7,611 matches
-
mă‑ntrebați pă mine? A: păi grefiera dă ședință dacă [v‑a spus că l‑a adus.. B: [înseamnă că cineva [e nebun aicea. A: [când. nu‑ntrebați [și dumneavoastră CÂND B: [înseamnă că cineva este nebun aicea ori este [nebună doamna grefieră A: [DOmnu avocat B: CINE este [nebun în cazu acesta. A: [deci DOmnu avocat, haideți să lămurim [o chestie B: [hai să lămurim A: dacă dumneavoastră vi se spune a plecat,Domnule, dumneavoastră nu vă interesați să vă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ceasul sau cu calendarul. Vremea, cu ritmuri cosmice, stă sub semnul trecutului măreț, glorios și al unui viitor incert, nepredictibil. Timpul stă sub semnul prezentului, al latinescului carpe diem. Ovidiu Papadima (1936/1985, p. 95) remarca la român „pofta lui nebună de viață și înclinarea de a-i gusta din plin toate bunătățile”. Românul este petrecăreț, chefliu, de lume, veselnic, ține nunta trei zile și trei nopți, chiuie de-l aude tot satul, face mâncăruri multe și alese de sărbători, vrea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ceea ce se intenționează să se transmită (ironizarea, folosirea apelativelor de intimitate în locul celor de distanțare, evocarea unei situații potențiale antitetice - Și eu nu te-am ajutat, nu?; Tu n-ai nicio vină, deci?; Așa sunt eu, mai prost; Sunt eu nebun, atunci). Dintre stilurile de conflict, cele mai frecvente, adoptate în funcție de context, sunt: evitarea conflictului (de obicei, în situații asimetrice de comunicare, cel aflat în poziție de inferioritate evită angajarea în conflict: „Nu mă pun cu el”), dominarea (apare de obicei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Dar mai ales prin asociere cu dragostea, inima își găsește semnificația cea mai puternică. Fiind considerată lăcaș al sentimentelor (ceea ce este mai mult un simbol decât realitate), inima prezidează relațiile umane și comunicarea. Evocă toată gama de sentimente, de la pasiunea nebună la dragostea profundă. Expresiile în care apare cuvântul inimă pot fi de o mare utilitate pentru a putea pătrunde semnificația visului, scenariul putând să ghideze alegerea direcției interpretative. Între altele, putem nota: - «a-l durea inimaă, indicând dezgustul și repulsia
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
cucoare; culori; dalb; deschis; divin; doctor; Dumnezeu; el; elegant; fad; la față; făină; fericire; foarte; fulg; fulgul; gingaș; hîrtii; iarna; iepure; imaculare; impecabil; infinit; inocent; inocentă; intens; îmbătrînit; început; îngeri; ca laptele; larg; lebădă; libertate; licență; limpede; mare; mătase; neaua; nebun; nebun de; nevăzut; nevinovat; nimic; ninsoare; pal; panou; papa; pare; pat; părul; piele; plapumă; plăcere; plictiseală; porumbei; prieten; proaspăt; prost; respect; senin; sfințenie; sfînt; spital; spumă de la bere; steag; strălucire; tavan; teniși; tipic; trandafir; tristețe; uneori; vacă; vag; ca varul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
doi (3); inimioare (3); pereche (3); plăcere (3); putere (3); sinceritate (3); tot (3); amară (2); armonie (2); bine (2); copii (2); copil (2); doi (2); dragoste (2); eternă (2); eternitate (2); flori (2); iubi (2); încredere (2); love (2); nebună (2); neprețuit (2); perfecțiune (2); părinți (2); reciprocă (2); respect (2); sărut (2); siguranță (2); veșnică (2); adevăr; adora; afectivitate; Alin; alinare; Andreea; aproapele; armonios; băiat+fată; binevoitoare; bună; bunica; calitate; de cameră; casă; cîine; colț; confort; credință; dar; dăruire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
coteț (7); curte (6); hrană (6); coaptă (4); fricos (4); friptură (4); bătrînă (3); foame (3); fulgi (3); gălăgie (3); gospodărie (3); rață (3); țară (3); zeamă (3); cloșcă (2); cotcodac (2); curcan (2); eu (2); frică (2); mare (2); nebună (2); oarbă (2); pană (2); păsări (2); porumbacă (2); proastă (2); puișori (2); slab (2); acasă; admirație; albă; animale; apreciere; aripi; aur; bec; bun; bună; bunica; bunici; cacao; carte; carul; cerc; cheală; creață; creier; cucurigu; cuibar; curcă; de curte; delicioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
da mare; mască; măgulire; măgulitoare; măreață; a mări; mărunt; cu măsură; medalii; mereu; meritată; merită; merituos; mincinos; minte; nu miroase a bine; miros; mișto; mîhni; mîndră; mîngîiere; mîrșavă; motivantă; motivare; prea multă; nu, mulțumesc; mulțumiri; muncă; mustrare; muzică; narcisist; nașpa; nebun; nebunie; nedemnitate; nedorită; nemiloasă; nepoliticos; nepotrivit; nimic; nimic bun; nobili; obține; ofensă; ofrandă; omagii; omul; onorariu; orgolios; părere de bine; părinte; părinți; pierdere; plăcut; pozitivism; preamărește; preaslăvire; premii; premiu; pricepere; priceput; prieten; prietena; prieteni; prietenul; proastă; profesor; promovare; prostească; putere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încearcă; încheia; încheie; închide; încrucișa; încuia; încuietoare; înfrînare; înfrînat; înlănțui; înlănțuire; înlănțuit; înnoadă; înota; joc; jupui; jurăminte; lega; legătură; lege; legea; libertate; limita; a limita; limită; lipi; lua libertatea; mașina; mănunchi; mîini; mîna; mîna frîntă; mînă; la mînă; moșneag; neajutorat; nebun; neputință; niciuna; un nod; de noi; nor; oaie; obliga; a obliga; obligație; obligații; oboseală; om; a opri; pachet; păr; părul; perversiune; picioare; picior; piciorul; piedică; pleca; pluș; poarta; pod; poliția; poliție; prețui; prins; a priva; privațiune; prizonier; promisiune; putere; rana
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
74/191/0 lume: oameni(166); mulțime(46); rea(31); mare(30); multă(28); aglomerație(27); populație(24); popor(23); univers(23); pămînt(20); bună(11); planetă(10); societate(10); viață(10); glob(9); omenire(8); persoane(8); aglomerat(7); nebună(7); Terra(7); țară(7); necunoscut(6); haos (5); mulți(5); agitație(4); gălăgie(4); grămadă(4); libertate(4); mapamond(4); nouă (4); adunare(3); întreg(3); neam(3); om(3); oraș(3); păcat(3); proastă(3); răutate(3); singur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
popas; putere; puțini; rădăcini; rămîn; relația; respect; rîde; de români; ruda; sacru; scump; semeni; stăruitor; străin; străini; străvechi; șoim; șoimăreștilor; tovarăș; traistă; țigănie; ușor; vară; vechi; veri; verișoara; verișoarele; veșnicie; viitor; viță; voios; vorbe (1); 800/193/72/121/0 nebun: bolnav (58); spital (49); om (30); de legat (28); prost (23); rău (17); dement (16); șah (14); debil (13); țicnit (12); bun (11); neînțeles (11); deștept (10); eu (10); ospiciu (10); boală (9); psihopat (9); sanatoriu (8); frică (7); nesănătos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dăruire; deșteptăciune; discuție; divinitate; dogmatic; dreptate; duhovnicesc; duioșie; episcop; evanghelie; foaie; frică; grotă; haină; har; ho-co-co!; icoană; icoane; Iisus; inconștiență; îmbrăcăminte; împărtășanie; înspăimîntare; înșelătorie; înțelepciune; mantie neagră; mască; mătușă; Mercedes; Mihai Popa; milă; mincinos; minte; moașe; moș cu barbă; moș; nebun; necazuri; nimic; ninja; obiceiuri; om al lui Dumnezeu; Paște; păcătos; pedeapsă; peiorativ; piept; plictiseală; poker; pomană; pompă; Popa Tanda; popă; cam toți popii; poveste; predică; prefăcut; preoteasă; preotul; profit; prostul; rabă; rang; rasă; răzătoare; rea; reprezentant; repulsie; respect; roabă; rochie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cuțit; departe; depărtată; dificil; drag; dragă; ele; ereditate; familia; fericire; fier; fiu; frăție; frumoasă; gingășie; de grad; grad de rudenie; greutate; grijă; grup; inutil; înțelegere; legat; legămînt; lemn; lider; mamei; mami; masă; mătura; mătură; mătușa; mîndră; mort; multe; munte; nașii; nebună; neexistent; negru; neîncredere; nepot; oaspete; om; omenie; părinte; persoană dragă; persoane; plăcut; plictiseală; plînge; prieteni; primăvară; primitor; proastă; pungă; rege; relație; repriză; reuniune; simpatie; solemn; sora soției; soț; sprijin; străinătate; suflet; suport; surioară; tataia; totul; trădare; trăire; uită; uncheș; unitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a fost viață; frig; fugă; greu; harta vieții; idee; ignorantă; implacabilă; interes; iubire pierdută; iubită; împăcare; împrejurări; închisoare; a se întîmpla; întrebare; libertate; lipsă; Lost; lucru ireal; luptă; mama; mare; măsură; melancolie; meleag; minunată; mister; mitologie; mînă; modelare; nașpa; neam; nebună; necăjită; necruțătoare; nedreptate; nefericire; nemiloasă; nervi; neștiut; normă; norocul; noroi; cu obstacole; ofițer; omenesc; oportunitate; optimism; orgă; parte; părăsită; porcărie; potrivnică; predestinare; predestinat; proprie; scaun; schimbări; scris; scurtă; soră; sortit; soț; soție; speranță; speriat; sună; șansă; timp; trai; trudă; tu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
genunchi; grijuliu; guvernator; harnic; hotărăște; hotărîre; iluzie; imperiu; impunător; inele; inexistent; infidel; ingenios; iubitor; înalt; încredere; îngrădire; înlănțuire; înrăit; înrobire; întărit; jupîn; lege; legi; lesă; locuitor; Lord Stannis; mamă; manager; master; mașină; mărinimos; mereu; minte; mîndrie; monarhie; moșie; mulți; munca; nebun; necunoscut; negri; neimportant; neplăcere; Nicu Gheară; ochi; oi; om cu bici; părere; părinte; păzitor; pericol; a porunci; pretențios; prielnic; priză; Puss in boots; puteri; responsabil; robie; sat; sclavism; secret; servitor; severitate; sigur pe sine; siguranță; sine; soț; stăpînă; sufletist; superior
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
insuportare; inutil; inutilă; inversiune; invidios; iubește; împăcare; înfumurat; îngrozire; înșeală; întunecat; lacom; lacrimi; lăcomie; legume; leneș; lipsă de control; love; lume; lume rea; lup; mai; matematică; măcinare; medic; milă; minciună; mizerie; mîhnire; moarte; de moarte; monstru; motiv; muncă; națism; nebun; nebună; nebunie; necurat; nedescrisă; nefericire; negativitate; negricios; neiubit; neîncredere; neliniște; nemaipomenită; nenorocire; nepăsare; nesuferit; niciodată; non-suportabil; obraz; om rău; oraș; ostilitate; pagube; păianjen; părinți; pedeapsă; persoană; pierdere de timp; plăcere; plîns; poftă; politică; popă; prieten; probleme; puternic; puțină; ranchiunos; răzbunător; reacție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iarbă (9); mîncare (9); oaie (9); vițel (9); cal (7); fermă (7); milka (6); neagră (6); vită (6); vițel (6); brînză (5); Fulga (5); muuu! (5); taur (5); carne (4); capră (3); frumoasă (3); gras (3); hrană (3); mulgătoare (3); nebună (3); porc (3); sat (3); țară (3); ban (2); blîndețe (2); bună (2); cîmp (2); coadă (2); copilărie (2); cornută (2); existență (2); femeie (2); lactate (2); negru (2); proastă (2); abundentă; acasă; agitată; albă; alb-negru; aliment; amuzament; amuzant; animal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soluția cu totul întâmplător: după ce și-a revenit din moleșeală, i-am servit într-un mod mai special niște sendvișuri și a intrat pe drumul cel bun... Păcat că nu ne cunoaștem mai bine, ca să vorbim pe șleau despre satisfacțiile nebune aduse în dormitor de un banal sendviș... Pentru a putea pleca în sfârșit la cumpărături, trebuie să vă mai ofer câteva informații legate de modul de prezentare a mărfii. Extraterestrele sunt familiarizate cu produse ambalate ori îmbuteliate, împerecheate, combinate, înseriate
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
trecea rar pe la restaurant, iar eu nu prea ieșeam din bucătărie. După program însă, mă conducea acasă și de cele mai multe ori rămânea peste noapte... Obiceiul acesta făcuse ca bucătăria mea să prindă în sfârșit viață; intram acolo cu o poftă nebună de lucru, de parcă n-aș fi stat toată ziua la coada cratiței; găteam ceva rapid, mă refuza de cele mai multe ori pentru că ținea la siluetă, apoi ne cufundam în așternuturile moi și mă lăsam cuprinsă de beția amorului. Și beția asta
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
că la pat ar fi fost cel mai bun bărbat din viața mea, dar mă iubea cu o patimă copleșitoare, se implica total în ceea ce făcea și ca dovadă stau urletele mele isterice provocate de extaz... Mi-era un dor nebun să fiu răgușită, nu mai țipasem așa tare de ani de zile, din timpul extraterestrului numărul trei... Numărul zece nu era masculul tipic, care urmărește în viață un singur lucru: să dețină controlul. El mi se oferea cu o generozitate
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
acesta, că Dumnezeu există, că fericirea există, îi amintesc de eșecul unei încercări de sinucidere. În parcul Luxembourg, pe care deseori îl detestă pentru mulțimile care rătăcesc prin el, fredonează refrene spaniole atât de tare încât ceilalți îl cred probabil nebun. „Era una din acele crize în care exaltarea e mai puternică decât deprimarea” (II, 112-113). Ei bine, acum retrăiește “întreagă, noaptea aceea de la Talamanca, atunci când, pe la ora trei sau patru, m-am sculat brusc și m-am dus pe stâncile
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
106). Ciudat că, departe de țară, anotimpul pe care și-l amintește cu nostalgie e iarna. Notează într-un loc: „Duminică dimineața. Un frig de crapă pietrele. Câțiva trecători cu un aer perplex și care mă privesc Ă mă cred nebun, probabilă cum cânt cât mă ține gura cântece ungurești. Frigul îmi amintește de iernile din copilărie Ă mai puțin zăpada, cu care țara asta, vai, nu e blagoslovită! Ă mă umple de bucurie” (I, 155). Paradisul frigului îi rămâne fixat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dragostea ură? Altfel, poate chiar faptul că, de la distanța timpului, Cioran scrie Garda de Fier într-o altă limbă decât româna spune mult despre nevoia de a fugi de sine însuși, de a fi altul. În fine, își recuză tinerețea nebună, deși uneori crede că abia atunci a fost el însuși. Privește, oricum, spre vârsta aceea ca spre una a dezechilibrului: „Mă gândesc la anii 1933Ă34Ă35, la nebunia ce mă cuprinsese, la ambițiile nemăsurate, la delirul «politic», la năzuințele mele de-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pentru că dorește să fie altul. Oricum, își privește trecutul cu uimire. Iată-l spunând: „Mi se reproșează anumite pagini din Schimbarea la față, carte scrisă în urmă cu treizeci și cinci de ani! Aveam douăzeci și trei de ani și eram mai nebun ca oricine. Am răsfoit ieri această carte; mi s-a părut că am scris-o într-o viață anterioară, oricum eul meu actual nu se mai recunoaște drept autor. Ce încurcată e problema responsabilității! / Câte lucruri am putut să cred
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu Ionescu. Vorbind cu el despre Garda de Fier și spunând că i se face rușine intelectuală că s-a lăsat sedus de ea, Ionescu îi răspunde Ă „foarte nimerit”, apreciază Cioran Ă că „«am marșat» pentru că mișcarea era «complet nebună»” (III, 47). În alt moment, același cuvânt, nebunie, numai că Cioran nu înțelege motivele pentru care problema aceasta, a freneziei din tinerețe, îi revine obsesiv în minte. Crede că ar putea fi vorba de masochism, de gustul pentru umilință. Să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]