14,398 matches
-
și expresie inedită la Dușan Petrovici, O, 1976, 15; Felea, Aspecte, I, 203-209; Alexiu, Ideografii, 131-134; Ruja, Valori, 115-117; Lucian Alexiu, „Obiecte pierdute”, O, 1980, 31; Șerban Foarță, O poezie a substanței feminine, O, 1980, 35; Marcel Corniș-Pop, Elegiile obiectelor pierdute, O, 1980, 35; Lucian Raicu, Senzații și imagini, RL, 1980, 37; Cornel Ungureanu, „Clima temperată”, O, 1982, 9; Șerban Foarță, Preambul, O, 1992, 19; Cornel Ungureanu, Dușan Petrovici și câțiva poeți mai tineri, O, 1993, 5; Ulici, Lit. rom., I
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
optimist, trimițând la George Coșbuc, urmat pe alocuri și în versificație. Curând, în Amintiri și în Depărtări, se întrevede și tensiunea dintre satul părăsit, veșnic țintă a dorului și a nostalgiei, potențate tocmai de imposibilitatea întoarcerii și a regăsirii timpului pierdut, copilăria, și orașul ce rămâne mereu străin, sursă de angoase. Voința „modernizării” nu lipsește însă, relevându-se în afișarea identității dintre autor și eul liric, în adoptarea registrului colocvial, în recursul mai frecvent la regionalisme plastice, în asezonarea șugubeață a
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
care scrie despre viața sa nu e deloc mulțumit de sine. Nu îi place pe unde a trecut, nu s-a simțit bine, cu adevărat, decât în copilărie, în Lisa din preajma munților Făgăraș. Copilăria este, și pentru el, un paradis pierdut. Pierdut, dar nu uitat. Scriitura omului care a trecut hotarul senectuții poate reînvia acest spațiu miraculos. Tatăl (modelul uman și metafizic), mama tăcută și religioasă (face în fiecare seară o sută de mătănii), rânduielile casei, micile și marile evenimente ale
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
scrie despre viața sa nu e deloc mulțumit de sine. Nu îi place pe unde a trecut, nu s-a simțit bine, cu adevărat, decât în copilărie, în Lisa din preajma munților Făgăraș. Copilăria este, și pentru el, un paradis pierdut. Pierdut, dar nu uitat. Scriitura omului care a trecut hotarul senectuții poate reînvia acest spațiu miraculos. Tatăl (modelul uman și metafizic), mama tăcută și religioasă (face în fiecare seară o sută de mătănii), rânduielile casei, micile și marile evenimente ale satului
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Un poem autobiografic al lui Păunescu, RL, 1998, 16; Dicț. analitic, II, 53-55, 192-194; Grigurcu, Poezie, II, 223-224; Dicț. esențial, 626-628; Micu, Ist. lit., 351-353; Manolescu, Lista, I, 295-298; Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, În căutarea comunismului pierdut, Pitești, 2001, 258-269; Popa, Ist. lit., II, 259-268; Alex. Ștefănescu, Adrian Păunescu, RL, 2002, 48, 49; Zamfirescu, Istorie, II, 469-473. D.Mc.
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
separării” se înfiripă presimțirea unui alt fel de a fi împreună, „într-un acasă al ideilor eterne”, pentru că „mersul printre cărți” are puterea să înfrângă abisurile. Din pagini de carte, însemnările tatălui călăuzesc pelerinajul fiicei care, pornită în căutarea părintelui pierdut, se descoperă pe sine. Tatăl este regăsit în scris, în substanța sufletească proprie amândurora. Profesiunea de credință mărturisită în versuri este întărită acum cu sensul experienței personale. Semnificația acestui volum, în care prozele scurte și poemele se succedă, alternând evocarea
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
1831; Fénelon, Întâmplările lui Telemah, fiul lui Ulise, I-IV, pref. trad., Buda, 1831; Engolpion de aur sau Deslușirea înțelesului icoanei lui Chevit Tebeanul, pref. trad., [Sibiu], 1833; [J. Chr. Schmid], Istoria Ghenovevii de Brabant, pref. trad., București, 1838, Copilul pierdut și Licuriciul, pref. trad., București, 1838, Columbul, pref. trad., București, 1839, Canarul, pref. trad., Craiova, 1840; [Ambrosius Marlianus], Theatron politicon, I-III, pref. trad., Buzău, 1838. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, I, 81-82, 127-128; N. Bănescu, Un dascăl uitat
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
Corespondență. Sinuciderea din Grădina Botanică, îngr. Marta Petreu și Ana Cornea, pref. Marta Petreu, Cluj-Napoca, 2000; Locul revelației, îngr. Adela Petrescu, pref. Gheorghe Crăciun, Pitești, 2000; Prizonier al provizoratului. Jurnal. 1957-1970, îngr. Ruxandra Mihăilă, Pitești, 2002. Traduceri: Vitalino Brancati, Anii pierduți, București, 1967. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Matei Iliescu”, RL, 1970, 10; Dimisianu, Prozatori, 183-187; Stănescu, Cronici, 170-175; Ardeleanu, „A urî”, 156-161; Georgescu, Printre cărți, 149-156; Tudor, Pretexte, 174-183; Iorgulescu, Rondul, 188-196; Ardeleanu, Opinii, 37-41; Culcer, Citind, 207-212; Ștefănescu, Preludiu, 209-213
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
preocupat mai mult de spectacol, insistând asupra regiei, scenografiei și a jocului actorilor. În calitate de critic literar a combătut pesimismul posteminescian. L-a prețuit în mod deosebit pe I. L. Caragiale, scriind una dintre cele mai bune cronici dramatice despre O scrisoare pierdută și un raport academic în favoarea premierii volumului Momente. Este și autorul unui amplu studiu monografic intitulat Teatrul la români (I-II, 1897-1898), unde, folosindu-se de o bibliografie extrem de bogată și apelând la amintirile unora dintre întemeietorii și sprijinitorii teatrului
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
însumează povestiri cu scene de familie, mai ales amuzante, al căror erou e „un derbedeu de nouă ani, blond și pistruiat”, „cu imaginație”. SCRIERI: Într-un cămin de domnișoare, București, 1934; Călător din noaptea de Ajun, București, 1936; ed. (Anotimpul pierdut), București, 1971; Fata lui Codru-Împărat, București, 1939; Ciudata viață a poetului, București, 1942; Moartea în cetate, București, 1943; Noaptea creației, București, 1943; Sub lumina verii, București, 1967; Nedumeririle lui Duduță, București, 1969; Noaptea creației, îngr. și pref. Ion Oarcăsu, București
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
Neghină și pălămidă. Lipsit de facultatea invenției, N. fie recurge la anecdotică, fie se bizuie pe propriile suveniruri. În Zoe, nuvelă melodramatică, dincolo de gesticulația exaltată, se conturează o imagine colorată și exactă a societății mondene a Iașilor. Eroina, o femeie pierdută, dar inocentă sufletește, e în stare de pasiuni extreme; căzută pe mâna unor curtezani cinici, ea sfârșește prin a se sinucide. Elementele de psihologie sunt puse în relație cu aspectul fizic, cu fizionomia. Repovestită cu umor fin, O alergare de
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
povestiri, reportaje, publicistică literară, București, 1966. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, Viața reală și fictivă, RL, 1978, 35; Al. Piru, Proza și poezia, LCF, 1978, 42; Nicolae Manolescu, Rețeta romanului, RL, 1980, 52; Cristea, Faptul, 229-234; Ioan Holban, În căutarea textului pierdut, CRC, 1981, 6; Piru, Debuturi, 98-100; Dana Dumitriu, Un roman epistolar, RL, 1983, 3; Manolescu, Arca, III, 221-222; Nicolae Manolescu, Vocile romanului, RL, 1984, 43; Eugen Simion, Romanul ca mozaic policrom, FLC, 1984, 45; Al. Dobrescu, Moda jurnalelor, CL, 1984
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
strigat”, gura „grea de umbra”, iar cenușă postuma fierbinte de trăire. Leș Vivants et leș morts e o culminație a temei definitorii pentru N.: viața gestanta de moarte. Erosul e asociat morții în toate omologiile care se potențează reciproc; dragostea pierdută deschide sufletul către misterul macabru, cei vii sunt trecut, cuprinși în viitorul morții și, asemeni Isoldei, agonizează învolburat, celebrând iubirea că moarte extatica. Lirismul târziu al poetei reorchestrează marile ei teme - la care se adaugă carnagiul războiului -, oficiind solemn, cu
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
indiferent de semnificația acestora pentru alte sisteme. Afirmarea funcționalității universale trebuie înțeleasă, de asemenea, tendențial. Există, desigur, o anumită inerție în sistemele sociale care explică „supraviețuirea” unor componente care și-au pierdut funcția. Dar aceasta nu poate să dureze. Odată pierdută rațiunea de a fi menținute, ele fie capătă o altă funcție, fie sunt eliminate treptat. Problema explicației și predicției funcționale: alternative sau substitute funcționale. Există în schema funcțională o asimetrie în ceea ce privește explicația și predicția. Explicația funcțională poate fi strictă. Un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
două volume, i-a apărut în 1967. Activitatea literară a lui N.-G. s-a concretizat inițial în câteva cărți de poezie, editate după stabilirea sa în străinătate. Gând românesc (1982) cuprinde versuri care au făcut parte „dintr-un volum pierdut, rămas nepublicat, nu din voia autorului”. Oricum, poeziile din această plachetă și din următoarele două - Cântec românesc (1983), Drum românesc (1985) - nu sunt ale unui începător. Autorul plasticizează idei la flacăra dorului de țară. Patria suferindă lăsată în urmă, tragedia
NICOLAU-GOLFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
Timizi/ de-atâta aur sacru, de-atâta grea aromă,/ vom coborî în cripta de vinuri luminați -/ cezari, străini de oaste și de Roma,/ doar glasului acestor podgorii dulci dedați”) sau când, într-un sonet, omagiază ca Ion Pillat în Țărm pierdut Helada: „Purtând celestul neodihnei chin/ în grotele submerse, visătoare/ crești taina mută dintre zei și soare,/ balans dintâi, purificat senin // pe când sămânța robilor transpare/ din cei ce-am fost, în lujerul marin/ legi valul într-o floare de măslin -/ ființa
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
tulburării Isabelle - Imi aduc destul de bine aminte de modul în care au debutat problemele mele. Intrasem tocmai la liceu și, datorită faptului că ne schimbasem domiciliu, mi-am pierdut toate prietenele. Primele săptămâni au trecut destul de bine, dar mă simțem pierdută, fragilă, fără relații. Eram adesea singură în recreații, în pauza dintre cursuri și la cantină. Aveam impresia că sunt singura care este singură! Mi-era teamă să nu fiu respinsă, dar nu reușeam să fac eforturi pentru a merge în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
O observați din exterior ca și cum ar fi o imagine din trecut sau un film reluat pentru dumneavoastră. Nu fugiți de această imagine. (Liniște). Ce simțiți acum? Pacienta - Mă simt la fel, îmi amintesc cât de teamă îmi era, cât de pierdută mă simțeam. Intr-adevăr. Terapeutul - Si faptul că repetați imaginea, vă face să vă simțiți mai bine? Ce amplifică acest lucru? Pacienta - N-am rămas niciodată cu această imagine. Terapeutul - Este mai bine să o explorați. Ce ați crezut în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj (1938). Până la apariția „Revistei Cercului Literar”, când se va dedica integral criticii literare, se exersează în proză și într-o eseistică diversă. Din martie 1937 începuse să țină un jurnal, în cea mai mare parte pierdut. Fragmentele rămase - editate postum în Ora oglinzilor (1997) - dezvăluie și ele aceeași uimitoare precocitate, o familiarizare uimitoare pentru un adolescent cu numele mari din literatura modernă română și străină. Lovinescianismul său de fond, manifestat din etapa Cercului Literar, poate fi
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
stăm îndelung de vorbă/ pe când iubita mea cu gesturi liniștite reînvie/ reconfortantul arhetip al nopții”. Copacul-animal inventează și un nume pentru noul discurs liric, căutat cu obstinație încă de la începutul carierei literare: acesta este „pohemul”, obiectul estetic ce reface unitatea pierdută a lumii, marcând în același timp diferența ce o separă de poezia obișnuită - plată și refuzată, cum ar zice Ion Barbu, de idee. Ceea ce definește „pohemul” este îndeosebi aspectul său ludic, care favorizează amestecul vârstelor și proliferarea neîngrădită a fanteziei
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Konstantin Fedin, Rugul, București, 1963 (în colaborare cu Isabella Dumbravă); Daniel Gillès, Jetoane de prezență. Cuponul 44, București, 1963; P. Naudin, Gloria lui Jacques Fage, București, 1963; Iuri Naghibin, Ecoul, București, 1963 (în colaborare cu Tatiana Berindei); Bengt Danielsson, Insulele pierdute, București, 1964 (în colaborare cu C.A. Gâdei); Walt Disney, Donald la Polul Sud, București, 1965, Iahtul lui Donald, București, 1965; Franz Kafka, Procesul, București, 1965; Jacques Prévert, Poeme, București, 1965; D. Rozenzweig, Louise Michel, București 1967; Pierre Benoît, Atlantida
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
cu el nu e menționat decât pentru a lumina, „în văpaia lunii”, stări sufletești gingașe, stârnite insului, președinte de colectivă, de o fată ce pare a-i zâmbi dintr-o stea, fata fiind colegă la crescătoria de păsări a soției pierdute. Într-o seamă de povestiri, întocmai ca în cele sadoveniene de tinerețe, sunt evocate fapte năpraznice, dar altfel decât la Sadoveanu, și acestea par inerente existenței. Par a fi provocate nu atât de ceea ce le declanșează accidental, ci de misterul
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Plătărești, de unde pleacă și unde se întoarce de câteva ori, în anii săi de formație, personajul a cărui biografie devine liantul scrierii. Narațiunea se încheagă pe măsură ce Ion Mohreanu, ins care a parcurs o experiență gorkiană, își regăsește în amintire timpul pierdut, adolescența și tinerețea consumate în perioada cea mai seismică a istoriei contemporane. Limitat, orizontul acestui tânăr ce nu izbutește nimic din ce își pune în gând nu încadrează un spectacol al răsturnărilor și prefacerilor social-istorice, iar romanul nu devine o
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
de editori, Cuvintele, frumoase flori. Alte culegeri de lirică, mult analizate de critică, îi apar ritmic până în 1989: Biciul albastru (1974), Inorogul alb (1976), Mai mult pasăre decât înger (1978), Boala crinilor (1980), Obiectele verii (1980), Existența poetului (1982), Vara pierdută (1989). O antologie de autor, Mai mult pasăre decât înger, este imprimată după mai mult de un deceniu de tăcere, în 2002. Încă de la început N. își conturează principalele direcții lirice, recuzita obiectelor poetice și, odată cu acestea, un registru stilistic
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
are și stângăcia regizată a acelora. Existența poetului mărturisește un moment de vacuitate poetică, de inerție și de clișeizare, cu excepția câtorva insule de inspirație, în care se simte cum „crește mormântul/ În acest celest cimitir care este biblioteca”, în vreme ce Vara pierdută adună multe dintre textele anterioare, fără a aduce un reviriment al lirismului, dimpotrivă, uzând mai mult formule deja încercate, devenite manieră. În pofida unor momente inegale, lirica semnată de N. respiră vitalitate, într-un discurs cu amprentă personală, nuanțat și fastuos
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]