7,841 matches
-
succesiunea unor faze posibile (nu și obligatorii) pe care le poate traversa un muribund până când își asumă propria moarte: negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea. Instituirea unei relații terapeutice cu un bolnav terminal, indiferent sub pavilionul cărei școli defilează specialistul, reclamă nu numai dobândirea din partea acestuia a unei expertize specifice, dar și un anume nivel de maturizare psihică. Printre obiectivele psihoterapeutice esențiale menționăm: explorarea și prelucrarea trăirilor afective ale muribundului față de boală, retușarea imaginii de sine, dobândirea unui sentiment de control
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
contextul schimbării de paradigmă. Un asemenea viraj conceptual și atitudinal asupra morții rezonează bidimensional: asupra individului și a societății, deopotrivă. în registru individual, deoarece frica de moarte este cauzatoare de multiple tulburări și chiar maladii, iar în registru social, întrucât reclamă diversificarea și extinderea acțiunilor educative explicite, precum și îmbogățirea asistenței complexe destinate muribunzilor, familiilor aparținătoare și specialiștilor care deservesc această cauză. Diluarea impactului traumatizant al morții este condiționat de cunoașterea identității ei, în profunzimea și subtilitatea ei de ființare. Aceasta este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apariția unor lanțuri de evenimente adverse dezvoltării copilului „printr-o oarecare alterare a organismului și/sau prin promovarea impactului experiențelor ulterioare” (Stroufe, Coffino, Carlson, 2010, p. 36). Teoriile neurobiologice arată că dezvoltarea normală a creierului copilului, conformă cu potențialul nativ, reclamă prezența anumitor experiențe optime în anumite momente precise ale dezvoltării. Este vorba despre ceea ce în literatura de speciliatate se numește „experiențele așteptate”(Glaser, 2007). Experiențele care au loc, cele reale la care este expus copilul pot diferi de cele „așteptate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prezența anumitor experiențe optime în anumite momente precise ale dezvoltării. Este vorba despre ceea ce în literatura de speciliatate se numește „experiențele așteptate”(Glaser, 2007). Experiențele care au loc, cele reale la care este expus copilul pot diferi de cele „așteptate”, reclamate de dezvoltarea sănătoasă a copilului. „Aceste variații în experiențe[le trăite de copil] pot produce diferențe în structura creierului și chiar și în exprimarea [în fenotip] a genelor”(Stroufe, Coffino, Carlson, 2010, p. 37). Astfel de concluzii drastice cu privire la vulnerabilizarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a susține populația. Rupturile cauzate de dezastre obligă guvernul la exercitarea directă a puterii ce o deține, etalând repertoriul de tehnici pe care-l deține pentru confruntările cu urgențele”. 3. Povestirile rezilienței sunt adeseori competitive. „Figurile centrale în cultura dominantă reclamă (sau li se acordă) drepturi de autori în timp ce contribuția grupurilor marginalizate sau a oamenilor obișnuiți este în general uitată în procesul de construire a narațiunii.” 4. Reziliența locală se leagă strâns de procesul de reînnoire națională. „Vindecarea se leagă de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
situarea unor figuri ale spontaneității creatoare în raport cu niște realități ale societății românești, în funcție de nevoia simplă a unei culturi mici de a avea multe opere și mulți scriitori. Dacă cercetarea se oprește în 1875, asta se întâmplă nu pentru că necesitatea care reclama o politică a genialității ar fi dispărut, ci pentru că, odată cu impunerea consensuală a unor autori și a unei noțiuni a elitei, funcționarea democratică a productivității literaturii a fost marginalizată. Încrederea în talente, în valori, în ierarhii ne-a făcut - și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
alterate în gura cântăreților, de legende trucate, de bucăți amestecate într-o dezordine înspăimântătoare"55. Un imaginar similar a funcționat și în genetica textuală. Toate secvențele neintegrate în versiunea definitivă, rămase ca posibilități embrionare, explorate în procesul creației dar nedezvoltate, reclamă o reprezentare a resturilor textuale. Perpessicius folosea numele de "moloz" sau de "nisip aurifer"56 pentru a indica versurile eminesciene cărora nu le putuse certifica apartenența la o operă. Tot pe opera lui Eminescu, stimulat de aspectul ei de șantier
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin suprimarea mecanismelor de stilizare. De fiecare dată când o epocă vrea să se debaraseze de pasivul unei vârste anterioare asistăm astfel la proliferarea unui vocabular al lipsei: romantismul care se desparte de modelele clasice, avangarda care denunță convențiile literare reclamă într-un fel sau altul evocarea sărăciei. Iar în spatele acestor figuri ale penuriei stă ideea unei literaturi "amnezice", situată într-un interval de suspendare a formelor de manifestare a memoriei literare. În reflecția sa clasică asupra memoriei literare, Judith Schlanger
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
locuri comune sau instituții (spații destinate admirației, consacrării etc.) cu menirea de a regla suprainvestiția estetică. Din această perspectivă, se poate vorbi despre o percepție socială a practicilor angajate de obiectele literare tocmai prin excesul "estetic" pe care acestea îl reclamă. În al doilea rând, e vorba de mizele specifice periferiilor culturale. Teoria semnalelor costisitoare se aplică cu precădere spațiilor marginale slab dotate: excesul de cheltuire e cu atât mai valoros cu cât resursele sunt mai limitate. "Cu cât aceste calități
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
oamenii sunt solicitați în procese consumatoare de contemplație. Doar restituind obiectul literar acestui cadru al experienței estetice putem reconstitui unitatea discursurilor pe care le guvernează. Am preferat așadar să mă situez "în amonte", ca să pot înțelege necesitățile sociale care au reclamat genialitatea în producția de literatură, nu "în aval", ca să înregistrez puzderia de figuri și metafore ale geniului. În acest sens, cred că putem privi admirația ca o vastă construcție istorică în interiorul căreia - cel puțin pentru intervalul care mă interesează, între
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lucruri. Ea corespunde unor fenomene istorice care au condus la mărirea parcului de antichități și e expresia nevoii de a numi și de a gestiona abundența pieselor interesante. Dacă uzajele sacralizării sunt legate de disoluția clasei artizanilor, uzajele monumentalizării sunt reclamate de disoluția clasei obiectelor frumoase, de ieșirea lor din muzee și din nomenclatoarele specializate: frumosul se găsește peste tot și în toate. Pentru întemeietorii culturii literare în Țările Române, descoperirea monumentului a fost o bifurcare între investirea cu puteri creatoare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu altele, aruncate încoace și încolo, împestrițate. Și cu cât lucrul este mai sec, cu atât sistema se recomandă mai la puțini. Dar apoi nu știu fatalitatea ori ce, a voit ca tocma lucrurile cele mai sterile, mai abstracte, să reclame mai mult sistema. Și dacă este vreun lucru sec, critica este unu ce cu deosebire sec. [...] Cam după această regulă, de nu va fi prea târziu, voi să-ți înșir, frate, în iarna aceasta, poate și la vară, de nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau pentru o femeie frumoasă - arătând că altcineva o vrea. Este ceea ce aș numi dorința de literatură - așa cum există o dorință de bani căreia îi spunem lăcomie, sau o dorință de mărire căreia îi spunem arivism. Dorința de literatură nu reclamă pregătire prealabilă, nu implică discriminarea unor proprietăți stabile ale obiectului literar, doar proprietățile întâmplătoare ale unui obiect dorit de altul. Dorința literară e încadrată de câmpul literar și e guvernată de legile lui; dorința de literatură încadrează activitatea literară și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o figură singularizată; ca să obții o manieră nu e nevoie de Eminescu, ajunge și Popovici-Bănățeanul. Diferența o face fetișizarea. Această singularitate abstractă compusă de text constituie o relație de comunicare elitistă și restrictivă - pentru că distingerea "semnăturii" care dă cheia vocației reclamă specializare și rafinament. Titu Maiorescu, după ce citează o scrisoare a lui Popovici-Bănățeanul în care acesta i se confesează, face exerciții de lectură estetizantă pe materialul biografic: ...e admirabil scrisă toată scrisoarea, cu acel stil intuitiv din care renaște realitatea și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și oase, cu nume și prenume! G. S.: Nu mai țin minte, dar numele anchetatorilor mei le țin minte din cauza bătăilor. Acest șef al Securității m-a vânat și cu ocazia reformei monetare care a fost în 1952, am fost reclamat că am cântat Trăiască Regele în veceul de la școală. La câteva zile, noi locuind în Copou, jucam fotbal pe un teren. Pe acolo trecea un cablu care mergea chiar prin dreptul terenului nostru iar noi l-am dat deoparte. Noaptea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
prefăcute în văgăuni și șesurile suite pe vârfurile dealurilor și ale munților; s-au văzut reclamații că moșia cutare împresura cu o bucată de loc pe moșia cutare și judecata a hotărât ca moșia întreagă să se dea celui care reclama sub nume de împresurare, numai o parte dintr-însa" (ceva asemănător aveau să pățească proprietarii la retrocedările și reconstituirile de proprietate în conformitate cu legea 18/1991, nu?). Consecințele? „Din astă stare de lucruri, mai multe moșii răzășești, ce mai rămăseseră, ori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Tradiții ale ospitalității"..., p. 64-65). Ulterior, Vasile Alecsandri avea să testeze soției sale, Paulina Alecsandri, moșia sa de la Mircești ca să profite toată viața ei de uzufruct, lăsând nuda proprietate nepoatelor sale, doamnei și domnișoarei Catargi. Acestea, în 1910, aveau să reclame că doamna Alecsandri, trecând peste drepturile ei de uzufructar, a tăiat o parte din pădurea de pe lunca Șiretului. Cine s-ar fi gândit oare că fermecătoarea pădure a Mirceștilor, cea care a dat atâtea meditații și operă poetică lui Alecsandri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Până în anul 1831 când, aceleași persoane de la 1824căminarul Georgie Vasiliu, paharnicul Gavriil Miluș, clucerul Ioan Mardare, serdarul Dimitrie Iuga, paharnicul Costache Șendrea s-au ridicat cu alte tânguiri asupra nedreptăților ce li s¬ar fi făcut târgoveților de episcopie. Ei reclamau că la Huși nu e nici o autoritate civilă care „să judece locuitorii în certurile lor reciproce", în „chestiuni de locuri, de îngrădiri" etc., judecata se făcea la Episcopie de dichiul acesteia care „pedepsea pe vinovați cu închidere la gros și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau trecerea unei proprietăți de la o persoană la alta, contribuțiile se plăteau de cei în drept sau de casele lor, până la finele trimestrului în care se ivea cazul sau situația respectivă, după care contribuabilii sau urmașii lor erau datori a reclama scăderea de la trimestrul viitor, căci în caz contrar erau supuși să răspundă pentru dările respective până la trimestrul în care se descopereau acele cazuri de către agenții însărcinați cu operațiunile de constatare. Conform legii patentelor, nimeni nu putea formula vreo cerere ori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu operațiunile de constatare. Conform legii patentelor, nimeni nu putea formula vreo cerere ori face un act judecătoresc, relativ la comerțul, industria sau profesia sa, până ce mai întâi nu înfățișa patenta la care era impozitat. Patentabilul care pierdea patenta sa putea reclama și obține alta duplicată, prin prefectura locală, dar era obligat și supus la amendă dacă se dovedea că a făcut cu cea dintâi vreo „întrebuințare păgubitoare fiscului". Legea patentelor aflată în vigoare prin 19101911 stabilea ca patentarii să fie împărțiți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
respectul autorităței, fără de care nu poate fi administrație, fără de care nu se poate avea măcar ordinul public. Veți avea un ochiu neadormit asupra purtărei deosebiților funcționari, puși în atârnarea Domniei-Voastre, calitatea care mai presus de toate sunteți datori să o reclamați de la ei, să fie moralitatea. Amploianții din nenorocire, până acum au fost foarte rău plătiți, nevoia au silit pe mulți de a năzui la mijloace neînvoite de lege și de onoare; aceasta au născut corupția, care au stricat simțul moral
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai ales în calea posturilor subalterne; poziția materială a funcționarilor prin binevoitorul concurs al puterilor statului, are în curând a se îmbunătăți într-un chip esențial, a ridica și posiția morală a acestora, aceasta va fi misia și lauda Domniei-Voastre. Reclam toată atenția Domnielor-Voastre, mai ales asupra clasei subprefecților. Acești funcționari în loc de a fi în mijlocul populației rurale icoana legatlităței și a moralităței, chemați anume de lege, pentru a apăra pe muncitorii de pământ, în contra abuzurilor și a arbitrarităților, în mai multe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
casa guvernului nostru constituțional, mai presus de toate recomand D-voastre respectul domiciliului și al libertăței individuale. Nici una din aceste libertăți nu trebue să fie atinsă, decât în cazurile anume prevăzute de lege și numai atuncea când interesul societăței o reclamă neaparat. Nici un agent al autorităței publice nu este învoit a intra în domiciliul cuiva sau a pune mâna pe persoana cuiva decât cu anume mandat înscris, slobozit de autoritatea îndrituită și numai dându-se copie de pe acel mandat, spre a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a vă comunica pe larg instrucțiunile mele pentru asigurarea libertăței individuale în competința noastră administrativă, pentru modul arestărei, pentru ținerea sub arest, pentru îmbunătățirea caselor de închisoare etc. Vin acuma la o alta și tot atât de importantă chestie asupra căreia serios reclam, luarea voastră aminte. Toate clasele societăței au un egal drept la ocrotirea guvernului, dacă însă este o clasă care să merite mai îndeosebi, aceasta este clasa muncitorilor de pământ a țăranilor; numai trecutul lor nu se poate zice că au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
guvernului, dacă însă este o clasă care să merite mai îndeosebi, aceasta este clasa muncitorilor de pământ a țăranilor; numai trecutul lor nu se poate zice că au fost fericit, soarta lor trebuie a se schimba (art. 46 din Convenție) reclamă neapărat îmbunătățirea condiției țăranilor; inima părintească a Domnului și concursul luminat și patriotic al puterilor legiuitoare va face ca cu o zi mai înainte făgăduita îmbunătățire să devie un adevăr în Principatele Unite. Până atuncea însă, legea actuală care regulează
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]