5,976 matches
-
ceea ce ne privește,cunoaștem că odinioară pădurea Dejaniului ascundea la loc ferit, prielnic retragerii și lucrării rugăciunii, un mic schit ortodox purtând hramul "Sfântul Nicolae", despre care știm că a existat la 1719, fiind pomenit într-o însemnare făcută de către popa Ion din Iași, viitorul ieromonah Isaia Eșanul, viețuitor al acestui schit, pe foaia 38 a Evangheliei tipărite la București în 1682 și reprodusă de Valeriu Literat. În "Poiana Mânăstirii", cum este numit până astăzi locul cuprins de curmătura dintre ,Piscul
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
austriacă, cu șantajul violent practicat de către autoritățile grănicerești, cu aducerea coloniștilor uniți din zona Turdei, cu apostazia diplomatică și oportunismul materialist al unei părți a clerului ortodox care a trecut la uniație din dorința de a avea și el ""privileghiomurile popilor papistășești"", scutiri de dări și titluri nobiliare, trădându-și astfel și credința și credincioșii, i-au "convins" pe dejenari să-și lase vrând-nevrând venerabila lege ortodoxă și să primească unirea cu Roma, devenind greco-catolici. După mai bine de un veac
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
Viile Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului, Dealul Roșu, Via Langului, Râpa Pitosului, Râpa Florii, Pădurea Sârbului, Stupinița, Hagău, Gozuri, Coastea Vinții, Vătaștina, Podu' Sălajului, Valea Tiznicului, Tăuri, Via Bocăului, Râpa lui Gorița lui Iuănu' l(u)i Șimon, Fânațele Șimoșului, Iclejia Popii, Ursoaia. În furdulăul Față sunt următoarele denumiri topice: Dealu’ Feții, Peri, Țarini, Fântâna Picului, Corni, Râtu’ lui Iștoc, Coastea Sarhizii, Râtu’ Neamțului, Mijlocul Fețelor, Muncel, Terase, Via lui Iuănaș, Dealu’ lui Iștoc, Tăurile lui Peiter. În furdulăul Fânață sunt următoarele
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
CAIETE SILVANE în anul 2009, Zalău, Piața Iuliu Maniu nr. 4. 2. Ritter v. Mauer, Franz und Dr. Guido. "Geologia Siebenburgene", Viena 1863 3. Marțian, I. "Urme din războiul romanilor cu dacii". 1921 4. "Szolnok-Doboka Varmegye Monografiaja", vol. IV 5. Popa Atanasei. "Trei biserici vechi din lemn din Ardeal". 1932 6. Ghica, I Prodot. "Istorii", vol. IV 7. Baiacovshi, Pascu. "Din istoria Transilvaniei" 8. Astra - "Enciclopedia română" 9. Borza, Alexandru. "Dicționar etnobotanic"
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
curtea bisericii. Populația satului Pietroșani a atins un maxim în anul 1956(6527 locuitori),iar a comunei Pietroșani (împreună cu satul Pietrișu) a atins un maxim în anul1959(8195 locuitori). Există câteva monumente de interes local și anume: situl arheologic Locul Popilor din sud-vestul comunei conținând ruinele castrului roman de la Reca; ruinele bisericii "Sfânta Treime"(1812); ruinele morii Lapati-Știrbey (prima parte a secolului al XIX-lea); conacul Știrbey (a doua jumătate a secolului al XIX-lea); casa Petre Rădulescu (1891),casa Tache
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
13 coșnițe de albine. 1900: 58 case, 274 locuitori (261 români, 11 unguri și 2 germani); 261 din aceștia aveau religia greco-catolică, 8 romano-catolică, 3 reformată și 2 erau izraeliți. Hotarul satului în 1900 cuprindea următoarele terenuri: "Coastea Mihuț, Clejia Popii, Balta Pescilor, Cânepiște, Lunca, Vârful Șanț și Valea Vacii." 1906: 326 locuitori 1910: 71 case, 350 locuitori (308 români, 35 unguri și 7 de altă naționalitate); statistica arată că 316 erau greco-catolici, 22 romano-catolici, 7 reformați și 8 izraeliți. 1914
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
proprietățile și companiile pri vate, deoarece multe aparțineau acestora. Se știa bine ce s-a intamplat in URSS cu fabricile, băncile, atelierele, mă gazinele și orice afacere privată. Se mai știa și de persecu țiile și crimele bolșevicilor împotriva «exploatatorilor popo rului». Oricât de frumoase păreau în teorie ideile lui Marx, puțini erau atât de «încuiați» să nu înțeleagă ce urmări catastrofale a avut aplicarea lor în practică în primul stat din lume care le-a adoptat, respectiv Uniunea Sovietică. Dar
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
vest de orașul Siret. Localitatea este atestată documentar pentru prima dată în 15 martie 1490, când într-un hrisov dat de Ștefan cel Mare, printre bisericile întărite Episcopiei de Rădăuți, se afla și „a 13-a biserică, la Bainți, cu popă”. În 11 aprilie 1598, Mărica Hăsăneasa, fata Nastei, nepoata Cristei, dar și văduva hatmanului Orăș, schimba, cu nepoata sa, Elinca, o treime din satul Bainți pentru părți din alt sat. În 10 martie 1607, Crista își înzestra fata, Nasta, jupâneasa
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
află în categoria localităților vechi din Moldova, fiind atestate documentar în secolul al XV-lea. Mărturie stă documentul lui Ștefan cel Mare din 15 martie 1490 prin care Domnul Moldovei întărea Episcopiei Rădăuți nu mai puțin de 50 biserici cu popa cu toate dările, biserici care au fost date acestei episcopii încă de bunicul său, Alexandru cel Bun(1400-1432) cel mai probabil în anul 1417. În secolul al XVII-lea satul Calafindești era proprietate a familiei boierului Ciogolea Pătrașco. Ulterior, aceasta
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Câmpulung Moldovenesc 1774 - Are loc anexarea ținutului cunoscut sub vechile denumiri Cordun - Arboroasa , devenit ulterior Bucovina de către Imperiul Habsburgic. Cătunul Gemine este înscris în izvodul moșiilor mănăstirii Voroneț din 24 iunie ca sat cu populatie de 83 țărani si 2 popi. Miscările demografice specifice administrației imperiale, duc în același an la primul val de colonizare a localității cu etnici de origine ruteană, poloneză, huțulă, mozaică în principal agricultori și comercianți. 1782 - 1787 un nou val de colonizare cu etnici de origine
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
și Botești. Căcăcenii nu mai apar în documente, fiind dispărut. Recensământul populației Moldovei, din anii 1772-1773 și 1774, efectuat de armata rusă, menționează următoarele date referitoare la Drăgoiești: "53 toată suma caselor, 53 scădere rufeturile, însă: 47 panțiri isprăvnicești, 3 popi, 2 femei sărace, 1 casă pustie". Em. Grigorovitza consemna în cartea sa, la 1908: "Drăgoești, com. rurală, districtul Gurahumora, așezată pe partea dreaptă a pârâului cu același nume. Suprafața 1848 km2, populația 1734 locuitori români, relig. gr. or.; sunt și
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
condus de vechea obște liberă a moșnenilor de aici, a fost transformat în sat de clăcași ai Mănăstirii Cozia, pe aproape jumătate din hotarul său. Tăranii (moșneni) dețineau terenul situat pe Valea Satuluim, înspre miazăzi, adică proprietățile cuprinse între "Ulița Popii" și "Ulița Priporului", cu locurile din jur. Proprietatea Mănăstirii Cozia se situa în partea dreaptă a Văii Satului, spre Bumbuiești, după cum reiese din planul întocmit de locotenentul Condeescu, în anul 1865. Nu se cunosc împrejurările prin care această parte a
Bratovești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301990_a_303319]
-
medii anuale ating 700-750 mm. Rețeaua hidrografică este strâns legată de altitudine, formațiunile geologice, felul de exprimare climatică și gradul de acoperire cu vegetație. Toate apele de suprafață sunt captate în bazinul râului Căpuș. Izvorăște din Finciu în locul numit Sanțul Popii. De acolo coboară prin Mănăstireni, unde preia și apele Văii Răntșsti și înaintează pe sub Dealul Tăului, înalt de 798 m. După ce iese din Mănăstireni se aruncă într-o strâmtoare de munte și după zbateri prometeice deschide niște chei fermecătoare, își
Bedeciu, Cluj () [Corola-website/Science/300318_a_301647]
-
exterior, tencuială care se repară în 1987. În 1963 se înlocuiește în totalitate șindrila acoperișului, cu tablă. În jurul anilor 1800, la Berchieșu era protopopiat. Primul protopop (ca de altfel și primul preot cunoscut), pe care-l găsim în documente este popa George, în anul 1733. În anul 1773, găsim al doilea protopop, Mihali, care păstorea și în anul 1785. În anul 1802, biserica era condusă de al treilea protopop, Ioan Saros, căruia îi urmează preotul Macarie Saros, până în 1850. Acesta, în
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
ce se adâncește între Fântânelele Clujului și comunele Pădureni, Satul Lung, Borșa și Câmpenești. Prin mijlocul satului curge Pârâul Feiurdenilor, care la Jucu se varsă în Someșul Mic. Locurile din apropierea satului au nume românești: Cot, Sub Pădure, Ulița Mare, Dâmbul Popii, Șes, Țelini, Dos, Față, Deal, Curmatura, Calea Borșii, Calea Giulii, Calea Clujului; iar hotarele mai depărtate de sat sunt ungurești: Nyerges, Telek, Kecskevára, Meleg, Hideg, Selyem, Torna, Ambra-völgy. "Legenda spune că pe vremea Hulilor satul Feiurdeni era situat in partea
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
În privința numelui localității, există mai multe opinii. Localitatea este situată la poalele Muntelui Vlădeasa, în zona de contact dintre Depresiunea Huedin și Munții Apuseni, respectiv masivul Vlădeasa. „Hotarul Morlăcii se-ntinde pe văi când mai înguste, cănd mai largi (Valea Popii, Valea mare, Răuroasa și cea mai întinsă - Valea Calații), întrerupte de prelungirile dealurilor (Măgura, Ciplei, Poliță, Usoiu, Arsuri).” Cele mai înalte puncte de relief din zona sunt: Dealul lui Dragu (891 m), Dealul Runcu (887 m) și Măgura Morlăcii (751
Morlaca, Cluj () [Corola-website/Science/300342_a_301671]
-
plopul, salcâmul, mesteacănul, bradul și frasinul. Apare frecvent fenomenul de eroziune, fapt pentru care s-a recurs la împăduriri -plantații de pin. Vegetația de luncă apare de-a lungul văilor Feneșului și Someșului: sălcii, arini, trestie, papură, rogoz. Între Valea Popii și Luna de Sus a fost descoperită în 28 mai 1939 de către botanistul Nyárády Antal, un exemplar unicat de Hieracium X auriculoides Lang. var. lapathum Nyar, plantă erbacee cu flori galbene-purpurii și cu frunze mici, acoperite cu peri lungi, care
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
patriot, preot greco-catolic în Aruncuta, protopiatul Cojocna - Cluj, perioada 1911 - 15 septembrie 1923. A fost arestat sub stăpânirea austro-ungară între 8 septembrie 1916 și 10 iunie 1917 și internat în Lagărul de la Șopron. În perioada 1932 - 1963 preot a fost Popa Vasile.. Studiile preoțești le-a terminat la Blaj și a rămas în memoria satului prin faptul că pe întreaga perioadă 1932 - 1963 și pentru toate serviciile religioase prestate nu a cerut și nu a acceptat bani de la săteni, plata fiind
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Dealul Morții” cu așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și neolitic (cultura Boian); așezarea neolitică de la „Valea lui Moș Ion”, aparținând aceleiași culturi; situl de la „Puțul Popii”, cu o așezare similară și încă una aparținând culturii Tei din Epoca Bronzului; așezarea neolitică (cultura Boian) de la „Valea Goii”, toate patru în zona satului Comana; situl de la „Dealul Oltenilor”; și situl de la „Buturugile”, ambele din zona satului Vlad Țepeș
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
Drăghici și Stroie. La 20 februarie 1973 Ioniță Crăsnaru, crucer, și C. Saulescu hotărnicesc moșia bărbăteștenilor. În alte documente vechi se constată că în trecut rudele erau responsabile de faptele membrilor familiei. Astfel, la 20 iulie 1721 venind hoții la popa Ion din Buzieni se învinuiește de acestă faptă haiducul "Pătrașcu 7 bani" din Soc, iar rudele lui erau învinuite de această faptă. Prima mențiune a satului Petrești cunoscută până acum se găsește în Crisovul lui Radu Vodă cel Mare din
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
Moscu. Din jalba lui Constantin Moscu bivtreti armaș cu data de 17 iulie 1707 se vede că a reclamat caimacanului Craiovei pe "Dragu fiul lui loan Turcu, Barbu Margineanu, Gh. Albeanu și Mirciu Dolcu cu cetașii lor din Sărăcinești pe popa Grigore si alții din Purcari că i-au cotropit partea lui de moșie din Sărăcinești". Și pentru că satele Musculești și Petrești au fost stăpânite de familia Moscu, să ne ocupăm puțin și de aceste familii. După C. Moscu care apare
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
cu părintele Dosoftei Brăiloiu și cu moșneni din sat. Satul este menționat în crisovul lui Basarab Vodă cu leatul 1026 menționat în actul de hotărnicie cu data de 7254(1746) martie 3. Actul este copiat de Petre C.Popescu (Pătru popii) din Socu la data de 15 mai 1910. După cum am arătat comuna Bărbătești și-a luat numele de la muntele Bărbat care constituia proprietatea obștească a locuitorilor. Greșit s-a crezut ca numele comunei se trage de la familia de proprietari "Bărbătescu
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
acestei tinde era așternut nisip pe care anumiți copii învățau scrisul prin apăsare cu degetul sau cu un bețisor. Cititul se învăța pe cărțile din biserică, toate fiind scrise cu alfabetul slavon. Învățătorii erau popi și dascăli (cântăreți). Printre primii popi care au învățat pe copii carte la această biserică au fost popa Ion Popescu și Deaconu din Ciulavi. Mai este o biserică în cimitirul de la Curpenel. Atât cea de la Dudăi cât și aceasta sunt monumente istorice și-n care nu
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
apăsare cu degetul sau cu un bețisor. Cititul se învăța pe cărțile din biserică, toate fiind scrise cu alfabetul slavon. Învățătorii erau popi și dascăli (cântăreți). Printre primii popi care au învățat pe copii carte la această biserică au fost popa Ion Popescu și Deaconu din Ciulavi. Mai este o biserică în cimitirul de la Curpenel. Atât cea de la Dudăi cât și aceasta sunt monumente istorice și-n care nu se face slujba. Preoții cunoscuți dintre cei mai vechi au fost : popa
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
popa Ion Popescu și Deaconu din Ciulavi. Mai este o biserică în cimitirul de la Curpenel. Atât cea de la Dudăi cât și aceasta sunt monumente istorice și-n care nu se face slujba. Preoții cunoscuți dintre cei mai vechi au fost : popa Ion Popescu, popa Ștefan Popescu și fiul său Constantin St. Popescu, popa Vasile Udriștioiu. Învățătura de carte în Curpen a pătruns înaintea tuturor din împrejur. Dupa învățătura de carte la biserică, când nu erau școli, domnitorul Cuza a dat dispoziții
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]