8,467 matches
-
submontană și montană au fost locuite continuu din cele mai vechi timpuri, de pe vremea dacilor . În favoarea vechimii locuirii zonei de nord a Moldovei - zona Obcinilor - pledează hidronimul și oiconimul Trif, cu o răspândire mai largă decât zona Obcinilor (există un pârâu al lui Trif în județul Neamț), termen aparținând fondului preroman, desemnând un izvor, șipot, și toponimul Deia (sat și pârâu, culme și cartier în orașul Câmpulung) care pare a fi derivat din dava dacică, precum și hidronimul și oiconimul Argel. Cum
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nord a Moldovei - zona Obcinilor - pledează hidronimul și oiconimul Trif, cu o răspândire mai largă decât zona Obcinilor (există un pârâu al lui Trif în județul Neamț), termen aparținând fondului preroman, desemnând un izvor, șipot, și toponimul Deia (sat și pârâu, culme și cartier în orașul Câmpulung) care pare a fi derivat din dava dacică, precum și hidronimul și oiconimul Argel. Cum putem răspunde la întrebarea: cât de vechi sunt satele românești vechi, adică cele cuprinse în actele de danie ale primilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
atuncea și tăticul meu Tăticule, unde-ai rămas, pe care drum, la ce popas Că n-ai ajuns nici până azi Tăticul meu. Satul Bucșoaia, picurat din pana și sufletul lui Ticu Sahlean Sat binecuvântat de Dumnezeu, așezat la revărsarea pârâului Suha în Moldova, aparține orașului Frasin, pe o lungime de cca. 5 km și lățime de peste 2 km, la o altitudine de 500 m. Satului îi aparține și cătunul Suha așezat de-a lungul pârâului cu același nume. Terenul este
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
de Dumnezeu, așezat la revărsarea pârâului Suha în Moldova, aparține orașului Frasin, pe o lungime de cca. 5 km și lățime de peste 2 km, la o altitudine de 500 m. Satului îi aparține și cătunul Suha așezat de-a lungul pârâului cu același nume. Terenul este brăzdat de râul Moldova și, după legendă, nu se putea loc mai potrivit pentru descălecatul lui Dragoș-Vodă, unde poate și râul poartă numele cățelei voievodului, Molda, strivită de zimbrul săgetat de arcașii voievodului. Locul amintit
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
mai multe variante. Conform ipotezei lui Fischer în „Das Herzoghtum Bukowina”, Cernăuți, 1899, numele satului s-ar datora copăcelului „Buxus”, ce se găsea plantat în grădina unui industriaș, K. Kalita, de origine germană, colonizat, în altă variantă numele provine de la pârâul Bucșoița, care a existat și pomenit în hronicile vechi, înainte de a lua ființă sătucul Bucșoaia. Ocupația bucșoienilor, atât cu începutul înfiripării lor pe aceste locașuri, cât și în mare parte în prezent, a fost și este creșterea vitelor și oieritul
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe fundul vasului în care s-a spălat carnea, între crăpătura doagelor, au rămas două bucățele din creierii mielușeilor. Când apoi slujnica împăratului s-a dus la vale după apă, bucățelele de creieri s-au spălat și au mers cu pârâul până în apa cea mare, care curgea prin mijlocul împărăției. Aici din cele două bucățele s-au făcut doi peștișori cu solzii de aur, unul tocmai ca și cellalt, deopotrivă, ca să știe că sunt frați gemeni." (Ioan Slavici, Doi feți cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Caragiale): „Ființa noastră lăuntrică e izvorul mâhnirii și bucuriei. Adesea într-o zi tristă de ploaie, o bucurie pune stăpânire pe om, și-l face să meargă alături de fericirea lui. Un geam limpede de la o fereastră, o privire spre un pârâu și poate un petec albastru de cer. Nu e nevoie de mai mult. Alteori, întâmplări nemaipomenite nu te pot smulge dintr-o stare sufletească monotonă și sărăcăcioasă; în mijlocul unei săli de bal, poți sta liniștit și insensibil.” Așa era Richard
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
conserve de la abatorul de acolo, bacon și altele. Sucul de roșii, pe atunci puțin cunoscut la noi, aici e în mare căutare. Chiar berea se găsește în cutii pe care la locul potrivit le azvârli să se răcorească într-un pârâu. Din loc în loc, locuri de recreație, cu tot ce-ti trebuie pentru a-ți pregăti prânzul, te îmbie să nu mergi mai departe. Mergem întâi direct spre vest, apoi din localitatea Denison, luăm direcție nord-vest. Partea de vest a Iowei
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
prime și apoi cele secunde ne fac să credem că ar înfiripa și ele o temă. Iată această suprapunere: Dezvoltarea folosește foarte mult figura ritmică: care se auzise insistent la începutul mișcării. Partea II ( andante molto mosso), intitulată ,,Scenă la pârâu”, începe cu o melodie cântată de viorile prime pe un acompaniament ce sugerează curgerea apei: Sentimentul de contemplare este întregit de un fragment melodic cântat de viorile prime și, mai ales, de către tema II, adusă de fagot. Iată tema II
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
nemaipomenit de lung. Tot vreo 8 ani aveam. Dar nu locuiam lângă teatru, ci la marginea orașului. De la blocul nostru începeau dealurile, erau acolo niște flori uriașe, cum nu mai există acum, și niște fluturi... Și libelule metalizate! Trecea un pârâu, mergeam la plajă... Nu mai există nimic din toate astea. Dar ce mătușă emancipată! Câte daruri ne fac mătușile... Pe la 10 ani, mi-am cunoscut două mătuși, actrițe la teatrul german. Prima vizită - o casă veche cu etaj, un balansoar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
granița dintre cei vii și cei morți a dispărut sau e pe cale să dispară. De aici și trimiterea la Ecclesiastul și la Heraclit, care spune, În prelungirea celebrului aforism, că nu ne putem scălda de două ori În apa aceluiași pârâu, aceasta fiindcă „În momentul În care punem mâna pe un lucru, el Încetează de-a mai fi ceea ce era...“. În lumea Mașei undele pârâului se Întorc Înapoi. Sau nu se mișcă. Scăldându-te În aceeași apă, nu numai că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
spune, În prelungirea celebrului aforism, că nu ne putem scălda de două ori În apa aceluiași pârâu, aceasta fiindcă „În momentul În care punem mâna pe un lucru, el Încetează de-a mai fi ceea ce era...“. În lumea Mașei undele pârâului se Întorc Înapoi. Sau nu se mișcă. Scăldându-te În aceeași apă, nu numai că nu-ți pierzi identitatea, ci poți dobândi și altele, ce vin din viitor sau din trecut. Una din legile care guvernează această lume este ubicuitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Grădinii s-au găsit urme arheologice ce dovedesc existența unor comunități umane din neolitic ce aparțin culturii Cucuteni faza „A. Dealul pe care se întinde tarlaua „La Ilie are o înclinație spre sud-est, nu este prea înalt și este aproape de „Pârâul Morii. Fragmentele de ceramică găsite aici nu au o calitate deosebită dar poartă urme de pictură. De aici s-au cules obiecte din silex (unelte și arme) ca: răzuitori, vârfuri de săgeți și străpungători. Acestea sunt frumos lucrate dovedind o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Alexandrescu de pe panta lină de deal care urcă spre locuințele de pe Lisna Nouă și care în documente este cunoscută de „Novosălița Hudințăilor. înclinația terenului este tot spre sud-est, cu expunere la soare și nu departe de apa Bașeului și de pârâul Morii. De aici s-au cules fragmente de ceramică de o calitate destul de bună aparținând unei populații dacice. S-au găsit de asemenea fragmente de ceramică de origine romană: torți și bucăți din partea superioară a unor amfore de calitate superioară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fi cultivate cu cereale. Rămân de neuitat priveliștile frumoase oferite de aceste terenuri unde înfloresc romanița,sânzienele, sulfina, coada șoricelului, rochița rândunicii peste verdele crud al ierbii de primăvară și care încântă ochiul călătorului în mod plăcut. De-a lungul pârâului Bașeu, pe malurile iazurilor și mai ales în Lunca Prutului crește stuful care este folosit la acoperirea grajdurilor, a saivanelor, a cotețelor și mai recent și la acoperirea caselor, în special, în satul Bașeu. Casele acoperite cu stuf țin răcoare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
graurul,stigletele, pitpalacul, ciocârlia, dumbrăveanca, pupăza, cucul, pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar, hultanul și uliul păsărilor de curte. în apa iazurilor care se înșiră ca niște mărgele în lungul pârâului Bașeu se bălăcesc alene, în timpul verii, cârduri de rațe sălbatice, lișițe, pescăruși, bâtlani, gâște sălbatice și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre dacă iarna nu e grea. Dintre peștii care populează
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
istorice mai vechi sunt amintite pădurile de la Hudești . La 3 aprilie 1412, Alexandru cel Bun dăruia slugei sale adevărate și credincioase, anume Coman un loc să-și facă lui sat, hotarnica acestui loc precizând: di la fântână drept la codru. . . pârâul Bașeului, iar de la Pârâul Alb în sus la codru. Este vorba de pârâul de la care se trage și numele satului Alba care în vechime se chema Albu. Și Ion Ionescu de la Brad spunea că: boierul avea 1600 de fălci de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
amintite pădurile de la Hudești . La 3 aprilie 1412, Alexandru cel Bun dăruia slugei sale adevărate și credincioase, anume Coman un loc să-și facă lui sat, hotarnica acestui loc precizând: di la fântână drept la codru. . . pârâul Bașeului, iar de la Pârâul Alb în sus la codru. Este vorba de pârâul de la care se trage și numele satului Alba care în vechime se chema Albu. Și Ion Ionescu de la Brad spunea că: boierul avea 1600 de fălci de pădure și că pădurea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cel Bun dăruia slugei sale adevărate și credincioase, anume Coman un loc să-și facă lui sat, hotarnica acestui loc precizând: di la fântână drept la codru. . . pârâul Bașeului, iar de la Pârâul Alb în sus la codru. Este vorba de pârâul de la care se trage și numele satului Alba care în vechime se chema Albu. Și Ion Ionescu de la Brad spunea că: boierul avea 1600 de fălci de pădure și că pădurea este prea frumoasă. Dintr-o falce de pădure ieșia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la iazul Axinte era o moară de apă care avea toate piesele din lemn în afară de pietrele de moară. De fapt, în trecut toate morile foloseau puterea apei sau a vântului. De aceea, în toponimie găsim denumiri ca Dealul Morii și Pârâul Morii . Trecerea peste pâraie se face și în zilele noastre pe punți, podețe și poduri care sunt construite din lemne, în general. Din spusele unor bătrâni, la Baranca exista un bac cu care se putea trece Prutul, când Basarabia era
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sunt construite din lemne, în general. Din spusele unor bătrâni, la Baranca exista un bac cu care se putea trece Prutul, când Basarabia era a noastră. Bisericile erau construite din lemn. Așa era cazul bisericii de la Mlenăuți a lui Ioan Pârâu, a bisericii de la Bobești, a bisericii din Vatra, a bisericii de la Bașeu. Biserica de la Vatra care a ars era construită din lemne de stejar tăiat de pe locurile din apropiere. Și în interiorul bisericilor, lemnul este la loc de mare cinste catapeteasma
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
găsesc prin pădurile noastre mistreți, cerbi, căprioare, bursuci, vulpi, iepuri și chiar jderi, iar dintre păsări sitari și potârnichi. în vremurile mai îndepărtate existau prin pădurile noastre lupi și urși. Nu e lipsit de importanță toponimul pădurea La Ursoaia și pârâul Ursoiu. Tot în acest sens, pe Dealul Izvorului în așezarea neolitică s-a găsit o figurină zoomorfă din lut ars reprezentând un urs. Antroponimele Ursu, Ursulică, Ursan etc. vin în sprijinul ideii că pe aceste locuri au existat cu adevărat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
grădini de zarzavat, infirmerie și o mare gospodărie agricolă a proprietarului moșiei. Teritoriul comunei se află într-o regiune deluroasă, acoperită în bună parte de pădurile de la Hudești și se mărginea la nord cu râul Prut. Prin mijlocul comunei trece pârâul Bașeu, iar gârla Carierii era cel mai important afluent de pe cuprinsul său. Populația comunei Hudești a evoluat în mod ascendent de-a lungul timpului. în 1935 comuna Hudești avea 1791 de familii cu 4.223 de locuitori, în 1945 erau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
terminologia creștină: cruce, creștin, închinare, mormânt etc. în domeniul vocabularului, populația din Hudești folosește și cuvinte provenite din substrat (limba tracodacă): abur, balaur, boltă, barză, brad, brâu, căciulă, ceafă, cojoc, gard, ghimpe, gresie, grumaz, mal, mânz, moș, țap, mugur, murg, pârâu, spuză, strungă, țarc, țeapă, urdă, zăplaz, zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine latină. în vorbirea curentă a populației din comună sunt folosite și unele cuvinte de proveniență slavă, ca urmare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]