6,400 matches
-
în 1910 Coreea este anexată de aceasta. După cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu înfrângerea Japoniei, nordul Coreei este controlat de armata rusă în august 1945, în timp ce sudul este controlat de americani. Prin Constituția de la 17 iulie 1948 se proclamă Republica Coreea, iar la 15 august, același an, este alcătuit primul guvern de către președintele Li Sang Man. Independența țării a fost recunoscută de ONU la 12 decembrie 1948. Pe data de 25 iunie 1948 Coreea de Nord invadează Coreea de Sud, astfel izbucnind Războiul
Coreea de Sud () [Corola-website/Science/298091_a_299420]
-
Nicaragua. Acest document se numește "Los Nublados del Dia" care înseamnă "Norii zilei". În acest document guvernul nicaraguan, care era în acea vreme mult mai dezvoltat și din această cauză mai apropiat legilor coloniale, insistă că statul să nu își proclame imediat independența, ci să aștepte ca "norii zilei" să dispară, pana să ia o decizie finală. Totuși, din cauza că acest document a ajuns numai în Costă Rîca, el a avut o influență limitată. După câștigarea independenței, Costă Rîca, alături de alte
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
de capitală mexicană și de existență altor conflicte, statele central-americane, incluzand Costă Rîca au devenit state ale Provinciile Unite ale Americii Centrale între 1823 și 1839. În 1824, capitala a fost mutată la Șan José. În 1838 Costă Rîca și-a proclamat independența ca națiune suverană și independentă, sub conducerea lui Braulio Carrillo Colina. În 1856 armata Costă Ricana, condusă de Juan Rafael Mora Porras a alungat invazia condusă de William Walker. În bătălia de la Santa Roșa, Rivas și campania de la Șan
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
a apărut în 1839. În anul 1903, Gabonul a fost transformat în colonie a Franței, în 1910 a intrat în componența Africii Ecuatoriale Franceze, iar în 1946 a devenit „teritoriu de peste mări” în cadrul Uniunii franceze. În 1958, Gabonul a fost proclamat republică, membră a Comunității franceze, iar la 17 august 1960 a fost proclamat independent. Șeful statului este președintele. Gabonul are în general relief de podiș vălurit, în unele sectoare mai înalt și mai accidentat (Munții de Cristal). De-a lungul
Gabon () [Corola-website/Science/298102_a_299431]
-
a Franței, în 1910 a intrat în componența Africii Ecuatoriale Franceze, iar în 1946 a devenit „teritoriu de peste mări” în cadrul Uniunii franceze. În 1958, Gabonul a fost proclamat republică, membră a Comunității franceze, iar la 17 august 1960 a fost proclamat independent. Șeful statului este președintele. Gabonul are în general relief de podiș vălurit, în unele sectoare mai înalt și mai accidentat (Munții de Cristal). De-a lungul țărmului se întinde o câmpie litorală mlăștinoasă. Pădurile acoperă 4/5 din suprafață
Gabon () [Corola-website/Science/298102_a_299431]
-
a statului etiopian. Din sec. al XVI-lea, este sub influența Imperiului Otoman. În 1868, Massazva este ocupată de egipteni. În sec. al XIX-lea, Italia începe să se infiltreze, dar nu are autoritate decât asupra litoralului. În 1889, Italia proclamă coasta Eritreei drept colonia sa, cu denumirea de Eritreea, de la denumirea latină a Mării Roșii, "Mare Erythraeum". După războiul dintre Italia și Etiopia, și în urma păcii de la Addis Abeba (1896), Etiopia este recunoscută ca stat independent, granița pe linia Mareb-Belasa-Mura
Eritreea () [Corola-website/Science/298098_a_299427]
-
insule de forma permanentă. Insulele au fost administrate de britanici sub formă de colonie din 1874. Independența a fost dată în 1970, totuși regina Elisabeta a II-a continuă să fie oficial suveranul țării. În 1987 o lovitură de stat proclama Republică, care se menține până în ziua de azi. S-a realizat o nouă constituție, egalitara între cele două etnii ale țării, indieni și autohtoni fijieni. Zece ani după , în 2000, George Speight naționalist autohton a dat o lovitură de stat
Fiji () [Corola-website/Science/298101_a_299430]
-
republica mulatrilor din sud. De pe urma conflictului dintre negri și mulatri a profitat generalul Henri Christophe, care s-a încoronat în 1811 drept rege al statului sub numele de "Henri I". După revolta din 1844, în tot estul insulei a fost proclamată Republica Dominicană. În această perioadă Haiti are parte de conducători foarte autoritari. 1915-1934: Haiti este sub ocupația SUA. 1957-1971: Guvernul lui François Duvalier („Papa Doc”) se caracterizează prin brutalitate și decizii după bunul plac. 1971-1986: Continuarea dictaturii sub Jean-Claude Duvalier („Baby
Haiti () [Corola-website/Science/298106_a_299435]
-
Aur a obținut independența în cadrul Comunității Britanice de Națiuni, sub denumirea de Ghana. În 1956 populația fostului Togo britanic s-a pronunțat, în cadrul unui referendum, pentru unirea cu Ghana. De la 6 martie 1957 până la 1 iulie 1960, când s-a proclamat republică, Ghana a fost dominion britanic. "Articol principal: Politica Ghanei" "Articol principal: Împărțirea administrativă a Ghanei" Republică Ghana include 10 regiuni: "Articol principal: Geografia Ghanei" Teritoriul Ghanei este format dintr-o câmpie întinsă, vălurita, străbătuta de fluviul Volta, mărginita de
Ghana () [Corola-website/Science/298103_a_299432]
-
este o țară insulară în Asia de Sud-Est, în Oceanul Pacific, cuprinzând arhipelagul cu același nume. În 1521, Fernando Magellan debarcă în Cebu și Matacan și inaugurează epoca cuceririi spaniole (în 1571 se formează orașul Manila). În 1898, statul z își proclamă independența. Tratatul de pace de la Paris din 1898, care încheie Războiul Hispano-American, cedează arhipelagul Statelor Unite, care înăbușă în anul 1901 mișcarea de eliberare națională. În 1935 este ales primul președinte național al țării, Manuel Luis Quezón. Arhipelagul este ocupat între
Filipine () [Corola-website/Science/298100_a_299429]
-
Hispano-American, cedează arhipelagul Statelor Unite, care înăbușă în anul 1901 mișcarea de eliberare națională. În 1935 este ales primul președinte național al țării, Manuel Luis Quezón. Arhipelagul este ocupat între 1942 și 1945 de trupele japoneze. La 4 iulie 1946, se proclamă republică independentă. Președintele Ferdinand E. Marcos (1965-1986) promovează o politică de modernizare a vieții economice și sociale, dar și un regim autoritar. În 1983 este asasinat Benigno S. Aquino, jr., un lider al opoziției. După demisia lui Ferdinand Marcos, este
Filipine () [Corola-website/Science/298100_a_299429]
-
contumacie pentru crime împotriva umanității, acuzat de folosirea foametei ca armă. În mai 1991, Meles Zenawi împreună cu Frontul Democratic Revoluționar al Poporului Etiopian, aliat cu mișcarea pentru independență din Eritreea, a obținut victoria militară împotriva lui Mengistu și s-a proclamat președinte. În 1993 se separă Eritreea printr-un referendum. Cu această independență Etiopia pierdea ieșirea la mare, în schimb avea pacea și menținea bune relații cu vecinii si deplin acces la porturile din Eritreea. Sub Meles Zenawi se inițiază o
Etiopia () [Corola-website/Science/298099_a_299428]
-
locurile sfinte. Legiunea Arabă s-a angajat în lupte în mai 1948 și a fost singura, dintre toate armatele arabe invadatoare, care a izbutit să-și execute sarcinile în marea lor majoritate. În urma retragerii mandatului britanic Parlamentul transiordanian l-a proclamat pe Abdullah I al Iordaniei din dinastia beduină hașemită ca primul rege al Regatului Transiordania. Abdullah I și-a încheiat cariera în 1951, fiind împușcat de un arab palestinian pe când ieșea de la rugăciune, în fața Moscheei Al-Aqsa din Ierusalim. Deoarece fiul
Iordania () [Corola-website/Science/298109_a_299438]
-
de iordanezi și redenumită „Malul de Vest” (al Iordanului, în ) Iordaniei, care se unificase politic și geografic cu populația palestiniană din zonă prin „Acordul de la Ierihon” (sau, „A II-a Conferință Arabo-Palestiniană”) din 1 decembrie 1948, și care l-a proclamat pe Abdulah I-ul al Iordaniei Rege al Palestinei. Guvernul Transiordanian a ratificat această unificare cu palestinienii la 7 decembrie 1948, iar la 13 decembrie Parlamentul transiordanian a votat pentru transformarea «Transiordaniei» în «Regatul Hașemit al Iordaniei», iar regele Abdullah
Iordania () [Corola-website/Science/298109_a_299438]
-
uni cu Regatul Champassak, formând noul Regat Laoțian, sub dinastia de la Luang Prapang, care va intra în Uniunea Indochineză, astfel devenind protectorat francez. Din 1941 până în 1945 se află sub ocupație japoneză. În 1945, gherilele comuniste înfrâng trupele japoneze și proclamă statul independent Pathet Lao, dar vor fi înfrânte de trupele coloniale franceze, care instaurează regatul, sub protectorat francez și devine stat autonom în cadrul Uniunii Franceze, iar din 1953 stat independent. Începând cu anul 1950, începe războiul civil dintre comuniști, sprijiniți
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
Han. Prin secolul al XV-lea, kazahii au format trei hoarde, care au continuat să ducă o viață nomadă până în secolul XIX, când au fost ocupați de Rusia. La 16 decembrie 1991, Kazahstanul era ultima republică din USSR care își proclama independența. Granițele acestui stat sunt cu: China, Rusia, Turkmenistan, Uzbekistan și Kîrgîstan. O mică porțiune a teritoriului aflată la vestul râului Ural este localizată în extremitatea estică a Europei. Vecinii principali sunt Rusia și China, iar în sud-vest se învecinează
Kazahstan () [Corola-website/Science/298112_a_299441]
-
în 1978, în majoritatea provinciilor, au ca urmare părăsirea, la 16 ianuarie 1979, a țării de către șahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1941-1971), aliat fidel al S.U.A. și preluarea puterii de către Consiliul Revoluționar Islamic, în frunte cu ayatollahul Ruhollah Khomeiny, care proclama, la 1 aprilie 1979, Iranul republică islamică. Noua Constituție, aprobată de un referendum la 2-3 decembrie 1979, transformă Iranul într-un stat confesional Islamic. Vechea dispută de frontieră în zona râului Șatt-el Arab servește, în septembrie 1980, Irakului ca pretext
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
colonială eșuează în față rezistenței autohtone. Regatul absolutist Merina (Imerina) creat în secolul al XVII-lea unifică, în timpul suveranului Radama I (1810-1828), întreaga insulă și adoptă numele oficial de "Regatul Madagascar". În 1885 Franța impune Madagascarului protectoratul său, apoi îl proclamă în 1896 colonie. Madagascarul a devenit republică independentă la 26 iunie 1960. Cu cei 587 040 km², Madagascarul este a 46 țară din lume (după Botswana) și cea de-a patra insulă ca mărime din lume. Este comparabilă ca mărime
Madagascar () [Corola-website/Science/298121_a_299450]
-
Imperiul Gupta; secolele XVI-XIX din Imperiul Marilor Moguli; în secolele XIX-XX ține de colonia britanică India. În 1947, această colonie devine dominion și se împarte în Uniunea indiană (cu populație hindusă) și Pakistanul (cu populatie musulmană). În 1947, Pakistanul își proclamă independența în cadrul Commonwealth-ului. În 1947-1949, conflict între India și Pakistan în problema Kașmirului. În 1956 se proclamă Republica Islamică Pakistan (o federație din două provincii care o compun). În 1958, se instaurează legea marțială. În 1962 se adoptă o Constituție
Pakistan () [Corola-website/Science/298132_a_299461]
-
1947, această colonie devine dominion și se împarte în Uniunea indiană (cu populație hindusă) și Pakistanul (cu populatie musulmană). În 1947, Pakistanul își proclamă independența în cadrul Commonwealth-ului. În 1947-1949, conflict între India și Pakistan în problema Kașmirului. În 1956 se proclamă Republica Islamică Pakistan (o federație din două provincii care o compun). În 1958, se instaurează legea marțială. În 1962 se adoptă o Constituție nouă, regim de tip prezidențial. În 1965, un nou război indo-pakistanez. În 1966, Pakistanul de Est își
Pakistan () [Corola-website/Science/298132_a_299461]
-
Paris de Marea Britanie, insulele Seychelles sunt unite administrativ cu Mauritius. De la 31 august 1903, constituie o colonie separată a Coroanei britanice. La 1 octombrie 1975 Seychelles obțin autonomia internă, iar în urma "Conferinței constituționale" de la Londra (19 - 22 ianuarie 1976), își proclamă la 28 iunie 1976 independența ca republică în cadrul Commonwealth-ului. Devine membru ONU din 21 septembrie 1976. După independență, Marea Britanie retrocedează insulele Aldabra, Farquhar și Desroches (atașate din 1965 "Teritoriului Britanic" din Oceanul Indian), iar în 1978 încep negocierile cu Franța în legătură cu
Seychelles () [Corola-website/Science/298140_a_299469]
-
pe care autoritățile franceze au ocupat-o în 1954 cu acordul Marii Britanii). La 5 iunie 1977 președintele James Mancham este demis în timp ce se afla la Conferința Commonwealth-ului de la Londra și France Albert René (prim-ministru de la 28 iunie 1976) se proclamă președinte (reales în repetate rânduri, ultima dată în 2001). Constituția din 1993 prevede revenirea la un sistem pluralist (abolit prin cea din 1979). Procesul de democratizare amorsat în 1991, continuă, economia de piață este încurajată, autoritățile se opun însă dezvoltării
Seychelles () [Corola-website/Science/298140_a_299469]
-
1918, a devenit regat independent. În următoarele decenii, au avut loc confruntări repetate între Adenul sunnit, antiregalist și prooccidental, și Sanna șiită și conservatoare. După moartea imamului Ahmed, în anul 1962, un grup de ofițeri au abolit monarhia și au proclamat "Republica Arabă Yemen". Războiul de opt ani despre susținătorii monarhiei și republicani s-a încheiat cu victoria celor din urmă. În 1967, "Frontul Național de Eliberare" a proclamat "Republica Populară a Yemenului de Sud", ceea ce a condus, în realitate, la
Yemen () [Corola-website/Science/298156_a_299485]
-
în anul 1962, un grup de ofițeri au abolit monarhia și au proclamat "Republica Arabă Yemen". Războiul de opt ani despre susținătorii monarhiei și republicani s-a încheiat cu victoria celor din urmă. În 1967, "Frontul Național de Eliberare" a proclamat "Republica Populară a Yemenului de Sud", ceea ce a condus, în realitate, la divizarea țării. În anii care au urmat, au avut loc confruntări frecvente între statele învrăjbite. În cele din urmă însă, problemele economice au forțat reunificarea Yemenului, care a
Yemen () [Corola-website/Science/298156_a_299485]
-
fost guvernată prin intermediul unui sistem pseudodemocratic. Muammar Gaddafi era o figura emblematică și lider al revoluției, deși nu avea nici alt post oficial. Într-adevăr, Muammar Gaddafi a introdus un sistem de guvernământ de tip „socialist arab” sui generis, a proclamat Libia nu „republică” ("jumhuriyya") ca alte state arabe, ci "jamahiriyya" („statul maselor”) care se pretinde a fi fost un sistem democratic de exercitare a puterii poporului prin implicare directă în procesul de luare a hotărârilor (putere populară). În realitate era
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]