7,041 matches
-
a avut și un cadru didactic al liceului, și anume doamna Elena Valerica Panaite care m-a îndrumat pe parcursul acestor ani. Pentru mine, dumneai a fost un adevărat ghid în această aventură a cunoașterii. Am avut privilegiul să-mi fie profesoară de istorie o persoană, care a știut să-mi aprecieze efortul depus în realizarea anumitor activități, să mă motiveze și să mi arate cât de important este studiul pentru un elev, lucruri pentru care îi sunt recunoscătoare. Toate acestea mi-
Anii de liceu primii paşi în viaţă. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Druhuş Mihaela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1861]
-
nimic nu sper cu mai multă intensitate decât să redevin și prozator. A.B. Ați avut modele literare în școală, în viață? În școală, am admirat-o cel mai mult și mi-a marcat formarea în cea mai mare măsură profesoara de istorie. Avea un patriotism în același timp ardent și dinamic, încărcat de suferință, care ne transmitea istoria ca pe o datorie a părinților pe care va trebui s-o plătim. Toate implicările mele de mai demult și de acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de noi: scorbura lucrează împotriva stejarului sau îl face mai misterios? Să regret că de peste 25 de ani am trudit la brandul "Poesis" în loc să-mi fi scris doar propriile versuri? Regret însă cu adevărat că reputatul eminescolog Ioana Em. Petrescu, profesoara mea de la Filologia clujeană, s-a stins nedrept, prea devreme. Abia îmi terminasem la ea lucrarea de diplomă și n-am mai găsit un profesor care să mă primească la doctorat cu teza mea despre Eminescu. Doar Marin Mincu mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
alte lumi, neștiute?! Despre cei dispăruți dintre noi... voi avea amintiri totdeauna prezente. Ei trăiesc nu numai prin lucrările lor, dar și prin amintirea noastră despre ei. O prezență vie pentru mine este colega și prietena mea, Ileana Bunget, o profesoară de italiană, dar și o traducătoare excelentă. Ea, ca și mulți alții care au plecat, ne aduc mereu aminte că suntem trecători pe pământ, iar ceea ce facem aici trebuie să adauge un grăunte de frumusețe lumii. A.B.Un gând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
avem ceva extrem de important. Am ținut ca ultima oră s-o petrecem la grădiniță În mijlocul colegelor și colegilor Sănduței. Clasa e Într o mică sărbătoare. Pe mica lor catedră străjuiesc două stegulețe, SUA și România. Clasa În picioare ascultă cuvintele profesoarei. În fruntea lor e o mică chinezoaică, bună prietenă a fetiței noastre. Copii, le spune profesoara, Sandra (Sendra) ne părăsește. E ultima oară Între noi. Îi urăm ei și părinților drum bun. Să ne păstreze și să le păstrăm o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și colegilor Sănduței. Clasa e Într o mică sărbătoare. Pe mica lor catedră străjuiesc două stegulețe, SUA și România. Clasa În picioare ascultă cuvintele profesoarei. În fruntea lor e o mică chinezoaică, bună prietenă a fetiței noastre. Copii, le spune profesoara, Sandra (Sendra) ne părăsește. E ultima oară Între noi. Îi urăm ei și părinților drum bun. Să ne păstreze și să le păstrăm o frumoasă amintire. Și acum copii, un cântec pentru Sendra: Sweet Land of Liberty (scumpă țară a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cântec pentru Sendra: Sweet Land of Liberty (scumpă țară a libertății). Ne luăm rămas bun și ne Îndreptăm spre Catherine Street, unde ne așteaptă mașina Încărcată. În momentul când să pornim ne sosesc două scrisori. Una din ele este de la profesoara soției mele, de la Pitar Moș. Ne roagă dacă trecem prin Niagara, să ne oprim pe la familia ei, care e stabilită acolo, venită din Germania. E chiar orașul spre care ne Îndreptăm acuma. Iarna a fost grea. Șoseaua pe care circulăm
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lumina reflectoarelor pare o stalactită uriașă (70m) din Împărăția urieșilor. Pe sub acel sloi auzim mugetul apei ce se prăvale. Cea mai mare hidrocentrală a lumii produce aici energie atât Canadei cât și SUA. A doua zi pornim În căutarea familiei profesoarei Mather Saferia de la Pitar Moș. După ce rătăcim ½ oră pe diferite străzi, ajungem la locuința ei care e În fața 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 55 hotelului. Pornim cu doamna Poldy În vizitarea orașului. Mergem să vedem cascada
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
introduce în micul lor univers de pe strada M..., nr. 10. Voi încerca, cel puțin. Întâlnirile au loc într-o încăpere vastă, cu mobilier vechi: o masă ovală pe un mijloc aproximativ, înțesată de cărți - sahaj sau de specialitate (surorile sunt profesoare de limba română); stând pe canapea, în față, un dulap cu vitrină - aici este amenajat altarul Mamei (un tablou mare, bețișoare fumegânde, lumânări aprinse, prăjiturele); în dreapta, o bibliotecă în același ton cu restul mobilierului - adică marcată de patina timpului - ale
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
scorțoșenia interlocutorului meu, urmărea dialogul nostru o doamnă micuță de statură, plinuță și cam de aceeași vârstă cu noi. Era Ana, soția lui, a bibliotecarului de profesie (însărcinat și cu gestionarea cărților, revistelor și imprimatelor Asociației Culturale Sahaja Yoga Brăila), profesoară de limba română și limba rusă. De cei doi, peste ani mă va lega o prietenie strânsă, caracterizată atât de canoanele lumești obișnuite, cât și de cele spirituale de sahaja yoghini. Acesta a fost începutul unui nou și lung drum
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
tranzi‑ ției, dar, poate, și valențele conținute ale memorialelor politice, nu despre carte vreau să scriu aici, ci despre autorul ei. Orice apariție publică a doamnei Alina Mungiu-Pippidi, cu atât mai mult în proteste de stradă, este incitantă, produce eveniment. Profesoară universitară la Berlin, autoare de cărți științifice tipărite la edituri prestigioase din țară și din străinătate, ana‑ list al politicii românești, director al Socie tății Academice din România - un think tank consultat de instituții publice și financiare internaționale -, lider al
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
soluția.) Dar o datorie - sau mai multe - asumată departe de țară nu înlocuiește o patrie ! De aceea, printre puți‑ nii lideri ai societății civile, de-a lungul caznei românești de a aduce țara în rândul lumii bune, se află și profesoara română de la Berlin. Analizele ei săptămânale din presa scrisă de la București, aparițiile de la televiziune, cărțile sale fac audiență prin con‑ secvența cu care întrețin speranțele românilor că pot constitui masa critică necesară pentru a face posibil ceea ce părea impo‑ sibil
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
patria istorică”. Cel de al doilea număr al ziarului este dedicat, aproape în întregime, poetului Mihai Eminescu. Colaborează: Mihai Cimpoi, Ion Cozmei, G. Muntean, V. Rareș, George Damian, Ion Mărgineanu, Emil Satco ș.a. Din Arcașul nr.4/1998 aflăm despre profesoara Elena Calancea de la Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, raionul Hliboca, o deosebită interpretă a melosului popular, despre apariția unui abecedar pentru școlile românești din regiunea Cernăuți. Bucovina, gazetă românească pentru politică, religie și literatură, apare la Cernăuți săptămânal (1 mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numi / pieptul său / cu degete mult mai lungi / decât toate cărările... Interesant mi se pare, date fiind condițiile, că frumoasa și apetisanta Concordia, cu alură literară de adevărată revistă, este redactată și realizată într-o curată limbă românească, pentru că, vorba profesoarei de română Maria Herghelegiu, care stând de vorbă cu Simion Gociu, la întrebarea provocatoare explică: ”vorbirea frumoasă, curată și coerentă e de datoria tuturor.” Adică am înțeles, a tuturor românilor de „mai pe unde” s-ar afla ei... * „Asociația a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
baza legii 170 alarmismului”, situație în care, până la urmă ziarul Timpul revoluționar a trebuit să cedeze. Prea cântase prohodul altor ziare, altor confrați... și-a încetat apariția la 25 decembrie 1940. * Întrun ziar din 19 decembrie 2003 se află titlul: „Profesoară reclamată pentru limbaj murdar”. Se spune că studenții din anul I ai secției de pedagogie din cadrul Facultății de Psihologie din Universitatea Babeș-Bolyai Cluj reclamă că profesoara de engleză folosește un limbaj „prea puțin ortodox”: „părinții se screm să strângă banii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apariția la 25 decembrie 1940. * Întrun ziar din 19 decembrie 2003 se află titlul: „Profesoară reclamată pentru limbaj murdar”. Se spune că studenții din anul I ai secției de pedagogie din cadrul Facultății de Psihologie din Universitatea Babeș-Bolyai Cluj reclamă că profesoara de engleză folosește un limbaj „prea puțin ortodox”: „părinții se screm să strângă banii din c...să vă țină pe voi la școală și voi ieșiți din facultate, după patru ani, tot proști.” Licențele folosite sunt mult mai dulci, să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1923/1924, al 26lea de la înființarea institutului, publicat de directorul dr. Iosif Frank, Cernăuți, 1924, la Institutul de Arte Grafice și editura „Glasul Bucovinei”, strada Iancu Flondor nr.33, avea în cuprins: „Mănăstirea Putnei, schiță cultural istorică, de Agripina Tarnovschi, profesoară, și „Raport asupra anului școlar 1923-1924”, de directorul școlii. Anuarul VIII, pe anul școlar 1928-1929 era publicat de directorul liceului Emilian Goraș, care era și președintele Comitetului școlar (Anuarul 1933-1934-1935) - director Silvia T. Bălan, prof. titular definitiv, doctor în literatură
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fete „Elena Doamna”, Cernăuți, anul școlar 19421943, întocmit de E Tarangul, directoarea liceului, Tipografia „Glasul Bucovinei”. Era al doilea an pe care școala îl încheia în Cernăuți, „după eliberarea Bucovinei de sub cnutul bolșevic.” Al doilea an de război, „în care profesoarele și elevele au trebuit să-și facă datoria cu inima strânsă, în fața durerilor pricinuite de această mare încleștare între popoare și cu sufletul plin de nădejdi în vremuri mai bune pentru Țara noastră.” Guvernator al Bucovinei fiind Generalul de Corp
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în vremuri mai bune pentru Țara noastră.” Guvernator al Bucovinei fiind Generalul de Corp de Armată Corneliu Dragalina. Lucrarea se întindea pe 90 de pagini și făcea referiri și la revista „Elena Doamna” în anul școlar 1942-43, elevele, sub îndrumarea profesoarei Constanța Botez au publicat trei numere ale anului II cu poezii, proză, articole științifice, dări de seamă, jocuri, reproducând aprecieri ale unor personalități și publicații literare care au încurajat năzuința elevelor. Lăudabilă este disciplinarea juvenilei predilecții pentru (mai dificilul) miraj
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cusăturile naționale și pe picturile unor biserici. Programul primului ciclu de conferințe și ofițeri de poliție delegați a le ține încheia cuprinsul primului număr al broșurii. Primăveri, revista elevelor Școalei normale de fete, Cernăuți, apărea cu nr.1 sub îndrumarea profesoarei Stela Popescu, președintă de onoare și era redactată de un comitet de eleve: Lucreția Clocotici, Aglaia Lateș, Aurora Cuciuranu, Cornelia Tegzeșiu, Elena Manoliu, Aurelia Sireteanu și Natalia Cojocaru. Lipsea data apariției, dar se pare că e vorba de anul 1942
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
redactată de un comitet de eleve: Lucreția Clocotici, Aglaia Lateș, Aurora Cuciuranu, Cornelia Tegzeșiu, Elena Manoliu, Aurelia Sireteanu și Natalia Cojocaru. Lipsea data apariției, dar se pare că e vorba de anul 1942, data tipăririi primului număr. În Cuvânt introductiv, profesoara Stela Popescu spunea că revista își are rădăcinile în ședințele Societății Literare, unde le-a urmărit cu drag primele începuturi ale elevelor, în ședințele literare, strădaniile clevelor, iar în revistă le va supraveghea creșterea lor literară - fiice ale satelor, în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poezie și proză, publica o scenetă „Dor de sat, dor de țară” de Aurelia Sireteanu, proverbe și poezii populare, melodii, cântece și jocuri populare, parte din versurile popularer (Trandafirul și Bradanaș) fiind puse pe note muzicale și cu explicațiile necesare. Profesoara Stela Popescu se ocupa îndeaproape de îndrumarea celor ce colaborau la revista școlii, de creșterea viitoarelor învățătoare. Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți, Piața Unirii nr.3. * ...” În revista Primăveri se impune din ce în ce mai mult un talent, care se ridică deasupra nivelului școlar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
activitate revista a avut ca director și permanent mentor pe profesorul Constantin Narly, om de știință și pedagog. Caietul IIIIV, anul IV, 1934, Revistă de pedagogie are în cuprins: studii - „Pregătirea practică a corpului didactic în Anglia” de Irina Balmoș, profesoară; „Sociologia în învățământul superior și secundar” de Tr. Brăileanu, profesor universitar; „Programe și metode” de Ion F. Buricescu, profesor; „Polaritatea din punct de vedere educativ” de E. Kallos, profesor; „Școala secundară și învățământul filosofic” de C. Narly, profesor universitar; „Un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
filosofic” de C. Narly, profesor universitar; „Un călugăr bucovinean, reformator al învățământului teologic din Moldova (1835-1864)” de S. Rely, profesor universitar. Mai semnau la rubricile: „Politica școlară” și „Revista documentară”: Alex. I. Bogdan, profesor, Anina Rădulescu - Pogoneanu, profesor, Emilia Bogdan, profesoară, E. Țopa, profesor, Atanasiu Const., maior, Leon Țopa. Foarte bogată partea referitoare la cărți și reviste, unde semnau cronici: Gr. Rațiu, S. Găină, Leon Țopa, Traian Chelaru, Amalia Kallos, Ioan I. Georgescu, Traian Brăileanu, N. Roșca, K.Urbanski. De altfel
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu frugale adnotări în creion, cum obișnuia să facă Wikander, se află, grație generozității Maritei Wikander și a lui Jan Stolpe, în biblioteca Centrului de Istorie a Religiilor. 6. Ulla Wikander (n. 1940): fiica cea mare a lui Stig Wikander. Profesoară de istorie economică la Universitatea din Stockholm. În 1978, cu ocazia ultimei vizite în Suedia, Eliade o întâlnește la Stockholm: „La 2.00 la editura Coeckelberghs, recepție organizată de René pentru gazetari, critici și prieteni. Seara cinăm un grup întreg
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]