7,150 matches
-
un procent însemnat din adolescenții români (aproximativ o treime) este mai degrabă o "nostalgie reziduală", moștenită de la generația parentală. Totodată, pozitivarea trecutului comunist în raport cu prezentul postcomunist de către adolescenții care nu au experiențiat direct realitatea comunistă poate fi descrisă de termenul "nostalgie vicariantă", care exprimă tânjirea după un trecut pre-biografic, timpul anterior nașterii lor trăit de generația părinților. Toate datele indică, așadar, o polarizare a atitudinilor populației față de trecutul comunist în jurul a doi centri: pe de o parte, populația cu educație și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o parte, populația cu educație și venituri superioare tinde să conceptualizeze comunismul prin prisma narativei oficiale a traumei culturale; pe de altă parte, populația mai puțin educată, cel mai afectată economic de dificultățile tranziției postcomuniste, se raportează la trecut cu nostalgie, deplângând securitatea socială măturată de instalarea ordinii capitaliste. După cum conclude istoricul A. Cioflâncă (2010), "comunismul a pierdut bătălia cu istoria, dar, cel puțin deocamdată, nu și pe aceea cu memoria". La o analiză mai atentă, concluzia trasă de A. Cioflâncă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunismului" în cadrul mai amplu al justiției tranziționale, statul român postcomunist a reușit să statueze prin decret în cultura publică memoria oficială a comunismului ca traumă istorică totală a societății românești pe fondul unei rezistențe populare pasive, exprimată de o largă nostalgie colectivă față de același trecut comunist criminalizat de puterea politică democrată. În termenii lui C.S. Maier (1988), se poate conchide că în România contemporană avem de-a face cu un "trecut controlat statal", pe fondul unor "amintiri nestăpânite". Sentința lui K.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din deschiderea Manifestului Partidului Comunist, care anunța că "o stafie umblă prin Europa stafia comunismului", se dovedește a fi profetică în contextul societal românesc actual, la un sfert de secol de la prăbușirea ordinii comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a plasa modul în care societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze atât specificitatea cât și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai apoi către asumarea critico-reflexivă pentru a face în cele din urmă tranziția către "normalizare" (odată cu îndepărtarea progresivă de trecut), societatea românească se află deocamdată la secvența secundă, anume, la faza de stăpânire a trecutului și de condamnare a acestuia. Nostalgia populară față de comunism, alimentată de dificultățile socioeconomice ale prezentului, complică procesul de gestionare statală a trecutului, punând sub semnul întrebării legitimitatea criminalizării și a condamnării simbolice a perioadei comuniste. Fără a cădea în cursa întinsă de tentația profețiilor istorice, o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evoluție plauzibilă a modului de gestionare a trecutului comunist s-ar putea înscris pe următorul traseu: odată cu consolidarea democrației autohtone, pe fondul unei creșteri economice care să producă modificări semnificative în calitatea vieții, nu ar fi deloc surprinzător ca gradul nostalgiei colective să descrească. Acest fapt ar permite narativei oficiale a comunismului ca regim ilegitim și criminal să capete o mai mare legitimitate atât în arena publică, unde deține deja un statut hegemonic, cât și în cadrul conștiinței colective a societății românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vremurile precapitaliste, comunismul continuă să fie reperul de normalitate. Elitele anticomuniste au câștigat bătălia asupra memoriei în arena publică, odată cu oficializarea prin decret prezidențial a narativei comunismului românesc ca ilegitim și criminal. Rămâne de purtat campania mult mai laborioasă împotriva nostalgiei populare, de data asta nu în sfera publică, ci în frontul subiectiv al amintirilor personale. Or problema majoră a elitelor anticomuniste este că împotriva "nostalgiei roșii" pe care un procent considerabil al populației o exprimă față de vechiul regim arma decretului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
narativei comunismului românesc ca ilegitim și criminal. Rămâne de purtat campania mult mai laborioasă împotriva nostalgiei populare, de data asta nu în sfera publică, ci în frontul subiectiv al amintirilor personale. Or problema majoră a elitelor anticomuniste este că împotriva "nostalgiei roșii" pe care un procent considerabil al populației o exprimă față de vechiul regim arma decretului oficial este fără efect. Concluzii generale Demersul analitic pe care tocmai l-am încheiat și-a propus să surprindă punctele de inflexiune ale procesului de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și opinii despre regimul comunist din România. Sondaj de opinie publică, CSOP, 20 septembrie 2010. INSCOP. (2014). Revoluția și Atunci și acum, Barometrul de opinie publică Adevărul despre România. Sondaj de opinie publică, 27 noiembrie 2 decembrie 2014. IRES. (2010). Nostalgia trecutului. Sacrificiile prezentului. Sondaj de opinie publică, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, 1-3 iulie 2010. Rose, R. (2010). New Europe Barometer I-XV Trend Dataset, 1991-2007. 2nd Edition. Colchester, Essex: UK Data Archive. SN: 5241. Rose, R. și Mishler
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
the past and reconstructing collective memory: the Romanian truth commission. Europe-Asia Studies, 61 (2), 313-336. Cioflâncă, A. (2007). Istorie și justiție: Un model german pentru "procesul comunismului". Caietele Echinox, 13, Gulag și Holocaust în conștiința românească, 121-132. Cioflâncă, A. (2010). Nostalgia pentru comunism. Revista 22 (28 septembrie 2010), disponibil online la adresa http://www.revista22.ro/nostalgia-pentru-comunism-8962.html, accesat în 3 iulie 2013. Comte, A. (1999). Discurs asupra spiritului pozitiv. București: Editura Științifică. Constantiniu, F. (2011). O istorie sinceră a poporului român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
substanță acesteia, în cristalizări semnificative altfel de nespus, suprasensibilul. Ca niște umbre pe pereți de caverna platonica, sau ca dintr-un plan de care ne aflam despărțiți prin limitele facturii noastre umane, entitățile și relațiile dintre ele, stele, ape, primăveri, nostalgii și împliniri, timpul și istoria conturează, în receptivitatea noastră, prin intermediul ei, un semnificat inedit și un intreg altfel nebănuit din care toate fac parte. Un adevăr de dincolo de "lucrurile ortace" care ne înconjoară și ne însoțesc constant, "ce nu poate
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Știm pozitiv că din numărul mare de pensionari ai sultanului cari, departe de-a suferi amărăciunea exilului, huzureau de bine în străinătate, n-a murit absolut nici unul de mizerie sau de privațiuni. Unul singur, un militar, s-a stins de nostalgie și de dorul copiilor. Alții, daca i-a odihnit D-zeu, aceasta s-a întîmplat pentru că nu mai aveau zile și pentru că o moarte avem cu toții. Contimporani de-ai d-lor C. A. Rosetti și I. Brătianu, confrați în exiliu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Știm pozitiv că din numărul mare de pensionari ai sultanului cari, departe de-a suferi amărăciunea exilului, huzureau de bine în străinătate, n-a murit absolut nici unul de mizerie sau de privațiuni. Unul singur, un militar, s-a stins de nostalgie și de dorul copiilor. Alții, daca i-a odihnit Dumnezeu, aceasta s - a 'ntîmplat pentru că nu mai aveau zile și pentru că o moarte avem cu toții. Contimporani de-ai d-lor C. A. Rosetti și I. Brătianu, confrați în exiliu, se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mult instinctual decât rațional. În primul rând, pentru că este locul unde omul vede lumina zilei și se dezvoltă În atmosfera mirifică a copilăriei, aspect ce-l va face ca de-a lungul existenței sale să caute și să retrăiască cu nostalgie această perioadă. În al doilea rând, casa este locul unde omul Își Împlinește destinul biologic și social, În a da naștere copiilor, aspect de care va depinde valoarea și locul său Într-o societate dată. În al treilea rând, pentru că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nefericit care trăiește în Anglia, în exil, departe de insula sa, unde ajunsese să își creeze propriul univers, într-un peisaj bizar, înconjurat de animale. Recuperarea sa de pe insula îndepărtată nu a fost un serviciu: acum în Anglia, trăiește cu nostalgia insulei, unde Vineri, prietenul său, a murit în urmă cu mulți ani. Situația amintește de șederea îndelungată în Brazilia a poetei, după ce a stabilit o strânsă legătură cu Lota de Macedo Soares. Bishop rămâne un personaj foarte distinct în poezia
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
decernării premiilor propriu-zise. OLDIES "Oldies", sau "golden oldies", sau "oldies, but goldies", sunt termeni ce definesc moduri aparent nostalgice de reciclare și de referire la produse muzicale asociate cu trecute generații, în special cu începuturile muzicii rock'n'roll. Această nostalgie este alimentată și apoi valorificată prin redistribuirea pe piața muzicală, în format audio sau video CD, a succeselor de odinioară, numite și classic hits, compoziții muzicale în mod evident not as old as Beethoven. OP ART Deși este o urmare
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Michigan. Tatăl și unchiul său, copiii unui imigrant venit din Prusia în 1870, aveau suprafețe mari de sere pe care le cultivau. Amintirile din copilărie ale lui Theodore combină fascinația rădăcinilor misterioase și a vieții vegetale ascunse din sere cu nostalgia rămasă în urma pierderii timpurii a tatălui, stăpânul grădinii edenice a serelor. Volumul de debut, Open House (casă deschisă), anunță o poezie a sincerității, autentică, necontrolată, neîmpodobită, a cărei goliciune este principalul său punct forte (I'm naked to the bone
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
WASP (dar totuși negativi, în esență), însă preferabil amerindieni sau bandiți mexicani (desperadoes). Lee Clark Mitchell încearcă să înțeleagă fascinația exercitată de acest gen asupra unei culturi post-industriale, precum cea americană a ultimelor decenii. Răspunsul pare a fi dat de nostalgia dispariției marilor spații sălbatice și a virtuților celor ce supraviețuiesc acolo. Vastele perspective ale vestului sălbatic sunt imaginate ca alternativă a monotoniei vieții în birourile din aglomerațiile urbane, alternativă în care individul izolat poate acționa radical, recurgând uneori la ripostă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
au cunoscut) califică o sensibilitate fragilă, gata să vibreze entuziast în fața obiectului sau evenimentului celui mai neînsemnat, întâmpinat adesea cu o imnică fervoare (a se vedea, în acest sens, primele paragrafe ale evocării din aceleași Memorii lovinesciene), ele acoperă și nostalgia, sentimentalismul „răvășit descompus”, adică un fond de anxietate răbufnind nu o dată la suprafață din miezul „contemplației visătoare”. Între asemenea coordonate, „minunata putere bovarică” e, de fapt, mai degrabă expresia unei autentice nevoi de comunicare / comuniune, de solidaritate compensatoare cu un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Tzara sau Adrian Maniu, Voronca e unul dintre cei ce inovează substanțial imaginarul liricii românești. Și ceea ce este mai important, aceste noi „date” se înfățișează ca prezențe familiare, la îndemână, degajând eul poetic de orice complexe, ca și de tânjitoarele nostalgii romantico-simboliste. Autorul Invitației la bal ne introduce printre primii în ceea ce numim astăzi o „civilizație a imaginii”, contribuind la încetățenirea în poezia noastră a unui topos prin excelență avangardist: al spectacolului citadin, al orașului feeric modern. Este, acesta, și unul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai sus - în spațiul promițător de mereu alte orizonturi al cuvintelor. Visătorul avangardist nu are neapărat nevoie de Rio de la Plata, de Basra sau New York (precum Ion Minulescu sau Ion Pillat) pentru a compensa o frustrare sau a exprima o nostalgie de „altceva”: „scânteia revelatoare” se poate produce în realitate imediată, între obiecte și cuvinte familiare, capabile să-și facă auzit, „din împletirea de rotițe tictacul revelator”. E vorba mai degrabă aici de o remodelare a realului prin imaginar, încât „călătoria
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
arhivele nemișcării”. Figurile recluziunii, diseminate pe tot parcursul operei, sunt asociate mereu cu imaginile stagnării, încremenirii, împotmolirii, în genere ale noncomunicării, ale absenței relației cu celălalt. În ultimă instanță, lirismul elegiac al lui Voronca crește tocmai pe acest teren al nostalgiei comunicării, al profundei comuniuni cu universul exterior. Lamentația sa vizează, iarăși și iarăși, „această-ntemnițare a omului într-însul”, „somnul” oamenilor “îngrășați de tenebre” sau „lanțul șcareț înnoadă glezna”, „apăsarea perpetuă” din gând (în Zodiac), după ce, în Brățara nopților, glosase pe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fost o valoare fundamentală a vechii Europe (și nu numai) de vreme ce i s-au dedicat epopei de măreția Odiseei sau a Eneidei. Ithaca este simbolul iubirii de patrie, care nu se stinge nici după zeci de ani. Ovidiu a simțit nostalgia Romei până la moarte, iar Dante a tânjit, din exil, după Florența sa dragă. În atare privință, cei vechi ne erau superiori, cu atât mai mult cu cât iubeau fără ideologia patriei. Abia în timpurile moderne, când sentimentul patriotic a decăzut
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care a pus temeliile modernismului, secularizat odată cu iluminismul. Tradiționalismul recent s-a dezvoltat ca reacție rurală și nativistă, din el cristalizându-se, în secolul al XIX-lea, fundamentalismul, ca rezistență la modernizare. În Statele Unite, tradiționalismul de azi se manifestă ca nostalgie după micile orașe, într-o Americă religioasă, amintind de perioada 1890-1930. Începuturile modernismului sunt împinse cu circa 500 de ani în urmă, în Europa de la sfârșitul Renașterii, cu extindere în colonii. Modernismul a învins autoritarismul politic și religios medieval, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
romantic în ea, fără pasionalitate narcisiacă. Aceasta trebuie să fi fost iubirea dintre Adam și Eva în Paradis, înainte de păcat. Privindu-și chipul în apele Paradisului, Adam nu se descoperea ca "om", ca Narcis. Asta se-ntâmplă în iubirea animalelor: "Nostalgia Paradisului e dorința omului de a nu mai fi om"443. (E și sensul acelui omenesc, prea omenesc nietzschean). Iată un enunț paradoxal despre nostalgia Paradisului: "câinele n-a fost izgonit niciodată din Paradis", după cum vaca nu-i un automat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]