KorAP: Find »[drukola/base=meșter & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...220 221 222 ...227 >

5,671 matches

Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751

ce nu-și acceptă înfrângerea. Vittorio Holtier imaginează o memorabilă soluție scenografică [...]. (George Banu) [...] Voi încerca acum să vorbesc despre o altă dimensiune a "pattern"-ului românesc, așa cum mi l-a revelat Blaga și anume prin monumentala sa lucrare dramatică Meșterul Manole, dimensiune de hieratică spiritualitate, de aspirație spre valorile axiale ale existenței. Un instrument foarte serios de manipulare a expresivității unui decor este raportul fundamental între amplasamentul publicului și locul de joc, oricare ar fi el, scenă sau spațiu neconvențional

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
ale existenței. Un instrument foarte serios de manipulare a expresivității unui decor este raportul fundamental între amplasamentul publicului și locul de joc, oricare ar fi el, scenă sau spațiu neconvențional. Iată cum am folosit acest instrument de lucru în cazul Meșterului Manole: Un decor ridicat în spațiul scenic propriu-zis ar fi îndepărtat fizic spectatorul de terenul dramei, l-ar fi situat în postura unui contemplator, ar fi dat naștere unor trucuri pentru a crea iluzia, așezând spectacolul în zona rece a

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
spațiu amplu, misterios, ca într-o peșteră sumbră, ca într-o noapte adâncă, perpetuă, cosmică, undeva în depărtare, pâlpâia un foc, aruncând în jur lumini nesigure, tremurătoare. Prezența focului aduce în scenă elementele, stihiile, forțele telurice care se opuneau efortului meșterilor de a ridica zidurile bisericii. Găman, un personaj bizar, elemental el insuși, rezonează cu aceste forțe și în stări de semitransă pare a gângăvi și bolborosi comunicări din lumi obscure, subpamântene. Tot din cutia întunecată a scenei, înaintează și urcă

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
nouă travee verticale, de câte un metru lățime, care ritmau deschiderea acestei construcții și parcurgeau întreaga înălțime a schelei de treisprezece metri, de la bază până la nivelul superior. De la acest al treilea nivel, actorii, așezați fiecare pe traveea sa, cei nouă meșteri mari, lansau prin ghidajele, canalele cu care erau prevăzuți acești stâlpi, panouri de scândură, care în jocul zidirii, căzând cu viteză, în câteva lansări reușeau să închidă în câteva clipe, de mare intensitate și dezlăntuire, care tăiau respirația publicului... Întreaga

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
mitologică) "trăsnea" o cezură fără echivoc între zona profană și cea sacră, aflată dincolo, în "Sfânta Sfintelor". Rămâneau în afară, către public, cele doua platforme pe care "les macons" masonii (nu facem aici decât să dam termenul în franceză al meșterului zidar de biserici mai ales conotațiile se desprind de la sine, nu insistăm; ar fi numai aceasta o temă de interpretare a legendei) de acum inutili, opera odată împlinită, veghează la căpătâiul lui Manole, și el, în sfârșit, mântuit. Eliminarea procedeelor

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
au făcut ca această realizare să fie spectaculoasă și inedită, să fie remarcată de specialiști la timpul respectiv, cu prilejul primului festival al teatrelor naționale, organizat la Cluj-Napoca chiar din inițiativa regizorului Alexa Visarion și care cuprindea și premiera acelui Meșter Manole, alături de celalalt spectacol pe care l-am lucrat împreună, Unchiul Vanea de Cehov. Dintre multe consemnări elogioase ale acelei propuneri de teatru blagian, aș aminti aici părerea maestrului Moni Ghelerter, care a considerat montarea drept antologică. (Vittorio Holtier) Mi-

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
Cehov. Dintre multe consemnări elogioase ale acelei propuneri de teatru blagian, aș aminti aici părerea maestrului Moni Ghelerter, care a considerat montarea drept antologică. (Vittorio Holtier) Mi-a plăcut că Teatrul Național din Cluj a prezentat în cele trei spectacole (Meșterul Manole, Unchiul Vanea și Povestea unui ghicitor...) doi dintre cei mai interesanți și ambițioși regizori ai țării: Alexa Visarion și Aureliu Manea... Un teatru de înaltă expresivitate. (Moni Ghelerter) 1973 UNCHIUL VANEA A.P. Cehov Teatrul Național Cluj-Napoca Un Cehov inedit

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
Alexa Visarion, autorul filmului, o eliberare și o izbândă. Nu cunosc printre regizorii noștri un altul care să fi trăit aproape o viață sub obsesia unuia dintre miturile fundamentale ale omenirii așa cum a făcut-o Alexa. "Mitul creației", ipostaziat în Meșterul Manole, i s-a părut definitoriu în împlinirea unei vieți. Primul pas pe calea inițierii l-a făcut în 1972, când a montat piesa lui Blaga pe scena Teatrului Național din Cluj. În 1978, scrie Ziditorul, prima versiune cinematografică a

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
Manole, i s-a părut definitoriu în împlinirea unei vieți. Primul pas pe calea inițierii l-a făcut în 1972, când a montat piesa lui Blaga pe scena Teatrului Național din Cluj. În 1978, scrie Ziditorul, prima versiune cinematografică a Meșterului Manole, scenariu respins fără drept de apel de Comisia ideologică a Consiliului Culturii și Educației Socialiste. După douăzecișidoi ani de tentative repetate și eșuate, în 1990 Ziditorul intră în producție; filmările sunt oprite și abandonate după ce toată cheresteaua adusă pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
și pe aceasta trebuie s-o descopere. Este chiar ceea ce face el în peliculele amintite. În Ana nu mai avem a face cu o ecranizare, dar motivul central al scenariului original e tot de proveniență literară Legenda Mănăstirii Curtea de Argeș, mitul Meșterului Manole oferindu-i pretextele esențiale pe care se bizuie întregul edificiu filmic: "Pe Argeș în jos, I Pe un mal frumos... / Loc de mănăstire / Și de pomenire"; "Nouă meșteri mari / Calfe și zidari, / Cu Manole zece / Care-i și întrece

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
scenariului original e tot de proveniență literară Legenda Mănăstirii Curtea de Argeș, mitul Meșterului Manole oferindu-i pretextele esențiale pe care se bizuie întregul edificiu filmic: "Pe Argeș în jos, I Pe un mal frumos... / Loc de mănăstire / Și de pomenire"; "Nouă meșteri mari / Calfe și zidari, / Cu Manole zece / Care-i și întrece..." La primul nivel de semnificații, filmul are o poveste foarte accesibilă: în vremea dictaturii ceaușiste, un scenarist prezintă spre aprobare, la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, un scenariu realizat

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
fi abandonat, dar și prea frumos și idealist inactual de frumos, aș zice, și, poate, insuficient de convingător în idealismul său pentru a fi păstrat așa cum era. I-am răspuns, la rândul meu, cu întrebarea: de ce este nevoie de legenda Meșterului Manole astăzi? Care este actualitatea ei pentru români? Răspunsul a venit imediat: marea dramă care repetă oarecum fatalismul veșnicei năruiri din legendă este dezinteresul public pentru mitul fondator al românilor atât pe vremea lui Ceaușescu, cât și azi. Dacă în

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
inclus filme precum Înghițitorul de săbii, Năpasta, Punct și de la capăt, Vinovatul, Luna verde... Tot în urmă cu aproape 40 de ani, pe când debuta în filmul de lung metraj, Alexa Visarion a scris o primă variantă a unui scenariu despre Meșterul Manole, un scenariu care l-a obsedat de-a lungul deceniilor, dar care n-a devenit, din păcate, niciodată film. Într-adevăr, filmul Ana nu poate fi considerat întru totul autobiografic, deoarece el istorisește povestea unui regizor care și-a

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
autobiografic, deoarece el istorisește povestea unui regizor care și-a comporomis cariera cinematografică din pricina faptului că nu și-a putut realiza visul de-o viață, ceea ce nu este cazul regizorului Alexa Visarion, care, în ciuda opreliștilor de tot felul în "cazul" Meșterului Manole, este un cineast cu o solidă platformă estetică, ba mai mult, a reușit și "răzbunarea" de prestigiu numită Ana, în care istorisește, practic, povestea visului său nerealizat, de o viață. Ajunși aici, este cazul să spunem că filmul Ana

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
Ana, în care istorisește, practic, povestea visului său nerealizat, de o viață. Ajunși aici, este cazul să spunem că filmul Ana este mai mult și altceva decât povestea unui regizor care a vrut toată viața să facă un film despre Meșterul Manole și n-a reușit niciodată (deci filmul unei proprii povești de viață), mai mult și altceva decât o răzbunare pentru această nedorită stare de fapt, este o profesiune de credință a regizorului Alexa Visarion, o mărturie a propriului său

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
nimic în comun, dar între care, se țese, pe nesimțite, o relație indestructibilă, atât de puternică, încât, spre final, după ce regizorul din film îi mărtusisește detaliat și progresiv fetei dorința sa de-o viață de a face un film despre Meșterul Manole, fata fără nume se identifică cu personajul feminin visat de regizor, și, întrebată încă o dată cum se numește, răspunde, în sfârșit, "Ana, Ana lu' Manole". Răzvan Vasilescu, Cristina Drăghici și Ionuț Pavel "Greul" filmului rîmâne pe seama celor două personaje

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
rând de proiectul vieții sale, este o tulburătoare profesiune de credință și, în ultimă instanță, un "film de suflet"... (Călin Căliman) Imaginea unui zid acoperă tot ecranul, într-unul dintre primele cadre ale filmului. Să fie cel tot înălțat de meșterul Manole, surprins cu o clipă înainte de a se prăbuși sau peretele unei închisori? Inutil să căutăm un răspuns tranșant, poate fi și așa, și așa. Ana lui Alexa Visarion înaintează prin sugestii-perechi, duale, prin așternerea întregului câmp la dispoziția unor

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
vorbește despre așezarea chivotului pe pământ, dar din pământ nu va răsări nimic. Biserica este în sufletul oamenilor. Fără să fie autobiografic, Ana ne trimite, totuși, și la îndelungata conviețuire a cineastului cu proiectul unei transpuneri pe ecran a legendei Meșterului Manole, după fructuoasele experiențe din teatru. Din amânare în amânare, din apropiere în apropiere, mitul s-a dovedit a purta și alte sensuri în afara celor canonice și banalizate printr-o prea comodă frecventare. Poate de aceea în Ana nu vedem

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
și definitivat împreună. Filmul? L-am văzut doar de curînd. Sînt onorat că am participat la această realizare: am văzut și simțit cazna unui creator care, ani de zile, a nutrit un Vis Majuscul, cel de a ne povesti Legenda Meșterului Manole și, precum eroul lui, deși a fost împiedicat de tot soiul de vicisitudini (politice, materiale, administrative, financiare, ministeriale, Comitete și Comiții...), punînd sîngele, suflarea, sudoarea, tenacitatea și încăpățînata-i credință în izbîndă, a reușit să urnească munții neîncrederii ambiante, să

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
și încăpățînata-i credință în izbîndă, a reușit să urnească munții neîncrederii ambiante, să reunească actori și tehnicieni remarcabili și fideli proiectului și autorului. Dacă Flaubert susținea că Madame Bovary este el însuși, Visarion Alexa poate pretinde că el este un Meșter Manole. Acest erou al unei legende singulare în tot spațiul european ce ne spune că o Operă nu poate ține în picioare decît dacă Artizanul, Creatorul, Artistul se zidește el însuși, în Ea. Vremile ce le trăim nu sînt "dulci

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
de ajuns, vreau să realizez un "Richard al II-lea" pe scena Naționalului din București, cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Radu Beligan, George Constantin, Silvia Popovici, Gheorghe Dinică, Mircea Albulescu. Până se va decide asupra scenariilor pe care le-am propus ("Meșterul Manole", "Farurile", "Vinovatul"), mă apropii, pentru a fi prezent cu temele mele în filmul românesc, de viața lui Timotei Cipariu. Încerc să o cuprind în vârtejul epocii pe care a trăit-o și în austeritatea lăcașului de cultură de la Blaj

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
ați început să-l faceți. După ce am făcut Înainte de tăcere, am fost întrebat de directorul de atunci al casei de film, Ion Bucheru, ce aș vrea să lucrez în continuare. I-am răspuns că aș încerca un film după mitul Meșterului Manole. Deci scenariul și decupajul pentru Ziditorul au fost predate în 1978 la Casa de Filme 1. Multă lume a apreciat că în demersul filmului e o posibilă cale de împlinire a spiritualității românești dar nimeni nu îndrăznea să trimită

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
cât și din surse existente în străinătate am extras un drum nesigur atât pentru eroii filmului cât și pentru noi, cei care încercăm să-i împlinim nesiguranța. Nesiguranța este acea forță ce ne obligă să încercăm. Eu nu știu despre Meșterul Manole decât că reprezintă șansa definirii unui concept de creație. Bineînțeles că necunoașterea are multe căi cunoscute și că valențele tragice care-l mistuie pe erou trebuiesc împlinite sau mai bine zis deschise în viitorul film. Cu acest film încerc

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
Trăiesc, visez, aștept... trăiesc, încercând în Noaptea bufonilor, text de Cehov și Shakespeare, gândit pentru Teatrul Național "Radu Stanca" din Sibiu, pentru Ilie Gheorghe și Marian Râlea să trăiesc cu adevărat teatrul... Ana scenariul de film prin care trec mitul Meșterului Manole pe ecran, cu suferința că nu am putut face până acum filmul dorit... Ce bine că trăiesc astfel... trebuie să ai suflet ca să poți gândi limpede, ai nevoie de o dimensiune interioară, care vine prin tine, trece în ființa

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
prezent, un alt chip, dinăuntrul căruia zâmbește, cu tristețe, un copil. Doamne, cât de neîmbătrâniți rămânem, atunci când ne degradăm! Interviu realizat de Iulian BOLDEA 2014 Ana lu' Manole În anul 1973, la scurt timp după absolvire, ai montat la Cluj Meșterul Manole, de Lucian Blaga. Meșterul Manole este o constantă a carierei tale... Da...cred că da... și aș mai spune ceva... care se leagă cu o veste tristă pe care am primit-o zilele acestea. Am făcut acel spectacol împreună cu

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]