5,690 matches
-
a cercetărilor noastre, teme ca sărăcia, șomajul, migrația, în general toate temele care țin de domeniul mai larg al problemelor sociale, sunt prioritare în sociologia românească, această situație fiind în mare măsură reflexul preocupărilor din cadrul societății românești actuale. Consider o prejudecată cu efecte decurajatoare pentru cercetarea din domeniul științelor sociale promovarea cu predilecție a temelor ce contribuie în mod direct la rezolvarea problemelor sociale. În condițiile cultului excesiv al temelor de sociologie axate pe analiza unor probleme sociale, această lucrare este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sesiza și asimila avantajele lor. românesc Pentru România, relevanța conceptului de organizație bazată pe cunoaștere decurge din angajarea țării în evoluția către societatea informațională - societatea cunoașterii, condiție a dezvoltării durabile și integrării sale europene și euroatlantice. Ar fi riscantă asumarea prejudecății că, date fiind decalajele față de țările avansate, organizația bazată pe cunoaștere ar constitui, pe plan național, doar o problemă de viitor, sau că ea ar reprezenta o sofisticare exagerată și, deci, dispensabilă a efortului de informatizare în curs. Sub aspect
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
prolificitatea. Zona în care autorul s-a dovedit cu adevărat personal nu este, cum s-a spus de obicei, teatrul, cam schematic și cu o rezolvare unilaterală a conflictului, ci proza care, prin înscenări subtile, desconspiră o adevarată mitologie a prejudecăților, mai degrabă, e drept, cu mijloacele farsei dramatice decât cu cele ale prozei moraliste. Paradoxal este, că, deși Popa s-a dovedit mai versat în piesele de teatru, scrise ireproșabil din punctul de vedere al replicii, nu dramaturgia a profitat
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
manevreze conceptele pe terenul său favorit. Analiza prozei lui Slavici constituie o probă concludentă: printr-o lectură pătrunzătoare, atentă la detalii, dar și la conexiunile dintre diversele planuri ale textului, criticul demonstrează ideea „teatralizării epicului” și spulberă o serie de prejudecăți din receptarea prozatorului ardelean, cum ar fi acelea privind incongruențele de construcție, inabilitatea stilistică sau tezismul moralizator. Tot astfel, interpretul susține cu probe veridice dominanta realistă a Baltagului sadovenian, confirmată prin sabotarea logicii mitice de către logica mimesisului. Deși pare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
pronunțat polemic, monografia Ion Creangă. O biografie a operei (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din București) își face un titlu de glorie din a combate toate interpretările anterioare. Criticul bate însă uneori la uși deschise, pledând pentru eliberarea lui Creangă de prejudecata „scriitorului poporal”, sau lansează ipoteze extravagante, văzând în autorul Amintirilor din copilărie un precursor al unanimismului lui Jules Romains. Cu toate acestea, sunt emise o serie de puncte de vedere pertinente și originale, cum ar fi accentuarea „conformației de constructor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
a dovedit a fi un om remarcabil, un desăvârșit model de calm și de măreție blândă, de nemărginită afecțiune pentru tot ce respiră și de milă pentru tot ce suferă, un model de libertate morală și de eliberare de orice prejudecată. Viața sa spiritualizată, eliberată de dependențele de senzorialitate, de interesele ființării în lume, de dependențele față de sine însuși și de mândria sa, ni se arată în noblețea, în răceala senină și nesfârșita blândețe a firii sale. Oare ce ne atrage
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în China liliacul înseamna noroc și sanatate, de altfel, cuvântul “liliac" și cuvântul “noroc" se pronunță la fel. În prezent acest interes se manifestă prin profunda i implicare a liliecilor în activitatea economică și în sănătatea umană. Pentru a înlătura prejudecățile ș și a înlesni o înțelegere mai corectă a modului în care omul poate interveni în viața liliecilor și a a efectelor acestei imixtiuni, câteodată benefice dar de cele mai multe ori dăunătoare, în cele ce urmează vor fi prezentate câteva aspecte
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
155 4.7. Discriminarea de gen / 156 4.7.1. Egalitate de șanse între femei și bărbați / 159 4.7.2. Strategia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2010-2015) / 160 4.8. Discriminarea multiplă / 164 4.9. Stereotipuri, prejudecăți, discriminare / 166 4.10. Discriminarea în România. Percepția cetățenilor români / 184 4.11. Ce înseamnă discriminare pe piața muncii? / 188 V. Diferențe de gen în leadership / 227 5.1. Prezentarea problemei / 227 5.1.1. Teorii și ipoteze / 227 5
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
prezicerea sau anticiparea răspunsurilor. Predicțiile comunicative se bazează pe trei niveluri: nivelul cultural, socio-cultural (informații despre apartenența socială a celuilalt) și psiho-cultural (informații despre caracteristicile individului). Comunicarea cu un străin se bazează, câteodată prea mult, pe categorizare, pe stereotipuri, pe prejudecăți, iar cel mai bun mod de a îmbunătăți comunicarea este de a fi atenți la trăsăturile unice, individuale ale persoanei și de a fi conștienți de propriul comportament în comunicare. Comunicarea cu necunoscuții implică incertitudinea, datorată dificultății de a prezice
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
îi apreciem pe ceilalți într-o manieră proprie, pentru a-i măsura după criterii de asemănare sau diferențiere. Acest fapt duce la "categorizări sociale", iar atunci când categorizarea socială este negativă, aceasta devine o sursă a rasismului, a intoleranței și a prejudecăților. "Categorizarea socială poate duce la asocieri mentale și emoționale pe baza a trei factori: diferența culturală sau a grupului, diferența personalității și diferența în modul în care doi oameni percep relația lor interculturală 28". Întrebările și emoțiile care ne însoțesc
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Stilul personal creează prima impresie, ceea ce influențează comunicarea interculturală. "Stilul de a comunica desemnează calitățile personale pe care le deducem din mesajul și modul de a fi al interlocutorului 29". Putem vorbi de un stil dominant/supus, autoritar/lipsit de prejudecăți. Stilul comunicativ include faptul de a fi prietenos, de a fi mediator între oameni, de a fi critic, sfătuitor, de a lua atitudine, de a pune întrebări. Cel mai adesea oamenii nu sunt conștienți de stilul propriu de comunicare, unii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cooperare disensuală, contradictorie, cu deschidere spre conflict. Comunicarea interculturală ne provoacă la anumite exigențe: * să construim o atitudine de învățare și acceptare a diversității; * să arătăm respect pentru partenerii culturali; * să ascultăm atent o altă persoană; * să suspendăm discriminările și prejudecățile; * să ne formăm competențe lingvistice așa încât să putem comunica în alte limbi; * să învățăm să ne adaptăm la situații noi. Studiul proceselor de comunicare relevă un mod defensiv în care indivizii comunică între ei, neștiind prea bine ce trebuie făcut
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
culturale sau nu utilizează aceeași limbă. Astfel, când acest proces de cunoaștere prin comunicare este îngreunat apar deseori disensiuni între grupurile de referință, ceea ce numim conflict. În viziunea multora acest lucru înseamnă existența agresivității. Cercetătorii contemporani tind să elimine aceasta prejudecată prin abordarea lui ca o ocazie. Într-adevăr conflictul poate fi o ocazie pentru ca în viitor relațiile să fie benefice. Însă cum este posibil acest lucru? Prin utilizarea diverselor metode și tehnici de comunicare. Orice comunicare interculturală poate fi situată
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
avantajul sau. Diversitatea înseamnă să acceptăm faptul că oamenii sunt diferiți în privința aspectului exterior și personalității. Modul în care fiecare dintre noi înțelege și respectă aceste lucruri contribuie la dezvoltarea și consolidarea societății civile. Diversitatea nu înseamnă simplificarea standardelor, înlăturarea prejudecăților ci înseamnă să recunoaștem diferențele dintre oameni și să ne gândim la ele înainte de a lua o decizie Diversitatea înseamnă a fi diferit. Cu toții suntem diferiți din momentul în care ne naștem. Nu avem o opțiune sau puterea de decizie
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
eterogene pot apărea interacțiuni scăzute între membri, conflicte, absențe, intenția unor membri de a părăsi organizația. Efecte negative la nivelul organizației * Diversitatea conduce către dezvoltarea de percepții stereotipe despre sine și despre alții. * Aceste percepții conduc la rândul lor către prejudecată și discriminare. * Astfel, angajații minoritari din organizație se vor simți ca neaparținând organizației. * Adesea aceștia au mai puține resurse, putere și statut decât membrii grupului majoritar. * Ca urmare, angajații minoritari vor avea o satisfacție și o performanță scăzută. * În organizație
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fi disponibile, indiferent de vârsta unei persoane. Acest lucru presupune: * încurajarea personalului de toate vârstele să-și dezvolte carierele; * asigurarea că personalul din toate grupele de vârstă participe la formare, și au șansa să-și îmbunătățească aptitudinile și experiența; * evitarea prejudecăților despre abilitățile fizice și intențiile de carieră a solicitanților sau angajaților mai în varsta. 4.4. Discriminarea pe criterii religioase Discriminarea bazată pe criterii religioase presupune excluderea sau respingerea unei persoane sau unui grup de persoane din cauza confesiunii religioase. În
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
altora, motiv care justifică astfel discriminarea. În secolul trecut, ideologia nazistă a justificat în acest mod uciderea a 5,7 miloane de evrei, adică a 78% din evreii din Europa ocupată de naziști în acea perioadă. În România, deși există prejudecăți împotriva evreilor, arabilor, asiaticilor, persoanelor de culoare, precum și împotriva etnicilor maghiari, grupul care suferă probabil cel mai mult din cauza discriminării sunt romii. Cercetări sau studii realizate atât de autorități, dar și de organizații neguvernamentale (ONG-uri independente), arată că practic
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
îi pedepsește pe cei care comit acte de discriminare; iar aceste persoane sunt mai probabil femei, persoane cu vârsta peste 50 de ani și persoane de etnie romă, adică tocmai categoriile cu risc crescut de discriminare. "84 4.9. Stereotipuri, prejudecăți, discriminare Au beneficii? * Sunt elemente ajutătoare în explicare și interpretare, facilitează înțelegerea realității sociale și reprezintă adesea modalități de răspuns la nevoia de repere stabile. * Salvează energia și resursele cognitive de la bombardamentul informațional. * Dau sens situațiilor: în absența imaginii de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
băieți: asistent manager pentru fete manager pentru băieți, operator PC pentru fete informatician pentru băieți, educatoare, învățătoare pentru fete profesor pentru băieți, pediatră pentru fete chirurg pentru băieți; * meserii recomandate fetelor și băieților: patiser, bucătar, avocat, actor, cofetar. Ce sunt prejudecățile de gen? Sunt ideile preconcepute, care operează etichetări din perspectiva a ceea ce este predeterminat ca admis/respins, întrucât o persoană este bărbat sau femeie. Ce sunt rolurile de gen? Sunt seturi de așteptări care oferă prescripții comportamentale pentru fete și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
atitudini față de ceilalți etc. Este necesar ca specialiștii în resurse umane care se ocupă cu recrutarea și selecția să fie formați în problematica egalității și nediscriminării și să cunoască legislația curentă în domeniu! În timpul procesului de selecție, presupunerile, stereotipurile și prejudecățile pot să apară chiar dacă nu sunt conștientizate, de aceea este nevoie de o atenție și conștientizare deosebite. În cazul în care alegi ținând cont mai mult de stereotip decât de persoană, este posibil să nu alegi candidatul/candidata cel/cea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
muncii. Multe dintre persoanele intervievate sunt reticente în ceea ce privește popularea locului lor de muncă cu categorii de persoane "indezirabile", iar cele mai puternic respinse sunt persoanele cu orientare homosexuală, persoanele infectate cu HIV, romii și membrii unor secte religioase. Stereotipuri și prejudecăți de gen în opinia publică. Prejudecățile și atitudinile discriminatorii rămân larg răspândite și față de femei, inclusiv în ceea ce privește asumarea de noi roluri în sfera profesională și în viața publică. 39% din populația intervievată menține stereotipul conform căruia bărbatul este cel care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
reticente în ceea ce privește popularea locului lor de muncă cu categorii de persoane "indezirabile", iar cele mai puternic respinse sunt persoanele cu orientare homosexuală, persoanele infectate cu HIV, romii și membrii unor secte religioase. Stereotipuri și prejudecăți de gen în opinia publică. Prejudecățile și atitudinile discriminatorii rămân larg răspândite și față de femei, inclusiv în ceea ce privește asumarea de noi roluri în sfera profesională și în viața publică. 39% din populația intervievată menține stereotipul conform căruia bărbatul este cel care conduce familia, iar deciziile, firesc, trebuie
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Metro Media Transilvania. Se schimbă tiparele discriminării? Schimbarea ca proces dificil, de lungă durată. Barometrul de Opinie Publică (BOP) al Fundației Soros România, realizat în anul 2007, încearcă să răspundă câtorva întrebări specifice, în contextul măsurării schimbării la nivelul stereotipurilor, prejudecăților și a manifestărilor intoleranței. Concluziile readuc în prim plan dificultatea schimbărilor de mentalitate față de grupuri diferite. Datele BOP au permis realizarea de comparații între 2005, 2006 și 2007. Pentru cele trei momente de timp, diferențele sunt mici, aproape de fiecare dată
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dreptului bărbaților de a-și lua concediu paternal de cel puțin 15 zile pe an; * crearea de programe de lucru flexibile care să permită bărbaților să se implice în creșterea copiilor; * dezvoltarea de programe educaționale care să contribuie la depășirea prejudecăților legate de implicarea bărbaților în creșterea și îngrijirea copiilor. Este interzis prin lege și constituie discriminare: * Să i se solicite unei candidate, în vederea angajării, să prezinte un test de graviditate sau să semneze un angajament că nu va rămâne însărcinată
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
legal. Două treimi dintre subiecți apreciază că are urmări grave pentru persoana hărțuită și peste 80% consideră că afectează negativ viața profesională a acesteia. Cum pot influența stereotipurile percepțiile asupra hărțuirii sexuale la locul de muncă? Între principalele stereotipuri și prejudecăți care influențează atitudinea generală cu privire la problema hărțuirii sexuale la locul de muncă se numără următoarele: Prin modul în care femeile arată, se îmbracă și se comportă, provoacă actele de hărțuire sexuală. Orice persoană poate fi, într-un moment al vieții
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]