5,593 matches
-
Cei care raționează la acest nivel judecă moralitatea unei acțiuni în funcție de consecințele sale directe. Nivelul pre-convențional este format din primul și al doilea stadiu de dezvoltare morală și este preocupat numai de sine într-un mod egocentric. Un copil cu moralitate pre-convențională nu a adoptat sau internalizat încă convențiile sociale cu privire la ceea ce este bine sau rău, dar în schimb se concentrează în mare măsură pe consecințele externe pe care le pot avea anumite acțiuni. În stadiul întâi (condus de obediență și
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
un copil care refuză să facă ceva pentru că este greșit și că consecința ar putea fi o pedeapsă. De exemplu, un coleg de școală al copilului încearcă să-l provoace pe copil să chiulească de la școală. Copilul ar aplica o moralitate guvernată de obediență și pedeapsă dacă ar refuza să chiulească de la școală pentru că el ar fi pedepsit. Stadiul al doilea (condus de auto-interes) exprimă poziția de tipul „mie ce-mi iese?”, în care comportamentul este definit de orice consideră individul
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
forma unor bani de buzunar în schimbul contribuției la treburile casnice. Copilul este motivat de propriul interes pentru a face treburile. Nivelul convențional de raționament moral este tipic pentru adolescenți și adulți. A raționa într-un mod convențional înseamnă a judeca moralitatea acțiunilor prin compararea lor cu opiniile și așteptările societății. Nivelul convențional constă în stadiile al treilea și al patrulea de dezvoltare morală. Moralitatea convențională este caracterizată printr-o acceptare a convențiilor societății privind binele și răul. La acest nivel, un
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
raționament moral este tipic pentru adolescenți și adulți. A raționa într-un mod convențional înseamnă a judeca moralitatea acțiunilor prin compararea lor cu opiniile și așteptările societății. Nivelul convențional constă în stadiile al treilea și al patrulea de dezvoltare morală. Moralitatea convențională este caracterizată printr-o acceptare a convențiilor societății privind binele și răul. La acest nivel, un individ se supune normelor și urmează normele societății chiar și atunci când nu există consecințe pentru ascultare sau neascultare. Aderarea la reguli și convenții
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
altora, deoarece acestea reflectă vederile societății. Ei încearcă să fie un „băiat bun” sau „fată bună” și să se ridice la aceste așteptări, întrucât au aflat că există beneficii dacă sunt considerați buni. Raționamentul de stadiul al treilea poate judeca moralitatea unei prin evaluarea consecințelor sale în termeni de relații personale, care acum începe să cuprindă idei cum ar fi respectul, recunoștința și „regula de aur”. „Vreau să fiu plăcut și bine privit; se pare că dacă nu sunt rău le
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
cineva încalcă o lege, este greșit din punct de vedere moral; deci, culpabilitatea este un factor important în această etapă întrucât separă de domeniul răului de cel al binelui. Cei mai mulți membri activi ai societății rămân la stadiul al patrulea, unde moralitatea este încă predominant dictată de o forță exterioară. Nivelul post-convențional, cunoscut și ca „nivelul principial”, este marcat de o realizare crescândă că indivizii sunt entități separate de societate, și că perspectiva proprie a fiecărui individ pot avea prioritate față de vederile
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
să nu se supună normelor care vin în contradicție cu propriile lor principii. Moraliștii post-convenționali trăiesc după propriile lor principii etice—principii care includ, de obicei, drepturi fundamentale ale omului precum dreptul la viață, libertate și justiție. Oamenii care prezintă moralitate post-convențională consideră că regulile sunt mecanisme utile, dar schimbătoare—în mod ideal, regulile pot menține ordinea socială de ansamblu și protejează drepturile omului. Regulile nu sunt dictate absolute care trebuie ascultate fără îndoială. Pentru că indivizii post-convenționali își ridică propria lor
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
cu cele proprii a fi greșite din punct de vedere moral. Kohlberg nota că acest lucru a fost observat de multe ori la studenții care intră la facultate. Kohlberg a sugerat că ar putea exista și un al șaptelea stadiu—moralitate transcendentală, sau moralitate de orientare cosmică—care legau religia de judecata morală. Dificultățile lui Kohlberg de a obține , chiar și pentru stadiul al șaselea, l-au condus însă să sublinieze caracterul speculativ al acestui al șaptelea stadiu. Stadiile de dezvoltare
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
a fi greșite din punct de vedere moral. Kohlberg nota că acest lucru a fost observat de multe ori la studenții care intră la facultate. Kohlberg a sugerat că ar putea exista și un al șaptelea stadiu—moralitate transcendentală, sau moralitate de orientare cosmică—care legau religia de judecata morală. Dificultățile lui Kohlberg de a obține , chiar și pentru stadiul al șaselea, l-au condus însă să sublinieze caracterul speculativ al acestui al șaptelea stadiu. Stadiile de dezvoltare morală ale lui
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
o poziție pe care el o numește „”. Teoria lui Kohlberg se centrează pe ideea că dreptatea este caracteristica fundamentală a raționamentului moral. Dreptatea în sine se bazează pe noțiunea de raționament solid bazat pe principii. Deși este o teorie a moralității centrată pe dreptate, Kohlberg a considerat-o compatibil cu formulările plauzibile ale și . Teoria lui Kohlberg înțelege valorile ca o componentă esențială a dreptului. Oricare ar fi dreptul, pentru Kohlberg, el trebuie să fie universal valabil între societăți (poziție cunoscută
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
de dinaintea Primului Război Mondial. August Thyssen a construit o rețea de companii care acoperă întregul proces de productie: de la extracția de cărbune pentru topitorii, până la trenuri și nave pentru transportul oțelului; aveau inclusiv propria lor bancă. Deși era un om de o moralitate austera, a achiziționat un castel cu terenuri întinse (Landsberg) în apropiere de Essen. Acolo sunt îngropați el și succesorii săi. Primul membru din șaga Thyssen, patriarhul August, a fost cel care s-a afundat în lumea artei: deși nu a
Hans Heinrich von Thyssen-Bornemisza () [Corola-website/Science/337525_a_338854]
-
din Panama, un guvern corupt ce profita de pe urma comerțului ilegal de droguri. Noriega a fost capturat în 1990 de către Statele Unite. Anticorupție înseamnă opus corupției, adjectiv format prin alipirea prefixului "anti" ("împotriva, opus, în contra") substantivului feminin "corupție" (stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie). Conform Dicționarului Explicativ al limbii române, este un adjectiv ce desemnează o acțiune împotriva corupției. De cele mai multe ori, termenul este folosit cu referire la acțiunea sau acțiunile de prevenire sau combatere a corupției politice.
Corupție politică () [Corola-website/Science/331090_a_332419]
-
a părut niciodată nelalocul ei. Welsh a venit cu remarci asemănătoare, declarând că violența nu este „desensibilizata sau fără scrupule”. Matt Helgeson de la "Game Informer" a observat că violența din joc i-a făcut pe jucători să pună la îndoială moralitatea alegerilor lor. Mitchell a menționat că violența a fost „proiectată pentru fi necomfortabilă”, îmbogățind caracterul lui Joel. Înainte de lansarea jocului, Keith Stuart de la "The Guardian" a scris că acceătarea violenței depinde de contextul jocului. Mulți critici au discutat și despre
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
mai pleci. Aci suntem născuți și eu și maică-ta și părinții noștri și părinții părinților noștri...”" Viața la țară este văzută ca un trai cinstit și fericit potrivit unor norme de conviețuire tradiționaliste. Om educat, Matei Damian crede în moralitatea superioară a traiului la țară în comparație cu traiul la oraș, plin de numeroase ispite care alterează și-i înstrăinează pe oameni. În concepția sa, până și un arendaș mitocan ca Tănase Scatiu este mai util societății decât un funcționar neproductiv. "„Scatiu
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
de digresiuni, povești și descrieri imaginare, care fac, însă, deliciul adepților. Nu în ultimul rând, creează o psihoză eminamente sectară prin descrierile îngrozitoare ale sfârșitului lumii, ale chinurilor iadului etc. Are, însă, și meritul de a îndrepta adepții pe calea moralității, prin combaterea aspră a păcatelor și viciilor.
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
în urma unor răni de război, și paznicul de vânătoare Oliver Mellors. Tânăra burgheză, Constance, simțindu-se ferecată într-o căsnicie lipsită de sentimente se aruncă în tumultul unei aventuri, cu unul dintre slujitorii casei, Oliver. Această relație configurează lipsa de moralitate a societății cât și diferența dintre membrii unor pături sociale divergente. Roanul a fost respins de public din cauza aparentei imoralități rezultată din legătura amoroasă a celor doi. Romanul a beneficiat de mai multe ecranizări, cele mai cunoscute fiind:
Amantul doamnei Chatterley () [Corola-website/Science/334424_a_335753]
-
la Vocea Basarabiei și lider al Forumului Democrat al Românilor din Republica Moldova. De asemenea, este redactor la revista „Litere”, subredacția Chișinău. Membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni (2010). În cărțile sale Aurelian Silvestru trateză diferite teme, printre care istoria, spiritualitatea și moralitatea. A fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2002). Este deținător al medaliei de aur „ProInvest”, decernată la Salonul Internațional de Inventică din Cluj-Napoca (2009). Tot în 2009 i s-a conferit cea mai înaltă distincție de stat a
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
loc ea însăși în colectiv. Astfel, reeducatul, neavând nicio alta șansă, caută scăparea tocmai în integrarea în colectivul care l-a încolțit. Individul nu mai există, doar colectivul. Acest principiu educațional va constitui fundamentul reeducării de la Pitești. În fine, definiția moralității a constituit un alt factor important. Aceasta urmează idea enunțată de Lenin, care afirma că orice actiune care urmărește interesul partidului este morală, respectiv orice acțiune care dăunează partidului este imorală. Morala în sine nu este fixă, ea depinde de
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
relatează ce s-a mai întâmplat cu personajele care au supraviețuit și face un rezumat al desfășurării războiului dintre Cultură și Idirani. Cartea a fost destul de bine primită de critică, fiind considerată o space-opera alertă cu un erou de o moralitate ambiguă, scene grandioase și tehnologii deosebite. Printre criticile care i-au fost aduse se numără lipsa unei teme grandioase, intriga episodică și finalul care nu se ridică la înălțimea restului cărții. "Kirkus Reviews" a catalogat romanul ca „prea lung și
Spectrul lui Phlebas () [Corola-website/Science/331748_a_333077]
-
șocante s-au deteriorat și intensificat. Dacă vrei ca lumea să te asculte nu este suficient să spui „Hail Satan!”. Nu mai are nicio importanță. Trebuie să înțelegi nouă estetică și în anumite cazuri poate fi ușor receptata”. Pe subiectul moralității și polarității black metalului și BMNS a declarat că „black metalul este negativ. Pentru o persoană obișnuită, black metalul, imoral și nihilist în totalitatea sa, ar trebui să fie de milioane de ori mai deranjant decât neonazismul sau decât alte
Satanic Warmaster () [Corola-website/Science/332661_a_333990]
-
John Harsanyi a introdus conceptul în domeniul economiei. Utilizarea sa contemporană a fost dezvoltată de către John Rawls în lucrarea O Teorie a Dreptății. Acesta reprezintă o metodă echitabilă care să asigure dreptatea principiilor admise, oricare ar fi acelea; să determine moralitatea anumitor probleme (ex: sclavia) prin următorul experiment: participanții se află în poziția originară, adică „nu cunosc anumite tipuri de realități particulare. În primul rând, nimeni nu-și cunoaște locul pe care îl ocupă în societate, clasa, poziția, sau statutul social
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
Raportul moral dintre om și supraom este o temă centrală în lucrările lui Friedrich Nietzsche, în special în "Genealogia moralei". Filozoful german consideră existența a două tipare fundamentale în moralitate: moralitatea omului de turmă, a sclavului, și moralitatea supraomului, a stăpânului, a omului liber. Caracteristicile omului de turmă sunt bunătatea, smerenia și simpatia, mai precis elemente de bază ale creștinismului, în timp ce supraomul are trăsăturile mândriei, puterii și înnobilării. cuantifică diferit
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
Raportul moral dintre om și supraom este o temă centrală în lucrările lui Friedrich Nietzsche, în special în "Genealogia moralei". Filozoful german consideră existența a două tipare fundamentale în moralitate: moralitatea omului de turmă, a sclavului, și moralitatea supraomului, a stăpânului, a omului liber. Caracteristicile omului de turmă sunt bunătatea, smerenia și simpatia, mai precis elemente de bază ale creștinismului, în timp ce supraomul are trăsăturile mândriei, puterii și înnobilării. cuantifică diferit acțiunile
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
Raportul moral dintre om și supraom este o temă centrală în lucrările lui Friedrich Nietzsche, în special în "Genealogia moralei". Filozoful german consideră existența a două tipare fundamentale în moralitate: moralitatea omului de turmă, a sclavului, și moralitatea supraomului, a stăpânului, a omului liber. Caracteristicile omului de turmă sunt bunătatea, smerenia și simpatia, mai precis elemente de bază ale creștinismului, în timp ce supraomul are trăsăturile mândriei, puterii și înnobilării. cuantifică diferit acțiunile morale. Termenul de „moralitate” are alt sens
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
a sclavului, și moralitatea supraomului, a stăpânului, a omului liber. Caracteristicile omului de turmă sunt bunătatea, smerenia și simpatia, mai precis elemente de bază ale creștinismului, în timp ce supraomul are trăsăturile mândriei, puterii și înnobilării. cuantifică diferit acțiunile morale. Termenul de „moralitate” are alt sens decât cel propriu în filozofia lui Nietzsche; o moralitate particulară este intrinsecă unei culturi particulare, adică limbajul, practicile, instituțiile sunt cuprinse între conflictul valoric dintre cele două tipare. Nietzsche a definit moralitatea stăpânilor drept moralitatea celor cu
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]