7,468 matches
-
îi determină modul de a exista și reprezentările, orientând-o spre o poezie de flăcări înalte și exaltări pluriforme. Un vers ca „Nu știu, eu sorb cântecul sau el mă soarbe” punctează prin familiarul „nu știu” natura spontană a lirismului, poeta fiind parcă o voce a lucrurilor, într-o rostire închegată din simultaneități, unificând iubire și maladie, maternitate și aprehensiune a morții, cotidianul și ritmurile eterne. Efervescența, mobilitatea, gesticulația retorică, iluminările nu pot disimula anxietățile, nici răsucirile lăuntrice, spaimele, nostalgiile acute
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
panteism învăluitor colorează atitudinea lirică, dând suflu ideii de continuitate, integrarea în natură până la contopire implicând o pseudoîmpăcare, de unde limbajul psalmic, adesea suprapus lacrimii: „Laudă, oricum, laudă ție, / natură și forță vie, / mamă ce ne legeni pe jumătate adormiți...” Concomitent poetă de aspect colocvial - recurgând la interogații, exclamații și imperative - și exploratoare a eului profund, contând pe forța inepuizabilă a senzației, dar organizându-și sentimentele în texte decantate, dense, de o fluență impecabilă, I. excelează în tranziția de la „desenul” clar, creator
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
IUTEȘ, Gica (17.IX.1925, Bârlad), prozatoare și poetă. Este fiica Mariei (n. Iosipescu) și a lui Vasile Iuteș, tehnician subofițer, și la naștere a primit numele Elena Georgeta. După terminarea liceului la Bârlad (1945), urmează la București cursurile Facultății de Filologie, absolvind în 1949. Lucrează, începând din 1948
IUTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287646_a_288975]
-
, Nina (17.II.1953, Țiganca, j. Cahul), poetă. După absolvirea Institutului de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1976), lucrează aproape două decenii ca redactor la săptămânalul „Literatura și arta”. Este președinte al Asociației „O. Ghibu” a Astrei; din inițiativa ei organizația și-a reluat activitatea în 1994. S-
JOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287675_a_289004]
-
, Smaranda (15.XII.1942, Murfatlar, j. Constanța), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Floricăi (n. Lupescu), învățătoare, și a lui Iordan Jelescu, funcționar. Face școala primară și liceul la Constanța și urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din București (1958-1962). Lucrează apoi ca redactor la Editura Meridiane
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
comentator la „Scânteia tineretului” (1967-1974), în fine, ocupă diverse funcții în Televiziunea Română și la MondoFilm. Debutează în „Contemporanul” (1964), colaborând ulterior la „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra” ș.a. Prima ei carte de versuri, Totdeauna marea (1969), definește temperamentul delicat-dinamic al unei poete înzestrate, care construiește un univers liric complex. Centrul trăirilor este dragostea sub multiplele ei chipuri, de la bucuria deplină până la tristețea cea mai adâncă: „Plecările din sentimente! / Cu câmpuri și cer și tăcere. Plecările din sentimente / Cu șuieratul trenului ca un
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
tăcere. Plecările din sentimente / Cu șuieratul trenului ca un geamăt lung / Sau ca o meditație” (Poem). Se conturează viitoarele „obsesii” tematice ale scrisului său, care reface fără încetare o lume tutelată de triada dragoste-feminitate-natură. În volumul următor, Coloană dorică (1972), poeta își nuanțează discursul prin amplificarea imaginarului. Se configurează și mai clar acel tip de feminitate fluidă, „marină”, de care J. se va servi și în romane. Antitezele solid (materialitatea coloanei)-lichid (infinitatea acesteia, pierdută în albastrul cerului), viață-moarte, dragoste-ură, fericire-tristețe
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
bibliografice: Dumitru Lazăr, „Totdeauna marea”, CRC, 1969, 46; Dan Cristea, „Coloană dorică”, RL, 1972, 48; Mircea Iorgulescu, „Coloană dorică”, LCF, 1973, 8; Barbu, O ist., 102-106; George Poenaru, Efervescența unei iubiri, TMS, 1988, 6; Stănescu, Jurnal, III, 102-106; Lucian Chișu, Poeta coloanelor dorice, L, 1997, 9-22. C.Dt.
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
, Rodica (pseudonim al Rodicăi-Iuliana Bălănescu; 21.XII.1931, Craiova), poetă și prozatoare. Este fiica Valentinei (n. Milcu) și a lui Ștefan Bălănescu, contabil. A absolvit Liceul „Domnița Ileana” din București (1948), urmând, în același oraș, Facultatea de Medicină (1949-1957). Timp de trei ani a lucrat ca medic în mediul rural
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
opacitatea” pe care o introduce. Predomină evocări abstract liricizate ale spațiului maritim și litoral ori montan și silvestru, crochiuri de atmosferă, pseudopasteluri uneori (eliptice, metaforice, nu vizuale, ci mai degrabă conceptual-sugestive). O anumită obscuritate limitată e caracteristică pentru discursul liric. Poeta nu construiește „tablouri”, nici „perorații”, ci oferă consistență semantică unor trăiri și reflecții, uneori printr-un imagism auster, alteori pe ton baladesc, nu o dată cu accente de calofilie. Temele, subiectele sunt cele obișnuite pentru lirica de acest gen (chestiuni și chestionări
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
GL, 1967, 35; Platon Pardău, „Palinodii”, VR, 1971, 8; Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1975, 52; Barbu, O ist., I, 409-413; Dana Dumitriu, Tema autenticității , RL, 1977, 35; Vasile Andru, Secțiuni în cotidian, VR, 1977, 11; Nicolae Manolescu, Proza unei poete, RL, 1978, 43; Dana Dumitriu, „Cronica nisipurilor”, RL, 1979, 11; Alex. Ștefănescu, Reconstituire istorică și parabolă, VR, 1979, 4; Corina Cristea, Registru poetic, RL, 1990, 22; Romanița Constantinescu, Hermeneutica suspiciunii, RL, 1992, 9; Lovinescu, Unde scurte, III, 110-114; Tania Radu
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
IUGA, Nora (4.I.1931, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Născută într-o familie de artiști - mama, Elena, era balerină, iar tatăl, Iosif Iuga, violonist -, I. (care la naștere a primit numele Eleonora) a absolvit Liceul „Iulia Hasdeu” din București (1949), apoi Facultatea de Filologie a Universității
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
imagistice insolite, lirica pe care o scrie I. conține aluzii fine, subtile. Procedeul constant folosit este simularea, mimarea folclorului infantil, a stilului epic, a cadrelor basmului, a romanului de aventuri etc. Această parodiere, intenționat ludică, ascunde o durere abia percepută. Poeta va trece granița tristeții în versurile din Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Inima ca un pumn de boxeur (1982), pentru că „mutarea mitologiei în cotidianul contemporan”, remarcată de Miron Radu Paraschivescu încă de la debut, este
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
ce alătură banalul și sublimul și propune un personaj, sam, congener cu mopete al lui Mircea Ivănescu sau cu Detectivul Artur, Reparata și alte personaje lin lirica lui Emil Brumaru. Fasanenstrasse 23. O vară la Berlin (2001) e jurnalul unei poete ce își transcrie mai cu seamă trăirile, stările prin care trece în contact cu o lume diferită față de cea de acasă. Cu romanul Sexagenara și tânărul (2000; Premiul Uniunii Scriitorilor) I. lasă liber fluxul de sinceritate, erudiție și inteligență ce
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
tendințe, romanul Lebăda cu două intrări (2003) se dispensează de un al doilea personaj, extinde monologul de sorginte woolfiană și joyceană, într-un text fără nici un semn de punctuație, ceea ce trimite în cele din urmă tot la fibra inalienabilă a poetei. SCRIERI: Vina nu e a mea, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1968; Captivitatea cercului, București, 1970; Scrisori neexpediate, București, 1978; Opinii despre durere, București, 1980; Inima ca un pumn de boxeur, București, 1982; Piața cerului, București, 1986; Cântece, București, 1989
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
, Cleopatra (26.IX.1957, Năsăud), poetă și prozatoare. Este fiica Eleonorei (n. Leonte) și a lui Virgil Lorințiu, silvicultor. Urmează școala primară la Năsăud și Bistrița, apoi Liceul „Liviu Rebreanu” din Bistrița (absolvit în 1976) și Facultatea de Cibernetică a Academiei de Studii Economice din București
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
cu luciditate de chirurg, stări de spirit surd-persistente, trezite de o imagine, o amintire (Aproape imaginară, 1987). Poemele vorbesc despre singurătate, teamă, tristețe, analizate cu gravitate, dar lirica este mai curând intelectuală, căci își propune să surprindă inefabilul unei existențe. Poeta construiește după o logică a revelației, tinzând spre obiectivarea vocii poetice. De aici lirismul în surdină, detașarea, austeritatea discursului, ceea ce nu înseamnă însă nici o clipă răceală, golire de fiorul comunicării adevărate, vulnerabilă și de aceea cu atât mai prețioasă. L.
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
1989), cuprinzând reportaje despre zona Năsăudului și a Bistriței, și romanul Iubirea nu trece (1992) - o poveste despre o iubire eșuată, pe care Grig, un chirurg promițător, o rememorează în încercarea de a înțelege resorturile interioare ale femeii iubite, Unda, poetă sensibilă, ființă generoasă, dar misterioasă în dorința de a-și păstra intact eul lăuntric. Spre final narațiunea este agrementată cu scene și peisaje din Italia și cu o foarte expediată istorioară despre un agent de contraspionaj. L. a scris, de
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
LOVINESCU, Tania (9.XII.1924, Ploiești), poetă și prozatoare. Este fiica Rebecăi Goldenberg (n. Feldman), învățătoare, și a lui Herman Goldenberg, chimist. A absolvit Liceul „Cultura” și Facultatea de Fizico-Chimice din cadrul Universității bucureștene, luându-și licența în 1949. A lucrat la Radiodifuziunea Română (1949-1983), la Institutul Român
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
politic, optica Puterilor Centrale asupra războiului, G.B. nu are preocupări literare. Sunt tipărite totuși articole de propagandă, semnate de colaboraționiști ori de autori germani, dintre care unii erau, probabil, ofițeri ai armatei de ocupație, pe tema interferențelor culturale (Hermann Kienzl, Poeta germană a României Mite Kremnitz, Emanuel Kremnitz, Cu prilejul aniversării morții Carmen Sylvei), recenzii la unele plachete de poezii (cum este cea semnată E.C. la volumul Crini albi și roșii de D. Karnabatt), necrologuri (D. Karnabatt, Oreste). Importante rămân știrile
GAZETA BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287185_a_288514]
-
impună, de-a lungul timpului, si o literatura „feministă” propriu-zisă. Publică poeme Claudia Millian, căreia i se iau și interviuri. Sărina Cassvan, figură proeminenta a mișcării de emancipare a femeii, scrie despre Elenă Văcărescu sau despre contesă de Noailles, alte poete prezente aici fiind Maica Smara, Dahlia Nour, Maria Baiulescu, Maria Bart-Săvescu. Poetul neîncoronat al revistei este Ion Minulescu (Rânduri pentru păserile călătoare, Rânduri în cinstea celei care a plecat, Rânduri pentru plopii-n ploaie). Sunt incluse și versuri de Florin
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
de pictură, care interesa doar din punct de vedere estetic. Or, la lansarea de carte veneau oameni obișnuiți, care În mod normal nu gustă cultura cu C mare - veneau pentru a-și alimenta gustul pentru bârfa politică. Ei Îi atribuiau poetei niște intenții străine, ceea ce complică totul. Pentru că aceasta era o formă de validare a literaturii, dar nu știu În ce fel. Corin Braga: Nu pretind că aceste tipologii se aplică procustian oamenilor, obligându-i să intre Într-o categorie sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
debutat la doisprezece ani, cu o scurtă povestire în revista „Mugurașul” (1936), colaborând în continuare la publicații ale elevilor, precum și la Radiodifuziunea Română, cu poemul dramatic Din durerile neamului. A scris scenarii și a tradus librete de operă. În arhiva poetei, se păstrează, de asemenea, eseuri, nuvele fantastice și o bogată corespondență cu muzicieni și scriitori. Editorial, debutează cu volumul de versuri Viorile primăverii, în 1942, cartea având pe copertă mențiunea, „Mariana Șerban, clasa VIII A, Liceul «Regina Maria», București”. Celelalte
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
primăverii, în 1942, cartea având pe copertă mențiunea, „Mariana Șerban, clasa VIII A, Liceul «Regina Maria», București”. Celelalte cărți i-au apărut postum. Primul volum poartă, firește, amprenta vârstei adolescentine. Cele patru cicluri ale cărții sugerează, chiar de la titluri, disponibilitățile poetei, căile posibile pentru desfășurarea energiei sale literare: Viorile primăverii, Cântece pentru copii, Cântec pentru Bucovina (Din durerile neamului, poem dramatic), Traduceri (din Ovidiu, Horațiu, Goethe, Heine, Shelley, Robert Burns, John Milton, Alfred Tennyson). Mai mult decât aspectul de album personal
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
poem dramatic), Traduceri (din Ovidiu, Horațiu, Goethe, Heine, Shelley, Robert Burns, John Milton, Alfred Tennyson). Mai mult decât aspectul de album personal, cartea are o dimensiune de laborator, de atelier literar, însumând exerciții scriitoricești elocvente pentru tipul de sensibilitate al poetei, deschis către celebrarea plenitudinii vitale. Următoarele două culegeri, Poezii (1967) și Iarba timpului (1968), sunt mărturia poetică a unei vieți în confruntare cu suferința, cu presimțirea morții. Poemele tipărite postum își trag seva, cum s-a observat, „din încordata veghe
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]