5,592 matches
-
Clement Meadmone, balerinul Robert Helpmann, cântăreți ca Rolf Harris, Barry Humphries, Clive James și Robert Hughes, cântăreața de operă Joan Sutherland și mulți alții. Până după război, societatea australiană era rigidă, conservatoare, primând valorile morale bărbătești. Biserica romano catolică domina moralitatea, divorțul se acorda greu, deși era legal, avortul rămăsese ilegal. Cenzura era strictă, o serie de romane fiind interzise (Ulise de James Joyce și Amantul doamnei Chatterley de D.H. Lawrence). Abia ieșiți de sub influența britanică, se resimte cea americană, argoul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tradusă în acțiune. Normele tradiționale i se par individului ca fiind depășite și există o neîncredere tot mai difuză față de ceea ce se prezintă ca principiu absolut. De asemenea, este clar că nu poate fi validă alternativa unei subiectivizări complete a moralității după coordonate tipice gândirii moderne. Subiectivismul modern, de fapt, este o exaltare aparentă a subiectului, o absolutizare a individului izolat în sine, în concurență cu ceilalți pentru a-și afirma propriile dorințe și arbitrul propriei libertăți. Anumite fenomene ca industrializarea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
conștiinței, omul nu este autonom, ci supus voinței lui Dumnezeu; în cazul conștiinței eronate, imperativul conștiinței nu poate să schimbe ordinea morală obiectivă și, în niciun mod, omul nu devine pentru sine însuși, în forul conștiinței, izvor și normă de moralitate; este nevoie de implicare pentru formarea dreaptă a conștiinței celuilalt; în dirijarea conștiinței proprii trebuie să se țină cont nu numai de adevăr, dar și de caritate. În aceste elemente luate în considerare se poate vedea insistența asupra obiectivității ordinii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este legea care unește cu vocea lui Dumnezeu, ci raportul liber de la persoană la persoană, în prezența misterioasă, dar reală a lui Dumnezeu în om. Papa, în conformitate cu G.S. 16, insistă asupra faptului că nu este omul cel care dă origine moralității, ci Dumnezeu, și a asculta de această lege înseamnă a asculta de Dumnezeu. Așadar, chiar dacă este vorba de două voci în conștiință (vocea legii morale naturale care se exprimă în ordinea practică prin principiul absolut: „bonum fac et evita malum
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
rațiunii ce-i dictează omului care este binele de făcut și răul de evitat. Această judecată, după cum am văzut, conține o rază de adevăr divin, iluminând existența omului în situațiile sale concrete. A treia funcție este cea de „normă de moralitate”. Judecata practică se prezintă ca ceva obligatoriu pentru persoană, și astfel conștiința desfășoară funcția ei de normă proximă de moralitate. Orice alterare a raportului dintre persoană, conștiință și libertate conduce la un dezechilibru în doctrina și în practica morală. O
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o rază de adevăr divin, iluminând existența omului în situațiile sale concrete. A treia funcție este cea de „normă de moralitate”. Judecata practică se prezintă ca ceva obligatoriu pentru persoană, și astfel conștiința desfășoară funcția ei de normă proximă de moralitate. Orice alterare a raportului dintre persoană, conștiință și libertate conduce la un dezechilibru în doctrina și în practica morală. O problemă strâns legată de judecata de conștiință este cea a conștiinței eronate. În situația „ignoranței invincibile”, demnitatea și respectul atribuit
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cu ceilalți, fapt din care rezultă nu o interioritate închisă și izolată, ci orientată spre comuniune, prin aspirația conștiinței la integrarea tuturor potențialităților ființei umane. În această optică putem să vorbim de funcțiile conștiinței morale: ca martor, judecător, normă de moralitate, care exprimă, în cele din urmă, raportul dintre persoană, conștiință și libertate. INCURSIUNE ÎN ISTORIA TERMENULUI „PERSOANĂ” DIN PERSPECTIVĂ FILOSOFICĂ ȘI TEOLOGICĂ Introducere Efortul de a surprinde un fragment din istoria conceptului de persoană ne orientează cercetarea în multe direcții
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
matrimoniale), iar practica nu se mai limitează la o anumită situație dată, ci se deschide spre acțiunea transformatoare și spre perspectiva proiectului (principiu-speranță). Practica, pentru faptul că este istorică, se deschide spre solidaritate. Prin experiență, iubirea se inserează în câmpul moralității, realitate care ia formă în epoca noastră. Aceste aspecte care descriu atitudinea critică și dialogică a doctrinei Bisericii în confruntarea ei cu ideea de experiență necesită o ulterioară atenție față de sensul comun al credincioșilor (sensus fidelium), ca posibil mediator al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
conștiința este o voce fără cuvinte, ca o lumânare fără flacără: Cristos-Cuvântul vorbește prin ea în creație și în revelație, călăuzindu-ne cu harul său. Cristos-Lumina este cel care arde în lumânare și strălucește”. Prin urmare, conștiința apare ca „sediul moralității adevărate”, deoarece ca „voce a lui Dumnezeu” ne face capabili să participăm la legea veșnică a lui Dumnezeu și este regula proximă a actelor umane cu care judecăm binele de făcut sau răul de evitat. În calitate de interpret fidel al personalismului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
arată Danièle Rancière, în multe cazuri s-a considerat că "mijloacele de a moraliza poporul nu sunt eficiente decât în cazul oamenilor morali. Orașele muncitorești către care se îndreaptă filantropii sunt cele în care li se impun locatarilor condiții de moralitate. Dar cum moralitatea locatarului consta atunci mai puțin "în obișnuința de a-și ocupa locuința ca un bun cap de familie", cât în plătirea regulată a chiriei, locuința socială rămânea un instrument de moralizare a maselor"6. Să nu uităm
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în multe cazuri s-a considerat că "mijloacele de a moraliza poporul nu sunt eficiente decât în cazul oamenilor morali. Orașele muncitorești către care se îndreaptă filantropii sunt cele în care li se impun locatarilor condiții de moralitate. Dar cum moralitatea locatarului consta atunci mai puțin "în obișnuința de a-și ocupa locuința ca un bun cap de familie", cât în plătirea regulată a chiriei, locuința socială rămânea un instrument de moralizare a maselor"6. Să nu uităm că asistența socială
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al femeii gospodine. Teza centrală a celebrei anchete a lui Jules Simon, L'ouvrière, este pledoaria în favoarea necesității de a o readuce pe aceasta din fabrică la bucătărie, pentru a fi mama și soția care au lipsit atât de mult moralității muncitorești. Spre deosebire de uzinele-pension, care se dezvoltaseră, pe parcursul secolului al XIX-lea, pentru a primi tinerele fete sărace care aspirau la o căsătorie, pe care experiența o făcea totuși puțin probabilă, trebuia acum să i se asigure femeii o slujbă care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vizat în mod explicit întărirea sferei vieții private în detrimentul vieții colective. Desigur, succesul acestei strategii se datorează mai puțin coerciției naive a celor dintâi filantropi (înarmarea morală a familiei, de care vorbea Frédéric Le Play, a rămas fără ecou asupra moralității muncitorești) decât difuzării și realizării progresive a normelor confortului democratic 51. Fără a cădea în populismul unor afirmații care condamnă orice îmbunătățiri aduse condițiilor de viață muncitorești, pe motiv că încalcă sociabilitatea populară, trebuie să remarcăm, așa cum ne invită Alain
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ea întruchipează această căutare a dezvoltării conjugate cu siguranța și libertatea cărora statul le este garant. Pătrunderea puterii publice în sfera privată corespunde grijii de a asigura protecția socială 67 a societății împotriva acelora care îi amenințau securitatea, sănătatea și moralitatea. Deoarece această intervenție este condiționată de comportamentele marginale, acțiunea socială a apărut, prin preocuparea sa și prin raționalitatea coerciției sale, în contradicție cu idealul democratic al respectării fiecărui individ. Aceasta este fața sordidă a socialului. Totuși, nu ar trebui oare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a literaturii nu decurge decât din faptul că literatura aparține sferei frumosului. Educativ este frumosul iar lipsurile politice ale unei literaturi au dimensiunea greșelilor de ordin artistic. O «literatură de agitație», fără frumusețe, este și fără priză adâncă asupra maselor. Moralitățile seci, neîncorporate în veșmântul artei, sunt așadar și politicește de o calitate mai redusă. Raportul tovarășului Malencov atrage deci atenția asupra lipsurilor de ordin artistic (...). De unde vine impresia de fad pe care o produc unele scrieri literare, oricât de bine
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este totuși deloc evident de ce, în guvernarea unui stat, ar trebui să acceptăm principiul egalității intrinsece și să acordăm importanță egală intereselor tuturor. Dar, dacă vom considera egalitatea intrinsecă drept un principiu de guvernare care este justificat pe motive de moralitate, prudență și caracter acceptabil, cred că are mai mult înțeles decît orice alternativă. Capitolul 7 DE CE EGALITATE POLITICĂ II? COMPETENȚA CIVICĂ Poate fi o surpriză neplăcută acum să aflăm că și în cazul în care acceptăm egalitatea intrinsecă și luarea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
genul epistolar legat de deconspirări și autodeconspirări. Prima scrisoare avea tonul unui îndrăgostit dezamăgit de marea sa iubire și, chiar prin asta, era complet nepotrivit pentru cauza respectivă. Pe deasupra, cred că doar cineva care se situează deasupra lumii, în poziția moralității absolute, poate emite judecăți atât de radicale. Și, în opinia mea, nu e cazul; d-l Liiceanu trăiește în aceeași lume cu noi toți și împărtășește cu noi toți, chiar dacă în proporții variabile, cam aceleași virtuți și defecte. Dorin Popa
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de seră, ea se regăsește finalmente, după un scurt și dramatic incident conjugal, în compania liniștitoare a „bătrânului” ei socru Luca Delescu, intelectual prin vocație și cercetător consacrat, singura oază de umanitate într-o lume imundă, mercantilă, degradată din condiția moralității, fie ea și elementară. Frecvența figurilor feminine în literatura semnată de P.-B. nu este deloc întâmplătoare, corespunzând credinței că sufletul femeii, fiind mai complicat, e mai deschis investigațiilor analitice, mai apt pentru sondaje revelatoare. „Studiul femeii - declara scriitoarea - mi-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
iar membrii Bisericii să folosească aceste mijloace în serviciul apostolatului"152. Aceste două norme sintetizau concepțiile exprimate încă de la începutul secolului al XX-lea, care au enunțat nevoia de apostolat prin toate mijloacele și pe cea de obligativitate a existenței moralității în presă și în toate scrierile (indiferent de noile realități și schimbări din societate) 153. Încă din introducere (Decretul privind mijloacele de comunicare social), Inter mirifica, arăta importanța deosebită pe care Biserica o acorda căilor de comunicare a știrilor, ideilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Calendarul Presa Bună, 1924, p. 27. 330 AGRU Asociația Generală a Românilor Uniți 331 Jean Georgescu concluziona cu privire la tabloul presei catolice din România: "lista publicațiilor catolice din România ne dovedește că presa catolică ar însemna o mare forță pentru răspândirea moralității în popor, pentru apărarea drepturilor Bisericii și pentru binele adevărat al întregii țări, dacă ea ar fi grupată într-o organizare centrală. Nădăjduim că această organizare nu va întârzia mult" (Jean Georgescu, op. cit., p. 171). 332 Constituția din 1923 în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
economice în interiorul națiunii, cu taxă de protecție la produsele indigene, dar, în același timp, să permită manifestarea liberă pentru produsele din exterior, solidaritatea nefiind promovată în relațiile cu exteriorul. Epoca mercantilistă este marcată de preocuparea pentru câștig, care ia locul moralității austere susținută de biserică, izvorul bogăției fiind în comerț. Thomas Mun (1571-1641) a expus această doctrină în „England's Treasure by Foreign Trade” (1664): „Mijlocul la îndemână pentru sporirea avuției și a tezaurului nostru îl constituie comerțul exterior, unde trebuie
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de romanele lui Stendhal, Balzac, Flaubert, Turgheniev, Lev Tolstoi. E drama familiilor în care există o prea mare diferență de vârstă și de nivel cultural între soți, cu o rezolvare oarecum inedită: „bovarica” Smaragda sfârșește în ipostaza de cenzor al moralității obștei, dar și într-un persistent resentiment față de fiul ei. Cei doi capătă în carte o fizionomie memorabilă, cu toate că pe alocuri naratorul cedează pasul moralistului ce expune „cazul” ex cathedra, preocupat să nu lase nimic neexplicat. Și tabloul mediului reține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
recentă a autorului suscitându-i o pornire pătimașă, resentimentară. Din cauza acesteia, tarele societății, ca și defectele indivizilor, fie adversari, fie colaboratori apropiați și prieteni vechi, sunt șarjate nejustificat, capătă deseori o înfățișare grotescă. Pe acest fond și Vania Răutu, cu moralitatea lui perfectă, devine neverosimil, textul acuzând un flagrant parti-pris auctorial, un tezism apăsat. „Egocentrismul”, idealizarea protagonistului-autor fac dificil de acceptat lectura propusă de Nicolae Manolescu volumului Ciubărești ca „un roman satiric, pe alocuri memorabil prin sarcasmul coroziv”, cu o „metodă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
pe noi să acuzăm în locul lui, bazându-se pe morala noastră. În final, cei care judecă sunt lectorii, nicidecum autorul însuși (nu în mod direct). Întregul roman devine un verdict interior al lecturii. Descoperim că am interiorizat istoria și sentimentul moralității. Pe parcursul primelor o sută de pagini ne întrebăm ce s-a întâmplat cu plăcerea lecturii. Suntem nedumeriți de propozițiile fără mare legătură între ele și sensul lor extrem de fragil. Nu se prea întâmplă nimic, se vorbește mult (tradiția americană a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Economia cărții e laxă din punct de vedere al detaliilor, toate inventate de eroi vorbăreți. Auzite și pierdute. Săgeata timpului e o cantitate de informație care se lasă peste mintea adormită a lectorului până ce în acesta se trezește cu acuitate moralitatea. Iată un exemplu ideal, descrierea dușurilor morții într-un lagăr de concentrare: La acest punct al povestirii aș vrea să-mi exprim o oarecare obiecție, ori rezervă. În cameră pacienții se îmbracă în final cu haine care, deși nu tocmai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]