7,693 matches
-
și dormit. Prima cabană întâlnită, înconjurată de corturi și rulote, era supraaglomerată. Sigur că voi întâlni altele, am continuat coborâtul. La nu mai știu ce distanță de vârf, la o cabană forestieră (fostă turistică) am fost primiți în cameră de oaspeți. În niște condiții mulțumitoare, acolo am găsit și ceva de mâncat. Dimineață am plecat relativ devreme. Nu terminasem Transfăgărășanul, însă începusem partea cea mai ușoară, pantele nemaifiind abrupte. Și peisajele, deși sălbatice erau altfel, fiindcă treceam și prin pădure. De
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
mine s-au rostogolit din viteză trupurile înfierbântate și transpirate ale colegilor de miuță, formând o moviliță cu respirație unică și agitată. La momentul pe care vi-l relatez acum, tata era deja arestat de trei ani de zile, fiind "oaspetele" unei celule de maximă siguranță, tratat cu cel mai draconic regim inventat de bestiile comuniste: exterminarea rapidă. Un polițist cinstit, conștiincios și nevinovat, care manifestase corectitudine și abnegație în privința obligațiilor strict profesionale, îndura acum, cu îndârjire și bărbăție, mizeriile unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
orașul Craiova în plin Război Mondial. Aviația anglo-americană bombarda orașul după un orar precis. Cei de la Apărarea Locală știu acest lucru și, prin intermediul sirenelor, ne anunțau când să fugim în adăposturi și tranșee. Craiovenii își adaptaseră viața după orarul acestor "oaspeți" ucigători. Dar apropierea păsărilor metalice aducătoare de suferințe se auzea de departe, așa că părinții își luau repede copiii și fugeau disperați din fața morții. Bombardierele veneau în formații compacte, producând un vuiet prevestitor de nenorociri. La câteva secunde după lansarea bombelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și originalitatea lucrărilor. Mediatizarea acestui eveniment în presa locală și pe diferite site-uri educaționale a adunat un număr mare de vizitatori ai expoziției care s-a realizat în incinta Liceului Teoretic ,,Miron Costin’’, Iași cu lucrările participante la concurs. Oaspeții au rămas profund impresionați de lucrările elevilor realizate în tehnica quilling prezentate aici. Importante parteneriate educaționale s-au încheiat între liceul nostru și diverse instituții culturale din Iași, în urma acestei acțiuni. Cufărul magic a așteptat cu nerăbdare să fie redeschis
Avem imaginaţie şi îndemânare. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Dumitraşcu Maria-Monica () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1864]
-
cu Absidă, dacă acea atmosferă de armonie și comunicare literară, care la București a dispărut de mult, există la Iași mereu, și nu sunt atât de optimistă sau naivă să cred asta, dar și numai faptul că pot să transmită oaspeților sentimentul de acasă în istoria literaturii, dovedește că scriitorii ieșeni au un simț al tradiției pentru care le sunt recunoscătoare. A.B.Am auzit zilele acestea că s-a propus ca Iașul să devină "capitală culturală", ce părere aveți? Nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Dan Coman, Ioan Radu Văcărescu, Angela Baciu, a redactorilor Bucovinei literare, a lui Nicolae Tzone, Claudiu Komartin, Rita Chirian, Radu Andriescu, Ștefan Baghiu, Radu Vancu (i-am citit cu plăcere cartea alertă, "Individuație și poezie"', în trenul de întoarcere) dintre oaspeți, deci nume care vorbesc de la sine despre desfășurarea de forțe literare de la Botoșani, Vorona sau Ipotești. A.B.Vă propun să ne întoarcem puțin în timp, în perioada debutului (1964, Revista "Steaua"). Ați fost redactor și ulterior, redactor șef la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dulci, spectaculoase, cu Mihai Ursachi, Ioanid Romanescu, Val Condurache, Emil Iordache). Mă opresc la una cu Cezar Ivănescu: Era toamna spre iarnă, se apropia miezul nopții, îl conduceam pe DON CAESAR spre Casa "Junimii" de la Pogor, la căsuța noastră pentru oaspeți. Avea o cameră rezervată (odaia nr.2, cu vedere princiară spre parcul cu statui, mierle, iarbă pașoptistă). Instituția noastră muzeală se afla în ample lucrări de restaurare. Cimitirul fusese strămutat creștinește. Un șanț enorm, adânc și umed (fulguia bacovian) ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nici o șansă. Singurul loc în care poți să te ascunzi e o femeie iubită. În groapa ei, adîncă, amețitoare, cu păr, neostoită. Care te suge. Te devoră. Alt loc de ascundere nu e. Nu mai sperați. Casa sufletului meu și oaspeții săi A.B.Am intrat în casa gândurilor tale, cum mă primești? La ce să mă aștept? Poți să te aștepți la orice. Ești în cîmp deschis, cu stelele deasupra. Te poate sfîșia o fiară. Poți să ai o aventură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fiu așa, să îndrept, cu toate puterile mele, aspirația în acea direcție. Urma are să arate, cîtă va fi ea. Urma scapă, ori nu, turma. A.B.M-am simțit bine în casa sufletului tău, îți mulțumesc. Am loc, întotdeauna, pentru oaspeți în casa sufletului meu. Uneori poate că nu mă pricep să îi onorez cum se cuvine. Dar poftă și dorință de oaspeți am mai întotdeauna. Cred că acel lucru, practicat și de Nichita Stănescu, numit "casă deschisă", nu e nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu, turma. A.B.M-am simțit bine în casa sufletului tău, îți mulțumesc. Am loc, întotdeauna, pentru oaspeți în casa sufletului meu. Uneori poate că nu mă pricep să îi onorez cum se cuvine. Dar poftă și dorință de oaspeți am mai întotdeauna. Cred că acel lucru, practicat și de Nichita Stănescu, numit "casă deschisă", nu e nici mai mult, nici mai puțin decît "operă socială". Și încă una remarcabilă. Nu că ar fi Stănescu singurul. Oare Socrate ce făcea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pereți. Din garaj se poate intra direct În sufragerie. Prețul e 2,50 dolari. Mașina de gătit are tot ce-i trebuie. Lemnele sunt frumos despicate și făcute stivă. În holul hotelului un bazin imens, cu valuri artificiale, Își invită oaspeții. A doua zi repaus și folosim ziua pentru a pregăti mâcare ca la noi În țară. Trece vara și n-am mâncat salată de vinete, de care americanii nici nu vor să audă. Nici ardei copți. Pregătim un pilaf de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
După o cotitură apare un camion din sens opus. Suntem opriți bot În bot. Ne dăm jos pentru un mic studiu topografic. Șoferul străin dă puțin Înapoi și mă lasă să trec. Am scăpat și din acest impas. Noaptea suntem oaspeții unui mic sat, la un mic han. Sala de consum, foarte simplă, dar bine Încălzită. Mama cu fiica croșetează. Petrecem o seară extrem de plăcută În fața unei mese ales servite. În paturi, găsim sticle de aluminiu cu apă cladă. Adorm cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
instaurată cu ocazia acestei deplasări. M-am întrebat: Cărui fapt îi datorez această bucurie? Cum de s-a și mi s-a putut întâmpla așa ceva? Am găsit și răspunsuri: Doamna Maria a reprezentat exemplul ideal al gazdei perfecte, dedicată complet oaspeților și faptelor ce urmau să se întâmple și aceasta dintr-o pornire interioară, sinceră și firească; niciun moment nu s-a simțit manifestarea vreunui ego! Toți ne-am recunoscut misiunea, ne-am concentrat asupra înfăptuirii ei cu detașare și devoțiune
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
întinse și eram conectat - la fel de puternic - la aceeași sursă cu artiștii. Au fost câteva fapte pe care nu am putut să nu le remarc: la Ploiești numai localnicii nu s-au produs pe scenă. Au lăsat această posibilitate în exclusivitate oaspeților artiști din București, Oradea și Cluj-Napoca. Au asigurat, în schimb, munca din spate, cea nevăzută, dar atât de necesară și... demnă de toată admirația. Pauzele muzicale au fost ocupate, cu același talent și succes, de dansatoarele indiene. De remarcat că
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, cea mai bună revistă bucovineană interbelică apărută în trei serii (1924-1928; 1934; 1940). Aici debutează un mare talent fulgerat în adolescență ca și Labiș - M. Horodnic - și se afirmă nume cu reputație literară ca oaspeții Mircea Ciobanu (din Cernăuți) și Emil Giurgiuca (din Gherla), ca și localnicii Ion Negură, Iulian Vespar (Tudor Grosu), Dragoș Vicol, Nicolae Tăutu precum și viitorii profesori universitari Ion Șandru și Victor Săhleanu. „Literatura Mugurilor dintre cele două războaie mondiale - notează I.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
București (...). După mine, Congresul de lingvistică nu a fost un mare succes din punct de vedere academic, dar ospitalitatea și solicitudinea aproape stânjenitoare ale românilor l-au transformat într-o memorabilă experiență socială. (...) Soția mea și cu mine am fost oaspeții soților Duchesne-Guillemin la Liège. Am fost împreună în România, apoi ei și-au continuat drumul la Istanbul, pentru a rămâne cu Dumézil și Laroche” - cf. scrisoare Jaan Puhvel, California, 26 octombrie 1967, în Arhiva SW. Despre concertele camerale din familie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
-i doar o lucrare scrisă după canoanele din cartea lui Ov. S. Crohmălniceanu, Realismul socialist, dar n-a fost așa. Nici măcar n-a făcut ca Sadoveanu care, la comanda partidului, a scris un Mitrea Cocor apreciat, pe bună dreptate, de oaspetele nostru, într-un interviu, drept "un pîrț"; fapt remarcat, de altfel, ca atare încă de atunci, de către orice cititor cît de cît instruit. Nicăieri în bibliografia sa nu este pomenită culegerea de articole apărută în 1954, la Editura de stat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în urma unei solicitări: "cu ocazia vizitelor scriitorilor de peste hotare puteți oferi cafele și coniac sau lichior pe care să le procurați de la magazinele de stat. Actele de cheltuieli să fie însoțite de un referat în care să se arate numele oaspetelui și numărul persoanelor care au luat parte la această întîlnire și să fie aprobate de secretarul Filialei cînd vizita se face la filială sau de redactorul-șef al revistei Iașul literar cînd vizita privește redacția. Pentru veselă veți procura cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Știm cît sînge au încă pe mîini. Știm și al cui este acel sînge. Nu am uitat crimele și asasinatele fasciștilor. Știm și cui slujesc acei trădători de patrie. Dar eu nu mă voi teme ca în fața dumneavoastră și în fața oaspeților iubiți, veniți din străinătate și unii dintre ei veniți în mijlocul nostru chiar din țările imperialiste să vă fac o declarație pe care puteți s-o socotiți, dacă vreți, senzațională". Cu o retorică penibilă, a la Cațavencu, își prezintă declarația: "Tovarăși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
unui milițian, își făcuse datoria și fugise la timp, a anunțat raionul, pentru ca, în aceeași zi, responsabilii regionali cu colectivizarea să-și facă urgent apariția în frumoase mașini Pobeda, marcă sovietică admirată și întru totul compatibilă cu ideologia posesorilor. Printre oaspeți se găsea și tovarășul Nicolae Ceaușescu, viitorul secretar general al partidului, aflat, deloc întîmplător, în zonă. Era principalul organizator al colectivizării pe țară și sosise cu avionul de la București. Oamenii i-au întîmpinat la marginea satului. Nu chiar cu pîine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
figuri „monstruoase”, cum ar fi femeia Thénardier din Mizerabilii lui Victor Hugo care Îl ațîță pe soțul ei, mai degrabă placid și indiferent moral, spre crime dintre cele mai abjecte, cum ar fi aceea de a-l ucide pe un oaspete sau pe un copil! Nu, toate acestea, acest „Îndelung și persistent coșmar social” nu putea să nu lase urme În conștiința și reflexele noastre, chiar și În forme ascunse, deturnate; de pildă, această „ură” care se instalează rapid asupra celor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
turcă) și, În sfârșit, tătarii (marea invazie din 1241), ultimul val migrator dinaintea Întemeierii statelor românești. Însă nici după mileniul migrațiilor românii n-au rămas să trăiască singuri Între ei. Spațiul românesc a atras străini din toate direcțiile, fie În calitate de oaspeți, fie de cuceritori. Am arătat puțin mai Înainte cum se prezenta, Încă la 1930, acest mozaic etnic, cultural și religios. Tendința În istoriografia românească a fost de a-i privi pe toți aceștia ca elemente superficiale și tranzitorii, care nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1992. La ora aceea îmi duceam traiul în Hamptons într-o cabană pentru care plăteam 20000 $ pe lună, pe plaja de la Wainscott unde încercam să ies din blocajul care mă ținea departe de scris și unde mă pregăteam să primesc oaspeți în weekenduri (Ron Galotti, Campion Platt, Susan Minot, editorul meu italian, McInerney, comandând o tartă de prune de 40 $ de la o brutărie de specialități din East Hampton și livrându-mi-se două navete de Domaines Ott). Încercam să rămân treaz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
împotriva unor musafiri nepoftiți am angajat doi bodygarzi (unul machiat ca Frankenstein, celălalt purtând o mască reprezentându-l pe Dick Cheney) și i-am plasat în fața ușii de la intrare, dincolo de un cordon de catifea, fiecare înarmat cu o listă de oaspeți stropită cu sânge și cu un megafon. Petrecerea urma să fie filmată de unul dintre studenții mei. Am trecut pe lângă bucătărie, unde Jayne tăifăsuia cu femeile de la catering costumate sugestiv în vrăjitoare sau pisici cochete. În spatele lor, dincolo de ușile glisante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ta. Apropo, zise el, arătând spre scheletul de plastic care atârna de grindă, așa arată casa asta în mod normal? - Da, lui Jayne îi place la nebunie. A tăcut câteva clipe. - Adică dormi tot pe canapea? - E doar camera de oaspeți și nu-i decât o fază - da’ ia stai, cum de știai? A tras din țigară, dezbătând dacă să-mi spună sau nu. - Jay? am insistat. De ce crezi că dorm în camera de oaspeți? - Helen mi-a spus că Jayne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]