6,818 matches
-
meteorologice variază în funcție de sezon, cu extreme ocazionale de temperatură și precipitații. În lunile de primăvară și în primele luni de vară, orașul este supus unor furtuni puternice cu grindină, vânturi distrugătoare și, ocazional, tornade, ceea ce conferă o dispunere neuniformă a precipitațiilor. Vremea extremă nu este limitată la aceste anotimpuri; pe 5 decembrie 1975 și 24 decembrie 1982, de exemplu, Tulsa a fost lovit de tornade. În urma acestor evenimente, orașul a dezvoltat unul dintre cele mai extinse sisteme de control al inundațiilor
Tulsa, Oklahoma () [Corola-website/Science/302219_a_303548]
-
zona metropolitană sunt de asemenea în zona de risc. Câteva zone are orașului sunt de asemenea vulnerabile tsunamiurilor. Părți ale porturilor au fost distruse de valuri cauzate de cutremurul Valdivia în 1960. Los Angeles are un climat Subtropical-Mediteranean și primește precipitații anuale îndeajuns încât să nu aibă un climat semiarid. Los Angeles are mult soare în timpul anului, cu o medie de numai 35 de zile cu precipitații anual. Media anuală a temperaturii în centru este de 19 °C: 24 °C în timpul
Los Angeles () [Corola-website/Science/302282_a_303611]
-
cauzate de cutremurul Valdivia în 1960. Los Angeles are un climat Subtropical-Mediteranean și primește precipitații anuale îndeajuns încât să nu aibă un climat semiarid. Los Angeles are mult soare în timpul anului, cu o medie de numai 35 de zile cu precipitații anual. Media anuală a temperaturii în centru este de 19 °C: 24 °C în timpul zilei și 14 °C în timpul nopții. În cea mai friguroasa luna, ianuarie, temperatura de obicei se situează între 15 și 23 °C în timpul zilei și 7
Los Angeles () [Corola-website/Science/302282_a_303611]
-
unui fenomen climatic numit June Gloom în care sunt temperaturi de primăvară târzie/vară timpurie. Aceasta include cer încețoșat în timpul dimineții ce se transformă în cer senin imediat după amiază. Centrul Los Angelesului are medie de 384,6 mm de precipitații anuale, dintre care multe cad iarnă și primăvară (noiembrie - aprilie), în general în formă ploii mărunte, dar destul de des și sub formă ploii violente cu tunete în timpul furtunilor de iarnă. Coasta primește mai putina ploaie, în timp ce munții primesc mai multă
Los Angeles () [Corola-website/Science/302282_a_303611]
-
ploaie pe an. Anii cu o medie ridicată de ploaie sunt destul de rări. Șablonul obișnuit este bimodal, cu o perioadă scurtă de ani secetoși (între 180 și 200 mm) urmați de unul sau doi ani cu ploaie care ridică media precipitațiilor. Zăpadă este destul de rară în bazinul orașului, dar munții din interiorul orașului primesc de obicei zăpadă în fiecare iarnă. Cea mai mare cădere de zăpadă înregistrată în centrul Los Angelesului a fost de 5 cm în 1932. Cea mai mare
Los Angeles () [Corola-website/Science/302282_a_303611]
-
strat de mâl ideal, bogat în minerale pentru recolte. După ce apele potopului s-au retras, sezonul de creștere dura din octombrie până în februarie. Fermierii arau și puneau semințe pe terenuri,care erau irigate de șanțuri și canale. Egiptul primea puține precipitații, astfel încât agricultorii s-au bazat pe Nil pentru udarea culturilor. Din martie până în mai, fermierii foloseau seceri pentru a recolta culturilor lor, care erau bătute cu un ciocan pentru a separa paiele de cereale. Treceu boabele de cereale prin vânturătoare
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
pe uscatul înconjurător. Oimiakon și Verhoiansk au un climat polar datorită limitei climatice de iarnă mai joase cu 10 °C decât în Antarctica. Temperatura aici este cuprinsă între -20 °C și -40 ° C, iar vara ajungând la peste 0 °C. Precipitațiile sunt aproximativ de 100-300 ml/an. De asemeni apar cicloni. Vara are loc topirea gheții. Ziua durează 5 luni, iar în ultima lună este semiîntuneric. În sud, unde este mai uscat, apare solul cu stepă polară (tufe mici, mușchi, licheni
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
fac legătura între Câmpia Boianului și Câmpia Burnazului. Relieful satului este alcătuit în mare parte din câmpie, brăzdată de la N la S de valea Călmățuiului, râu ce odinioară avea izvoare, dar azi este sec și are apă numai când sunt precipitații abundente. Pe alocuri apar crovuri. Valea Călmățuiului, la ieșirea din satul Crăciunei, Olt și intrarea pe teritoriul satului Radomirești prezintă malul apusean mult mai înalt decât cel răsăritean care se pierde într-o coastă dulce. Malul abrupt este cunoscut sub
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
pentru ca apoi, pe raza satului Poiana, din nou să devină mai abrupt, când malul drept, când cel stâng. Trebuie să amintim aici și Valea Sohodolului, vale fără apă, care, ca și Călmățuiul, este sec și are apă numai când sunt precipitații mai abundente. Această vale vine din sudul comunei Stoicănești, Olt și formează hotarul între comunele Dăneasa și Radomirești, apoi își continuă drumul spre Călmățui și spre comuna Crângeni, Teleorman. Fiind un sat de câmpie, cu un relief monoton, se bucură
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
Câmpiei piemontane Baia, 60 în zona subcarpatică și 50 în zona muntoasă. Temperatura medie a lunii ianuarie este de - 50 în șesul Moldovei și de - 3,50 în zona subcarpatică, iar a lunii iulie este de 190 . Media anuală a precipitațiilor este cuprinsă între 850-1000 mm. Cantitatea cea mai mare de precipitații se înregistrează în sezonul cald, mai-august, când cad aproximativ 60% din totalul precipitațiilor anuale. Topirea zăpezilor primăvara și ploile torențiale din perioada iunie-august pot produce uneori viituri ale cursurilor
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
muntoasă. Temperatura medie a lunii ianuarie este de - 50 în șesul Moldovei și de - 3,50 în zona subcarpatică, iar a lunii iulie este de 190 . Media anuală a precipitațiilor este cuprinsă între 850-1000 mm. Cantitatea cea mai mare de precipitații se înregistrează în sezonul cald, mai-august, când cad aproximativ 60% din totalul precipitațiilor anuale. Topirea zăpezilor primăvara și ploile torențiale din perioada iunie-august pot produce uneori viituri ale cursurilor de apă și inundații limitate în Lunca Moldovei. Vânturile dominante sunt
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
de - 3,50 în zona subcarpatică, iar a lunii iulie este de 190 . Media anuală a precipitațiilor este cuprinsă între 850-1000 mm. Cantitatea cea mai mare de precipitații se înregistrează în sezonul cald, mai-august, când cad aproximativ 60% din totalul precipitațiilor anuale. Topirea zăpezilor primăvara și ploile torențiale din perioada iunie-august pot produce uneori viituri ale cursurilor de apă și inundații limitate în Lunca Moldovei. Vânturile dominante sunt cele din direcția N-V, care pot atinge viteze de până la 4 m
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
cursurilor de apă și inundații limitate în Lunca Moldovei. Vânturile dominante sunt cele din direcția N-V, care pot atinge viteze de până la 4 m/s . În comuna Valea Moldovei hidrografia are un rol important în evoluția peisajului geografic. Alături de precipitații apele subterane alimentează rețeaua superficială. Apele subterane se împart în : - ape freatice, ce se găsesc în albia Moldovei și a pâraielor, în terase, glacisuri, deluvii de alunecare și pe unele interfluvii; - ape de stratificație, ce se găsesc la adâncimi destul de
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
munților cu același nume, la o altitudine de 600-800 metri. Climatul localității este tipic depresiunilor intramontane, cu veri răcoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 14 °C), ierni reci (temperatura medie a lunii ianuarie este de -7 °C) și precipitații anuale de aproximativ 800 mm. Localitatea Voineasa este atestată documentar la 1 august 1496, fiind astfel cea mai veche așezare de pe Valea Lotrului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Voineasa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Voineasa, Vâlcea () [Corola-website/Science/302048_a_303377]
-
cald din vatra satului tinde în permanrnță să fie înlocuit de aerul montan, mai rece, în orice anotimp. În zona montană cu altitudini de peste 1600 m, circulația aerului este predominantă pe direcția vest-est, vara și pe direcția est-vest, iarna. Regimul precipitațiilor este de asemenea influențat de relief și altitudine, prezentând în acest sens diferențieri semnificative. În sudul localității, spre hotarul cu satul Costești, precipitațiile ajung la o medie de 870 mm pe an dar în zona de contact cu masivul muntos
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
de peste 1600 m, circulația aerului este predominantă pe direcția vest-est, vara și pe direcția est-vest, iarna. Regimul precipitațiilor este de asemenea influențat de relief și altitudine, prezentând în acest sens diferențieri semnificative. În sudul localității, spre hotarul cu satul Costești, precipitațiile ajung la o medie de 870 mm pe an dar în zona de contact cu masivul muntos precipitațiile depășesc frecvent 900 mm pe an.Cele mai multe precipitații, între 1000-1200 mm pe an se produc la altitudinile de peste 1400 m. La poalele
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
este de asemenea influențat de relief și altitudine, prezentând în acest sens diferențieri semnificative. În sudul localității, spre hotarul cu satul Costești, precipitațiile ajung la o medie de 870 mm pe an dar în zona de contact cu masivul muntos precipitațiile depășesc frecvent 900 mm pe an.Cele mai multe precipitații, între 1000-1200 mm pe an se produc la altitudinile de peste 1400 m. La poalele masivului muntos, luna cea mai secetoasă este februarie, cu o medie de circa 50-60 mm (80 mm la
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
prezentând în acest sens diferențieri semnificative. În sudul localității, spre hotarul cu satul Costești, precipitațiile ajung la o medie de 870 mm pe an dar în zona de contact cu masivul muntos precipitațiile depășesc frecvent 900 mm pe an.Cele mai multe precipitații, între 1000-1200 mm pe an se produc la altitudinile de peste 1400 m. La poalele masivului muntos, luna cea mai secetoasă este februarie, cu o medie de circa 50-60 mm (80 mm la altitudini înalte)iar luna iunie este cea mai
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
an se produc la altitudinile de peste 1400 m. La poalele masivului muntos, luna cea mai secetoasă este februarie, cu o medie de circa 50-60 mm (80 mm la altitudini înalte)iar luna iunie este cea mai ploioasă, cu 120-140 mm precipitații(160 mm la munte). În lunile foarte calde de vară se produc frecvente "ruperi" de nori, producându-se viituri periculoase ale râului Costești ce străbate localitatea. Menționăm viitura din data de 12 august 1955, când în decurs de o oră
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
munte). În lunile foarte calde de vară se produc frecvente "ruperi" de nori, producându-se viituri periculoase ale râului Costești ce străbate localitatea. Menționăm viitura din data de 12 august 1955, când în decurs de o oră s-au monitorizat precipitații de 102,4 mm și care au dus la modificarea pe alocuri a albiei râului sau, viitura din data de 12 august 2002, provocată de 54,5 mm precipitații între orele 5-8 AM, ce au afectat multe din loturile riverane
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
august 1955, când în decurs de o oră s-au monitorizat precipitații de 102,4 mm și care au dus la modificarea pe alocuri a albiei râului sau, viitura din data de 12 august 2002, provocată de 54,5 mm precipitații între orele 5-8 AM, ce au afectat multe din loturile riverane ale sătenilor. Flora și fauna Pietrenilor este diversificată și specifică zonei împădurite muntoase ce-i ocupă peste 85% din teritoriu iar la intrarea dinspre sud în Cheile râului Costești
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
pe Pârâul Runcului. Toponimele precum "căldăruța lui Pintea" sau "Bumbul Podului" evocă numele haiducului Grigore Pintea cunoscut în popor că Pintea Viteazul. Climă este temperat-continentală moderată cu o temperatură medie anuală de 8-10 grade C și o cantitate medie de precipitații de 700mm anual. Rețeaua hidrologica este variată, cu bogate pânze freatice, izvoare, numeroase pâraie care se varsă în Someș, cele mai importante pâraie sunt: Valea Șimișna, care limitează teritoriul comunei la est și Valea Iepii ce traversează satul Rus prin
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
localitatea se caracterizează prin tipul temperat-continental cu nuanțe de tranziție. Temperatura medie anuală este specifică sudului țării, adică de aproximativ 10-11 grade C, iar cele medii ale iernii și ale verii sunt de 0-3 grade C, respectiv 21-23 grade C. Precipitațiile medii anuale oscilează în jurul valorilor medii de 500-700 mm. Vegetația se caracterizează printr-o multitudine de specii stepice, combinate cu păduri, specifice etajului de silvostepă, iar din punct de vedere faunistic peisajul se întregește cu speciile specifice acestui etaj vegetativ
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
adânci cu terase locale, cu sate așezate în special pe văi, datorită lipsei de apă pe câmpuri sau prezenței acesteia la mari adâncimi. Energia reliefului depașește 50 m, iar meandrele adâncite se întâlnesc foarte des. Zona este deficitară în ceea ce privește umiditatea, precipitațiile medii multianuale cu valori în jur de 530 mm și evaporația potențială în jur de 717 mm, scot în evidență un deficit de apă de circa 185 mm. Valorile mai ridicate se înregistrează în lunile iulie, august și septembrie. Fenomenul
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
râuri autohtone are un caracter temporar, din cauza energiei de relief scăzute, prezenței depozitelor loessoide cu coeficient de infiltrare mai ridicat, interfluviilor sub formă de câmpuri netede cu pantă foarte slabă, existentei ariilor semiendoreice. O mare parte din apa rezultată din precipitații, care nu reușește să se scurgă, se infiltrează și alimentează pânzele freatice, iar o parte stagnează în crovuri, formând lacuri în perioadele de exces de umiditate. Resursele de apă sunt moderate sub raport cantitativ și se găsesc sub forma apelor
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]