Atâția galbeni pe masă. Să trăiti, să trăiți, Întru mulți ani fericiți Ș i ca pomii s ă-nflori ți Și ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pomii s ă-nflori ți Și ca ei să-mbătrâniți Și ca toamna cea bogată; Fie casa-ndestulată. Tot cu mesele întinse, Cu făcliile aprinse, Să petreceți împreună, Până-n veci cu voie bună. Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, ca un măr, Ca un păr, Ca un fir de trandafir! Tare ca piatra iute ca săgeata; tare ca fieru' iute ca oțelu'. Peste vară Primăvară, Capul să nu te mai doară! La nul și la mulți ani! Câta sindrilă pe casa, Atâția
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ei cel dulce. Cum s-a născut Isus în frig, În ieslea cea săracă Cum boul peste el sufla Căldură ca să-i facă. Cum au venit la ieslea lui Păstorii de la stână, Și îngerii din cer cântând, Cu flori de măr în mână. De ce sunt veseli toți acum? E sărbătoare de Crăciun. E ziua în care ne-a sosit Din cer copilul sfânt iubit Pe drum numai colindători Cu steaua în mii de culori Și pe la case din Ajun Umblă iubitul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și coroana de spini a lui Iisus în momentul răstignirii, între fructele roșii și sângele lui Hristos, laurul și-a câștigat titlul de plantă sfântă, fiind acceptat și de creștinism. În mitologie, laurul este unul dintre cei șapte copaci sacri (măr, smochin, salcie, ulm, stejar, tei). Adăpost pentru animale Laurul face parte din familia arbuștilor, înălțimea sa variind între 2 și 25 de metri, și este întâlnit în Asia, Europa și America. Frunzele sunt simple și, în funcție de specie, pot fi întregi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
aur sau de argint. Grecii nu împodobesc brazi de Crăciun, locul acestora fiind luat de creanga de măslin. De asemena, crenguța este fixată în mijlocul prăjiturii de Crăciun, ce se așază în centrul mesei și se decorează cu nuci, portocale și mere. Conform tradiției una dintre persoane se ridică de la masă spunând:”Masa Femeii, masa Fecioarei Maria, Ii sus s-a născut, toată lumea se bucură”. Prăjitura și crenguța rămân în centrul ,mesei până la Epifanie, când poate fi tăiată. Masa festivă la americani
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-i facă, Drăguț un miel cum i-au adus Păstorii de la stână Și îngerii albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi” Răsar cântând acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de suflare: Sunt îngerii din cer veniți, Cu ler, la Domnul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Și judecă pământul Și până nu tăceau la prag, Noi nu vorbeam nici unul. Sărac ne-a fost, dar cald și drag În casă-ne Crăciunul Și când târziu ne biruia Pe vatra caldă somnul, Prin vis vedeam tot flori de măr Și-n fașe mic pe Domnul. Colind de Vasile C. Merticariu Doamne sfinte, împărate, Prin cetăți și pe la sate Copilașii te vestesc Fecioraș dumnezeiesc. La ferestre luminoase Glasuri de copii, sfioase, Se aud vestind mereu Nașterea lui Dumnezeu. Gospodarii ies
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Legate de anumite zile și sărbători Anul Nou. În ziua de Sf. Vasile cine va dormi, tot anul va dormita. - Seara, în ajunul Sf. Vasile, fetele pun într-un vas cu apă un fir de busuioc și o ramură de măr, apoi un ban ca punte, lăsându-le astfel, în noaptea Anului Nou, pentru a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. La Bobotează. În
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ostil. Tendințele tale agresive te țin deoparte de rafinamente și subtilități. Trăsătură definitorie: simțul dreptății. Smochinul. Impresionezi nu atât prin frumusețe, cât prin presonalitatea ta aparte. Ai nevoie de cineva cu care să te simți total dezinhibat. Trăsătură definitorie: sentimentalismul. Mărul. Ești o fire singuratică, generoasă, care nu păstrează nimic în mod special pentru sine. Ești senzuală și fidelă persoanei iubite. Trăsătură definitorie: făcută pentru a da și a primi iubire. Chiparosul. Ești o fire meditativă, ușor zăpăcită. Ai un farmec
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
comercial, ci era locul unde se legau prietenii; Moșii Înseamnă distracție - panorame (comèdii, capul vorbitor, copilul cu trei picioare, paiațe, maimuțe etc.), Întreceri (Încercarea puterii), tombole, teatru de păpuși („«Vasilache»”) - dar mai ales mâncare (turtă dulce, Înghețată de vanilie, fleici, mere, ciucalată, acadele, smochine, alune prăjite, fisticuri, „Țâri - sardele - lămâi - brânză - urdă - cașcaval - slănină” etc.) și băutură (bragă, bere, pelin etc. ). Și peste toate - chefuri! În noaptea instaurării efemerei Republici de la Ploiești, după o Întrecere dreaptă În ale băuturii (se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Unde ai pus caietul subțire? Pe raft [am pus caietul subțire] (subiectul, complementul, atributul și predicatul); [E] fierbinte, nu? (subiectul și verbul copulativ al predicatului nominal) [E] foarte [fierbinte]! (subiectul, verbul copulativ și numele predicativ adjectival al predicatului nominal); Câte mere vrei? (subiectul) [Vreau] trei [mere] (subiectul, predicatul și complementul). Autorul insistă asupra ideii că elementele omise trebuie să fie recuperabile din context; nu trebuie considerate elipse formulările de genul "mulțumesc" sau "(nu) sunt de acord" etc. ca replici la îndemnuri
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Pe raft [am pus caietul subțire] (subiectul, complementul, atributul și predicatul); [E] fierbinte, nu? (subiectul și verbul copulativ al predicatului nominal) [E] foarte [fierbinte]! (subiectul, verbul copulativ și numele predicativ adjectival al predicatului nominal); Câte mere vrei? (subiectul) [Vreau] trei [mere] (subiectul, predicatul și complementul). Autorul insistă asupra ideii că elementele omise trebuie să fie recuperabile din context; nu trebuie considerate elipse formulările de genul "mulțumesc" sau "(nu) sunt de acord" etc. ca replici la îndemnuri ca "ia o prăjitură", respectiv
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de Köln", viz "apă"); rom. napolitană "produs de cofetărie preparat din straturi alternative de foi cu umplutură de cremă" < fr. [tranche] napolitaine "idem" (tranche "felie, tranșă", napolitain "din Napoli"); lat. persicum (pl. persica, devenit sg.) "piersică" < [malum] persicum "idem" (literal: "măr din Persia, măr persan"); rom. polonez "mezel din carne de porc și de vită, afumat la cald și apoi fiert" < [cârnat] polonez "idem"; rom. șvaițer "un sortiment de cașcaval" < germ. Schweizer[käse] "idem" (schweizer "elvețian, din Elveția", Käse "cașcaval, brânză
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
apă"); rom. napolitană "produs de cofetărie preparat din straturi alternative de foi cu umplutură de cremă" < fr. [tranche] napolitaine "idem" (tranche "felie, tranșă", napolitain "din Napoli"); lat. persicum (pl. persica, devenit sg.) "piersică" < [malum] persicum "idem" (literal: "măr din Persia, măr persan"); rom. polonez "mezel din carne de porc și de vită, afumat la cald și apoi fiert" < [cârnat] polonez "idem"; rom. șvaițer "un sortiment de cașcaval" < germ. Schweizer[käse] "idem" (schweizer "elvețian, din Elveția", Käse "cașcaval, brânză"). Împrumuturile prin condensarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
v. VELI], dial. nap. perzeca ~ pierzeco, cal. p(i)ersica, prov. presega ~ persega, fr. pêche, cat. pressec, v. sp. prisco ~ persigo ~ pejego, port. pecego ~ pexego, rom. p(i)ersică ~ pearsece, sd. pessighe ~ pesca ~ presca ~ persegu ~ pressec) < [malum] persicum "idem" (literal: "măr sau fruct din Persia"; malum "măr", atestat însă și cu sensurile "piersică, portocală, lămâie"); torta ~ *turta "pâine rotundă și turtită" (> fr. tourte, it., sp. torta, rom. turtă, sd. turta ~ torta "idem") < torta [panis] "idem" (DEX; literal: "pâine răsucită, curbată, rotunjită
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cal. p(i)ersica, prov. presega ~ persega, fr. pêche, cat. pressec, v. sp. prisco ~ persigo ~ pejego, port. pecego ~ pexego, rom. p(i)ersică ~ pearsece, sd. pessighe ~ pesca ~ presca ~ persegu ~ pressec) < [malum] persicum "idem" (literal: "măr sau fruct din Persia"; malum "măr", atestat însă și cu sensurile "piersică, portocală, lămâie"); torta ~ *turta "pâine rotundă și turtită" (> fr. tourte, it., sp. torta, rom. turtă, sd. turta ~ torta "idem") < torta [panis] "idem" (DEX; literal: "pâine răsucită, curbată, rotunjită"). În privința condensării în latină este extrem de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
alungă cioara cu perja-n gură tocmai dincolo, peste hotar” - aluzie la zgârcenia acestora), ce îndeletniciri aveau, cum se organizau („Într-un colț al odăiei, câteva merțe de fasoleș în altul, sămânță de cânepăș în al treilea, o movilă de mere domnești și pere de Rădășeni”), tehnici ale descântecelor („oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată se pregătea, cu degetul îmbălat, puțină tină din colbul adunat pe opasul încălțării, ori, mai în grabă, lua funingenă de la gura
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
comunitățile îl pot accesa și converti în resurse și informații utile pentru realizarea scopurilor individuale sau comune. Încrederea în oameni Încrederea reprezintă o altă fațetă a problemei. Cooperarea presupune încredere. Schimbul presupune încredere. Să luăm exemplul unei persoane care cumpără mere, în piață. După ce alege merele, îi oferă bani vânzătorului și apoi primește merele. Alteori ordinea operațiunilor este inversată: vânzătorul oferă primul merele și așteaptă mai apoi banii. În ambele situații, cel care prestează primul partea sa de acțiune (oferirea merelor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
converti în resurse și informații utile pentru realizarea scopurilor individuale sau comune. Încrederea în oameni Încrederea reprezintă o altă fațetă a problemei. Cooperarea presupune încredere. Schimbul presupune încredere. Să luăm exemplul unei persoane care cumpără mere, în piață. După ce alege merele, îi oferă bani vânzătorului și apoi primește merele. Alteori ordinea operațiunilor este inversată: vânzătorul oferă primul merele și așteaptă mai apoi banii. În ambele situații, cel care prestează primul partea sa de acțiune (oferirea merelor, respectiv, cea a banilor), investește
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
scopurilor individuale sau comune. Încrederea în oameni Încrederea reprezintă o altă fațetă a problemei. Cooperarea presupune încredere. Schimbul presupune încredere. Să luăm exemplul unei persoane care cumpără mere, în piață. După ce alege merele, îi oferă bani vânzătorului și apoi primește merele. Alteori ordinea operațiunilor este inversată: vânzătorul oferă primul merele și așteaptă mai apoi banii. În ambele situații, cel care prestează primul partea sa de acțiune (oferirea merelor, respectiv, cea a banilor), investește încrederea generalizată pe care o are în rețele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
o altă fațetă a problemei. Cooperarea presupune încredere. Schimbul presupune încredere. Să luăm exemplul unei persoane care cumpără mere, în piață. După ce alege merele, îi oferă bani vânzătorului și apoi primește merele. Alteori ordinea operațiunilor este inversată: vânzătorul oferă primul merele și așteaptă mai apoi banii. În ambele situații, cel care prestează primul partea sa de acțiune (oferirea merelor, respectiv, cea a banilor), investește încrederea generalizată pe care o are în rețele de schimb și în norma reciprocității. Încrederea generalizată reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mere, în piață. După ce alege merele, îi oferă bani vânzătorului și apoi primește merele. Alteori ordinea operațiunilor este inversată: vânzătorul oferă primul merele și așteaptă mai apoi banii. În ambele situații, cel care prestează primul partea sa de acțiune (oferirea merelor, respectiv, cea a banilor), investește încrederea generalizată pe care o are în rețele de schimb și în norma reciprocității. Încrederea generalizată reprezintă încrederea în oameni, credința că ceilalți vor acționa predictibil, respectând normele sociale. În exemplul cu merele este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
acțiune (oferirea merelor, respectiv, cea a banilor), investește încrederea generalizată pe care o are în rețele de schimb și în norma reciprocității. Încrederea generalizată reprezintă încrederea în oameni, credința că ceilalți vor acționa predictibil, respectând normele sociale. În exemplul cu merele este vorba de norma reciprocității. În absența încrederii, vânzătorul nu ar putea să îi ofere cumpărătorului merele fără a risca ca acesta să plece cu fructele, eventual în fugă, evitând plata. Reciproc, nici cumpărătorul nu ar putea să ofere primul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
schimb și în norma reciprocității. Încrederea generalizată reprezintă încrederea în oameni, credința că ceilalți vor acționa predictibil, respectând normele sociale. În exemplul cu merele este vorba de norma reciprocității. În absența încrederii, vânzătorul nu ar putea să îi ofere cumpărătorului merele fără a risca ca acesta să plece cu fructele, eventual în fugă, evitând plata. Reciproc, nici cumpărătorul nu ar putea să ofere primul banii, riscând în acest fel ca vânzătorul să nege ulterior primirea acestora și să refuze să mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]