7,476 matches
-
de mine și a pus la cale toată treaba, datorită lui sunt acum aproape scăpat din nenorocirea asta de lume care deja m-a scuipat afară din ea. Aia e, că și eu Îl vedeam pe Laur ca pe o povară, de care Însă nu mă-nduram să mă scutur. — E un Dumnezeu pentru fiecare, Andrei. Tu ar trebui să știi mai bine. Păi tocmai, că e. Să nu te gândești că-l părăsești, nu-l lași singur, el rămâne aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
un pustiu tot mai vast, unde se vor mânca unul pe altul până la ultimul. Nu va mai fi verdeață și răcoare, ci numai durere și Întristare. Ce-ați făcut din popor, jeguri nemernice? Ați făcut o turmă de animale de povară pe care ați Înfometat-o și ați măcelărit-o necontenit. Ce-ați făcut din acest loc de verdeață dacă nu un țarc și un abator de vorbe În care ați băgat oamenii pe rând și la grămadă și-ați scos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
totul absolut, la care ea a izbucnit iarăși În plâns, spunând că mereu a Încercat să-și Înfrâneze și să uite pentru totdeauna aceste porniri bestiale care-i Împovărează viața. Numai mărturisind neîncetat, Ortansa, viața noastră va putea duce toate poverile ce-i sunt date. Vorbele mele au avut darul s-o liniștească din nou. Am resimțit atunci aceeași pornire mută și violentă pe care am avut-o față de ea În curtea Unității Glina, copleșit de dorul mămicii mele Felicia, hăcuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
el n-ar fi ajuns. N-ar fi avut loc de mine și de Andrei, așa că ne-a lăsat Înainte să apucăm să-l lăsăm noi pe el. Știa că abia așteptăm să scăpăm de el, că ne este o povară și uite că s-a ivit ocazia cu Steluța și și-a zis că așa merităm, să ne lase acolo cu ochii-n soare așa cum l-am fi lăsat și noi pe el. El a ținut la mine și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
jucau pe chipurile sfinților din icoane, parcă la fiecare răsuflare a lor...Slava soborului preoțesc și corului, se înălța într-un chip divin... Părea că și Dumnezeu asculta cântarea lor, ca pe o revărsare a inimilor...ca o fugă de sub poverile pământești, la adăpostul aripilor dumnezeirii. Localnicii au prins „mare drag”, de refugiații „de la Moldova”, dar mai ales de elevi, care prin purtare, le-au cucerit inimile... Pe zi ce trecea, „gostiile”, după obiceiul lor, erau prilejuri de a înțelege ce
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ne așteptau... Ținute pe loc, prin rădăcini adânci.. n-au fugit, nu s-au ascuns... nici n-au putut țipa... au rămas locului, apărate doar de Dumnezeu... cu fața spre oraș, ca niște martori muți, înfipți adânc în trecut sub povara tainelor... Taina sufletului lor rămâne tot ascunsă. O priveliște copleșitoare se înfățișa înaintea ochilor. „E frumos ... e frumos de ți se taie răsuflarea !”, mi-am zis, și gândul îmi aminti frânturi din scrierile călătorilor străini: Andreas Wolf, episcopul italian Marco
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
greutatea ei, care căzuse chiar peste ea... Își cheltuise, până la ultima picătură, întreaga energie. Apoi, ca înțepenită, nevenindu-i a crede că primise ceea ce dorea... rămase mută... nu mai urla, nici nu mai condamna la moarte. Stătea ca doborâtă sub povara groazei, a propriei sale plăceri. .. O bună parte din mulțime, însă, rămânea tăcută, într-o tăcere grăitoare... Poate că unii își aminteau de 1918, An mare și sfânt, tot în noiembrie...când, spontan, cetățenii Iașului s-au adunat, tot aici
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mânie proletară”, și îi condamna la moarte, chiar pe cei care făcuseră Unirea cea Mare, Partidul Național român cu Iuliu Maniu în frunte. Curioasă este manifestarea sufletului omenesc, singular, dar, mai ales în gloată... în spirit de gloată...doborâtă de povara propriei sale plăceri. Așa a fost de când lumea e lume... Așa va fi întotdeauna, cât va fi lume... Împletiri uimitoare de fapte ale oamenilor, și de neprevăzut al soartei. ... Ultimele ecouri ale Pieții se stinseră în văzduh... Liniște... O liniște
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Mama mi-a ieșit în cale, în fugă, râzând.. și plângând, totdeodată, așa ca atunci în dimineața aceea, când ieșeam pe poartă cu Florica de funie și m-a dus la școală..”. Și, profesorul Condurache, ușurat ca de o grea povară... cu glasul schimbat, se întoarse de la fereastră, cu fața spre noi, și, cu chipul luminat ca o icoană, ne învălui cu o privire bună și caldă, cum alta n-am mai văzut. „Dragii mei, cum vă îndemnam la începutul orei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a rugat..?!”... Un val de revoltă, simții că-mi rupe pieptul împotriva unui Dumnezeu nedrept și nemilos. „ - Fii liniștit, omule, nimic nu se întâmplă fără voia Domnului !” îmi șopti rar un gând. Încet-încet, trupul mi s-a spălat de toată povara fierbințelii. Dintr-o privire, fiecare, ne-am numărat în tăcere.. pentru a câta oară, oare... Doar, ochii ne-au exprimat dezamăgirea. Mircea Cozma avea în ochi o tristețe nemărturisită, pe care o îmbălsămă cu o glumă amară... Aghe, dacă facim
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Da, așa este... interveni un alt coleg, cu un zâmbet trist... Dar, să fim drepți, el a dus greul și a suferit din partea contemporanilor săi... ca, până la urma, de bună voie, să ia calea surghiunului. Căci spune cronicarul: Istovit de povara anilor și a anumitor necazuri, Mitropolitul Veniamin Costache, în noaptea de 28 ianuarie 1842, înainte de a pleca spre Mănăstirea Slatina, a înconjurat de trei ori Catedrala, în cea mai mare parte fructul ostenelior sale, cu adâncă durere în suflet că
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Catedrala, în cea mai mare parte fructul ostenelior sale, cu adâncă durere în suflet că n-a terminat-o. Iar, după patru ani săvârșindu-se din viață la 18 decembrie 1846, în vârstă de 78 de ani.”. Deci, nu atât povara anilor l-a istovit, cât mai ales, cum o spune chiar el,. ”.. Biruit de atitudinile unora din contemporanii săi, „pirosești” scaunul mitropolitan..”, în care păstorise aproape patru decenii. Și, astfel.. Slăvitul, luminatul Mitropolitul Veniamin Costache, a trecut la cele Sfinte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Biserica Sf. Gheorghe-Lozonschi. Aproape șase secole de rugăciune, au fost înălțate în acel loc sfânt. Palatul și biserica, scăldate în razele roșiatice ale soarelui, la ora aceea, stăteau față în față ca doi martori muți, înfipți adânc în trecut... sub povara tainelor. „Dac’ar putea vorbi aceste zidiri... dac’ar putea..!”, a fost primul gând care-mi trecu prin minte. Era o zi frumoasă și caldă, cerul avea o limpezime cum rar s-au mai văzut. Sus, sus pe cer, doar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dureroase, acoperindu-ne ca o ploaie de cenușă.. Pe ruinele ei cad roadele nesfârșitului nostru zbucium...... Vechiul Palat Sturzesc și bisericuța Paharnicului Lozonschi, față în față, stau și vor mai sta... ca doi martori muți, înfipți adânc în trecut sub povara tainelor... Din înalturi, ca o corală antică..., veneau, veneau, mulțimi de voci, ca un zvon Ceresc abia auzit... „Ne vom întoarce... ne vom întoarce într o zi..!” POSTFAȚĂ Aceste pagini sunt, doar, niște mărturisiri ale unui om, care a fost
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lumea cealaltă. Respir cu lăcomie, trăgând în piept răcoarea asta atât de densă, de parc-ar fi o hrană zeiască îndelung așteptată. Am un sentiment de bucurie imediată și de extremă ușurare. Trupul nu-mi mai atârnă greu ca o povară și sufletul mi se desprinde din piept și zboară-n înălțimi ca rândunicile. Se-nalță săgeată și apoi revine, se apropie și se depărtează de mine, ca să mă pună la încercare. Sunt sfâșiat de teama ca el să nu părăsească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
evit orice întâlnire neprevăzută. Începeam să nutresc bănuiala că sunt urmărit peste tot de iscoadele lui Augustus și mă întrebam speriat ce avea să-mi rezerve viitorul. Armonie E absolut necesar ca eu să pot să mă desprind de orice povară, de toate obligațiile anterioare ce-au apăsat asupră-mi. Am venit aici, la marginea lumii, tocmai ca să probez existența în starea ei cea mai profundă. Într-adevăr, nu credeam - iar asta m-a uimit în mod plăcut - că la capătul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
intensă. Am înțeles că veșmintele noastre sunt doar un obstacol, o piedică ce ne refuză contactul direct cu elementele naturii, izvor de vitalitate indispensabilă. Niciodată nu mi-am dat seama, ca acum, cât e de important să te despoi de povara civilizației și să renunți la perversiunea rafinamentelor. Când calc, nud, pe plaja asta însorită și simt uniunea dintre trupul meu și firea care mă înconjoară, le sunt nespus de recunoscător soarelui, vântului, prafului, verdelui frunzelor, albastrului cerului și al apelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
morți în viață, cu totul inconștienți de starea lor. Aia m-a făcut să remarc asta. Fiecare dintre noi suntem apăsați cotidian de propria noastră inconsistență; e ca și cum am purta în cârcă greutatea unui mort. Uneori e vorba de o povară aproape imperceptibilă: suntem niște morți reduși la starea larvară, deplasându-ne aproape dormitând. De fapt, această stare ambiguă condiționează fără scăpare orientarea noastră în timp și în spațiu. „Dacă te uiți mai bine la un om întâlnit întâmplător, îi vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
brațele și picioarele; sunt ridicat de la pământ și balansat înainte și înapoi. Inspir adânc; plămânii mei se umplu de aer curat și proaspăt. Acum mă aruncă spre cerul albastru, spre adâncimea lui uriașă. Iată că zbor. Mă rup de orice povară. Frumusețea brazilor îmi străpunge privirea ca un tăiș iute. Extrag clipa ca s-o păstrez. Dragostea mea pentru frații mei devine fără margini. Închid ochii orbiți de soare și simt sufletul dezlipindu-mi-se blând de trup. Acum zboară liber către Zalmoxis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Morrone, de sanctuarul lui Hercule Curinul, de mama sa mereu plină de grijă, de ciupercile gătite cu cimbrișor. Aflăm din gura lui Marin Mincu că Ovidiu, mai precis Ovidiu „al său”, va izbândi. Va reuși să se elibereze de greaua povară hedonistă, de filozofiile îngăduitoare ale Occidentului și că, murind, va renaște în locuința cerească a lui Zalmoxis. E greu să scapi de senzația că Mincu, chiar dacă se mișcă cu finețea unui mare interpret de roluri în habitatul fizic și mental
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sănătate. Domeniile prioritare includ: - CDT privind bolile și problemele de sănătate cu morbiditate ridicată*1), care sunt legate de vârstă și unde există o perspectivă reală în prevenire, tratament sau întârziere în instalare; --------------- *1) Boli îndelungate și grave, implicând o povară pentru societate, familii, indivizi și carierele lor. - CDT privind determinanții biologici, fiziologici, sociali și economici ai unei îmbătrâniri sănătoase și ai mecanismelor care conduc la invaliditate și amânarea acesteia; - cercetare demografică și epidemiologica asupra îmbătrânirii și tendințelor de invaliditate, pentru
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
sănătate. Domeniile prioritare includ: - CDT privind bolile și problemele de sănătate cu morbiditate ridicată*1), care sunt legate de vârstă și unde există o perspectivă reală în prevenire, tratament sau întârziere în instalare; --------------- *1) Boli îndelungate și grave, implicând o povară pentru societate, familii, indivizi și carierele lor. - CDT privind determinanții biologici, fiziologici, sociali și economici ai unei îmbătrâniri sănătoase și ai mecanismelor care conduc la invaliditate și amânarea acesteia; - cercetare demografică și epidemiologica asupra îmbătrânirii și tendințelor de invaliditate, pentru
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
Hotărârea Sporrong și Lonnroth, precitata, p. 26, paragraful 69, Hotărârea Lithgow și alții împotriva Regatului Unit al Mării Britanii din 8 iulie 1986, seria A nr. 102, p. 50, paragraful 120). Echilibrul necesar lipsește, dacă persoana vizată a suportat o povară individuală care este excesivă (a se vedea hotărârile precitate Sporrong și Lonnroth, p. 28, paragraful 73, si Lithgow și alții, p. 50, paragraful 120). 65. Comisia reamintește că lipsirea de proprietate fără plată unei indemnizații rezonabile și proporționale cu valoarea
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
pentru asigurarea identității pînă la ieșirea din R.P.R. cînd se va restitui garanția. Reexportarea nu se va putea face într-un termen mai mare de 6 luni de la data efectuării importului. Articolul 58 Vehiculele de orice fel și vitele de povară servind călătorilor și cărăușilor se vor scuti de drepturile de import sau export la intrarea și ieșirea din R.P.R., cu condiția de a se garanta înapoierea lor în străinătate sau reimportul lor în R.P.R. în termen de cel mult 6
LEGE nr. 9 din 1 ianuarie 1949 asupra vamilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127088_a_128417]
-
face în termenul fixat, taxele sînt dobîndite pentru stat. Lotcile și uneltele de pescuit care ar fi aduse sau scoase din R.P.R. în mod provizoriu de pescari vor fi supuse acelorași formalități și garanții că și vehiculele și vitele de povară. Articolul 59 Autovehiculele de orice fel și remorcile lor pot fi introduse temporar în R.P.R., de călătorii străini, pe bază de carnete de trecere prin vămi sau triptice valabile, eliberate de automobil cluburile străine recunoscute. La expirarea valabilitații acestor documente
LEGE nr. 9 din 1 ianuarie 1949 asupra vamilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127088_a_128417]