6,230 matches
-
lipsită de valoare, încremenită în autismul demagogiei și al încrederii ei de neclintit în virtuțile represiunii directe sau disimulate. Consagvinitatea care o lega de celelalte personaje nu mai există aici, înlocuită fiind de răceală. Eul i se împlinește în detașare. Mușcă dintr-o felie de pâine prăjită unsă cu unt: cranț. Nimic mai bun pentru a savura cafeaua matinală decât pâinea prăjită unsă cu unt. Cu condiția să ai unt. Și cafea. Soția lui e deja în hol, pe picior de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și dacă nu ești atent e posibil să calci pe ei sau în excrementele acestora. Uneori se aude în întunericul serii câte un schelălăit de câine călcat pe coadă ori câte un țipăt ca de moarte din gura vreunui cetățean mușcat de sălbăticiunea agresată involuntar. * * * După câteva zile am început să simt mâncărimi puternice pe piele la încheieturile mâinilor și picioarelor. Scărpinatul a devenit un fenomen permanent. Cu greu am reușit să mă abțin și chiar era ceva imperios necesar. De la
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
privind la cai -verzi - pe pereți. Spitalizarea în acest loc impune un regim strict, rigid și extrem de riguros. (Cu cât pleci mai repede de aici, cu atât pleci la fel de întreg la minte precum ai venit.) Stau pe balcon, dinții soarelui mușca din mine, îmi așez în creier toate cele ce voi consemna și astăzi; privesc de la înălțime parcul și rămân destul de impresionat! * * * Secolul XXI. Toți avem aproximativ același tratament, toți suferim de boli de plămâni mai mult sau mai puțin grave
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
instaleze în patru moduri posibile. În primul rînd, unii oameni au experiențe îngrozitoare cu anumite obiecte sau situații cu potențial periculos, fapt care îi determină să înceapă să manifeste o fobie. De exemplu, este suficient ca o persoană să fie mușcată de un cîine, ca să i se facă frică de cîini. În al doilea rînd, o persoană poate fi martoră la o experiență îngrozitoare care i s-a întîmplat altcuiva, fapt care determină instalarea fobiei. De exemplu, este suficient ca o
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
facă frică de cîini. În al doilea rînd, o persoană poate fi martoră la o experiență îngrozitoare care i s-a întîmplat altcuiva, fapt care determină instalarea fobiei. De exemplu, este suficient ca o persoană să vadă cum cineva este mușcat de un cîine și poate dezvolta o fobie. În al treilea rînd, o persoană poate dobîndi frica respectivă prin intermediul unor informații, adică dacă i se vorbește despre consecințele teribile pe care le-ar putea implica un obiect sau o situație
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
prost sau Ceilalți nu mă vor accepta așa cum sînt cu adevărat sau Nu e bine să-i contrazici pe alții. Multe persoane manifestă aceste presupuneri și convingeri fundamentale încă din copilărie. Copiii elaborează reguli pentru a-și ordona experiențele (cîinii mușcă, cîinii sînt prietenoși) și pentru a-și stabili comportamentul (ferește-te de cîini, joacă-te cu cîinii). De asemenea, copiii deduc anumite reguli pe baza afirmațiilor celor din jur și a observării comportamentului acestora. Aceste reguli nu sînt neapărat corecte
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ferește-te de cîini, joacă-te cu cîinii). De asemenea, copiii deduc anumite reguli pe baza afirmațiilor celor din jur și a observării comportamentului acestora. Aceste reguli nu sînt neapărat corecte și, în copilărie, pot fi destul de inflexibile (toți cîinii mușcă, toți cîinii sînt prietenoși). Pe măsură ce oamenii înaintează în vîrstă, devin capabili să adopte reguli mai flexibile, deoarece învață că nu toate lucrurile pot fi împărțite în extreme. Cu toate acestea, unele concepții rămîn neschimbate chiar și în perioada adultă, continuînd
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
e "subțire". Adrian este evident mai bun decît toți ceilalți, însă a-l compara cu ăia înseamnă a nu spune nimic bun despre el. Mie mi s-a părut prea mitizant! Ca să-mi placă, recunosc, un poem trebuie să mă muște, să mă enerveze chiar! Aș fi mulțumit să-mi pot pune manuscrisul la punct! Regret că n-am o mașină de scris personală! Ar fi altceva. Sufăr, de asemenea, că încă n-am primit cărțile pe care prietena mea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
intentat de Zizi Lambrino lui Carol, pentru a-și relua rolul de soț. Avocații ei susțineau că, în urma renunțării la moștenirea tronului, căsătoria lui cu Principesa Elena era nulă. Tribunalul și-a declinat competența. Iulie. Principele moștenitor Mihai a fost mușcat de un câine turbat, la Sinaia. A urmat un tratament cu antirabice. August (înainte de 21). După o lună, încă se mai afla în convalescență. Dimineața, la Sinaia, era scos la plimbare, „purtat într-o cărucioară”. 16 octombrie. N. Iorga ia
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
face mofturi, că mă supăr! În gândul meu, însă nu vroiam să renunț în ruptul capului. Doar așa chiroști nu mai văzusem, nu încă să le mănânc. Am luat una în mână, așa fierbinte cum era și-am început să mușc cu poftă din ea. Mi s-a părut că parcă crânțănește ceva printre dinți și m-am oprit. Bunica, Dafina, m-a privit și m-a înțeles. Chiroștele mele sunt de orz, nu ca ale voastre! Nu-ți place, nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
le luăm. I-am dezonora. și noi suntem cavaleri, nu? O asemenea neîncredere i-ar răni profund. Pentru numele lui Dumnezeu, nu vreau să mai aud una ca asta! Hildebrand, care-și muta greutatea corpului de pe un picior pe altul, mușcându-și mustața albă, după moda răsăriteană, spuse fără să se sfiască: — Doamne, iartă-mi capul bătrân și prost. Eu sunt un războinic fără știință și politica mi-e străină. Măria Ta, să nu-mi iei În nume de rău vorbele
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de groază. Nu știu cât am stat, o zi, două... Mai mult am zăcut leșinat de groază și de slăbiciune. N-am avut apă să-mi ud buzele... mai târziu am ieșit. Apucasem să văd cum au ars copiii, cum... Bătrânul Își mușcă buzele și tăcu. — Ce-ai mai văzut? Întrebă Simeon. Ce-ai mai văzut? Povestește tot... Dar cantorul nu mai deschisese gura. Rămăsese așa, În cremenit, cu ochii larg deschiși, ca și cum priveliștile de groază Îl urmăreau și În moarte. Simeon căută
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
străine. Nu ești numai curajos, ci și Înțelept. Totuși, poveștile spun că pe aici a sărit un cerb urmărit de un vânător. A sărit și a pierit dincolo, În ceață. Unii spun că nu era cerb, că era... Fata Își mușcă buzele și-și făcu semnul crucii. Simeon Îngenunche lângă calul căzut, cercetând-i cu grijă gleznele fine. Mintea lui lucra febril. Fata cea blondă avea o voce dulce, dar se vedea că-i deprinsă să poruncească, să fie ascultată. În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nu fugă, fiindcă atunci te spintec pe tine În locul lui. Omul Îi dezlegă mâinile și-i puse Între degetele Înțepenite porția pregătită: Ia și mănâncă, nenorocitule. Cine știe de când n-ai mai avut nimic Între dinți! Simeon Îi mulțumi și mușcă fără poftă din carnea tare și uscată ca iasca. Aflase acum că deznodământul era aproape și-și spuse că poate era mai bine așa. Cel puțin după aceea Își va găsi liniștea. În aceeași clipă, ca și cum i s-ar fi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Așa? De ce, doamna mea? se interesă ducele. și cum de nu v-ați gândit să cereți o audiență? Ar fi fost o bucurie pentru mine să vă primesc, o clipă de strălucire În viața cenușie pe care o duc! Femeia mușcă din momeală și-l privi cu ochi plini de dor: — N-am Îndrăznit... Stăpâne, am auzit Întâmplător con vorbirea Înălțimii Voastre cu ducesa. Bineînțeles că n-am vrut să trag cu urechea, vă rog să nu mă pedepsiți... Eram la
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
păru că văd lacrimi În ochii săi, dar se feriră să spună ceva. — Du-mă la Molsheim, Îi spuse el cu voce joasă pădurarului. Porniră În tăcere. Era după miezul nopții și umbrele pădurii păreau și mai amenințătoare. Hildebrand Își mușca mustața cu mâna Încleștată pe mânerul sabiei. Privirea lui nu prevestea nimic bun. Tocmai Începuse să suduie cu voce joasă, când tânărul prinț se Întoarse spre oameni. Am cerut liniște. Suntem o armată de umbre răzbunătoare și așa vom rămâne
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
punct de vedere literar, infantilă și rizibilă, comparată cu versul poetului de la Mălini. Adevărul este că omenirea a fost întotdeauna la dispoziția fenomenelor naturii: vânt, ploaie, ninsoare, căldură, tornade, tsunami, inundați, cutremure, erupții ș.a.m.d. Suntem niște efemeride neputincioase: "Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul, În acea nemărginire ne-nvelim, uitând cu totul Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată Că-ndărătu-i și înainte-i întuneric se arată. (M. Eminescu) Casa bunicilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
arestaților din vagon. Dată fiind valoarea inestimabilă a acestui nutriment, și din dorința de a ne crea iluzia că este din abundență, în cadrul acestei "orgii culinare", am adoptat o tehnică deosebită. Introduceam o firimitură de telemea în gură, după care mușcam din pâine și mestecam, mestecam până ce elementele componente formau o pastă lesne supusă procesului deglutițional: bolul alimentar. Dar, pentru a menține și prelungi prezența senzației de brânză, nu înghițeam decât jumătate din compoziția pregătită și tot așa, până terminam pâinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
îi era înconjurat de pleoape cărțile o încercuiau până la grindă în jurul patului zăceau leșinuri povești de ceară, scâncet și cuțite așa dormea sâmbetele cu cărți grele uitate pe piept cu sânii striviți de carete de bronz trase de lei ce mușcau din carnea ei tânără și muștele de cuvinte zumzăindu-i în coada ochiului. pe un fir subțire, coborau comete" (Israel România, ianuarie 2014) Balasz F. Attila Scriitorul nu trebuie să explice nimic, opera își trăiește viața proprie după ce a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
deținuți, să își introducă degetul în anus după care să îl lingă, să urineze unul în gura celuilalt, să se scuipe în gură unul pe altul etc. La masă erau puși să își lingă reciproc terciul de pe față, să se muște de nas ori li se turna mâncarea fierbinte pe gât. Chinurile fizice și psihice îi făceau pe unii (cei care reușeau să ațipească) să se trezească din somn țipând ori izbucnind în plâns. După ce erau bătuți până la leșin, unii deținuți
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
înșelat. Meșteșugul era simplu: după ce îndepărta partea lemnoasă, rămânea miezul gălbui, pe care apoi îl porționa în fragmente mici, cam de trei centimentri. Foarte ieftin, o punguliță cu aproximativ douăzeci de bucăți, costa 10 rupii. Cam 6000 lei vechi. Se mușcă câte puțin, în lung de fibră, se mestecă până la epuizarea dulceții și se scuipă partea fibroasă. Este foarte bun, am regăsit gustul zahărului așa cum îl știam din copilărie... O altă întâlnire inedită pe Lakshmi Road, am avut-o cu sfânta
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
deși e mare, nu reușește să crească performanța. Deci, în mod nor‑ mal, ai zice că îl ai pe unul care fuge după tine, alergi mai repede, te antrenezi, faci ceva, că altfel te ajunge acela din urmă și te mușcă de fund. Totuși, nu vezi cres‑ când viteza de dezvoltare. V.A. : Care e cauza ? De unde pornește handicapul ? Nu cumva din ’90, când au fost ținuți oameni foarte capabili în afara politicii pe diverse motive legate de trecut ? A.M.P. : Probabil
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
săsești. Este un sat, de exemplu, în județul Sibiu, Cârța, peste care am nimerit acum patru zile, magnific ! Fiecare podeț de la curtea gospodarului spre șosea este spoit în alb și pe fiecare podeț, și pe stânga, și pe dreapta, sunt mușcate. Tot satul strălucește. Vezi niște tomberoane drăguțe pen‑ tru reciclat PET-uri, ca să nu se arunce sticlele în natură. Pe bani europeni s-a refăcut o abație cisterciană absolut magnifică, de prim nivel. Mie îmi plac ruinele. Am văzut multe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
stenograme știm că Ponta și Antonescu erau împinși de la spate de alții. Atunci vedeai că se comportă ca doi lupi care aleargă în fruntea unei haite de frică că or să-i ajungă ceilalți din urmă și or să-i muște de fund. V.A. : Iar cei care alergau după cei doi erau, bineînțeles, baronii locali și pușcăriabilii... A.M.P. : PĂi, oamenii care au apărut în seara respectivă și au spus că numărul votanților e de 50% au fost dom‑ nii
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de Piatră sau alte zone în care oamenii gustau din plăcerile vieții, Cristi era fermecat de chipul ei angelic, de ochii ei mari și negri, de nasul mic și subțire, de buzele mari, cărnoase, pe care îți venea să le muști să vezi dacă sunt umplute cu miere. — Hai să mergem, prieteni, să-l căutăm pe Mihail. Dar nici Cristi, nici Pribeagu nu se pot urni din loc, para- lizați încă de frumusețea domnișoarei. — Nu, serios, ați înnebunit ? Stăm aici pentru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]