189,597 matches
-
momentul x sau y. Cred că Festivalul Național de Teatru este o panoramă a mișcării teatrale. Așa cum este ea. Nu ai cum să intervii, să faci un spectacol mai bun. Cînd avansezi sintagma "spectacole de top", mi se pare că referința este clară și indubitabilă. Se dorește să fie prezentă în selecție crema producțiilor. Vîrful vîrfurilor. Și pot să fiu perfect de acord. Dacă, poate, am lăsat puțin ușa prea deschisă la selecție, acum se intenționează să se meargă pe varianta
Festivaluri, festivaluri (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7669_a_8994]
-
aproximativă a unei limbi și cunoașterea ei reală: tot n-avea cine să-l verifice în România! A treia componentă a aceleiași acțiuni concertate a reprezentat-o exhibiția bibliografică. De la primele scrieri, autorul își îngroapă cititorul sub un munte de referințe bibliografice, în limbi cît mai puțin cunoscute (manifesta deja o preferință marcată pentru domeniul slav) și din surse pe cît de exotice, pe atît de misterioase. Afirmații dintre cele mai hazardate, științific vorbind, vor fi apărate de el întotdeauna cu
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
Fors1, pare a fi pur și simplu o absență. "Cripta" implică tot ceea ce nu este la suprafața textului; este acea absență ocultă, sugerată sau virtual reprezentată de text, acesta din urmă rămînînd singura prezență palpabilă într-un sistem dat de referințe simbolice. Cripta poate deveni dimensiunea textului pierdută în prefață/la suprafață. Ea este adîncimea către care se deschide orice avanpost simbolic ori lucru-în-sine care, în loc să vină spre, angajează înaintarea înspre. De aceea, trebuie "să gîndim Lucrul ca pornind din Criptă
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
122). În sfîrșit, Robert Foulke și Paul Smith oferă, la rîndul lor, o interpretare spirituală motivului răzbunării: "Oricît de numeroase ar fi diferențele dintre călău și victimă, povestirea sugerează că adevărata sămînță a controversei este una religioasă. În caz contrar, referința la masonerie rămîne doar un calambur gratuit, iar replica lui Montresor - Ťpentru dragostea lui Dumnezeuť - o remarcă goală ș...ț. Este, de asemenea, în linia narațiunii ironice ca rezolvarea unui antagonism religios parțial să ia forma crucificării" (Foulke 879-80). Adevăratul
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
mai sus, aducîndu-ne într-un cu totul alt punct al textului/criptei. Criticul avansează ideea că Poe ar fi intenționat aici transfigurarea unui eveniment istoric real, cu care era indubitabil familiarizat. În 1826, Căpitanul William Morgan publică o carte de referință intitulată Illustrations of Free - masoury by One of the Fraternity/Ilustrări ale Masoneriei de către un membru al Frăției (Sorensen 45). Lucrarea explică multe dintre simbolurile francmasonice, trădînd implicit codurile secrete ale societății. Întrucît legea tăcerii reprezintă un principiu vital între
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
aici ne-am stricat la cap: de la limbaj. Obligați de comuniști să vorbim în scheme primitive (ori să nu vorbim deloc), am pierdut obișnuința normalității. În tot ce facem suntem fie abuzivi, fie indiferenți, fie nefericit plasați în raport cu obiectul de referință. Ce te șochează în comportamentul românului e un fel de familiaritate agresivă, abordarea ex abrupto, directețea, de nimic pregătită, a atacului verbal. Năucit, nici n-apuci să răspunzi primului șuvoi de fraze (de regulă, acuzații aiuritoare, ce n-au nici
De ce nu zâmbesc românii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7676_a_9001]
-
von Donnersmarck. Atunci când i-am schițat trama, am optat, din grijă față de spectatorul român, pentru accentuarea relațiilor de putere stabilite în plan restrictiv politic. Analogia cu situația de la noi e primordială - și, cu atât mai mult, interesantă - pentru sistemul de referință autohton. Nu însă și pentru cel, mult mai deschis dezbaterii, din Statele Unite. Codrescu sesizează, judecând, dacă nu la rece, măcar de la distanță, un artificiu ce ține mai degrabă de determinările naratologice: "Falsele biografii ale altora nu trebuie să producă doar
Cadavrul din debara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7678_a_9003]
-
prezentarea de pe cea de-a patra copertă, o personalitate multiplă, cu o activitate prodigioasă, profesoară de fizică și chimie în același timp un sensibil artist plastic și o scriitoare de talent. Cu precizarea că este și autoarea unei cărți de referință despre familiile aromâne din România. O fericită, prin urmare, fuziune între spiritul științific și cel istoric, la o adeptă a frumosului. În construcția ei, cartea dedicată vechilor București pleacă de la micile meserii, oltenii cu cobilițe și coșuri, frizerii cu frizeriile
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
Europei Sumbru și totodată extrem de sugestiv modul în care H.-R. Patapievici încheie articolul Noua Europă și vocea care lipsește: creștinismul din numărul pe ianuarie la Ideilor în dialog. Tema articolului este tristă: politicienii europeni resping în mod deliberat orice referință la rădăcinile creștine ale civilizaței europene. Așa se face că nici preambulul Cartei Europei și nici proiectul de Constituție europeană nu conține vreo trimitere la religia lui Hristos. Această respingere poate însemna începutul sfîrșitului pentru Europa. Voi încheia acest articol
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7698_a_9023]
-
serios obstacol în calea accesului spre opera reală a scriitorului: "luceafărul poeziei românești", "poetul nepereche", "sfântul preacurat al poeziei române" etc. Dar cine garantează că noile sintagme lansate, de pildă, de Iulian Costache "brand consacrat al literaturii române", "marcă de referință a culturii române", "erou civilizator" nu se vor adăuga, scoase din context, clișeelor de până acum?! Când, în anii '70 ai secolului trecut, Constantin Noica reactualiza vechea formulă a lui Iorga, "Eminescu - omul deplin al culturii române", spontan, lucrările participanților
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
monstru. Pentru a-l defini, Faulkner face o trimitere bizar-enigmatică la unul din marii maeștri ai romanului american: „asemeni lui Henry James, el a ajuns prin strădanie la aparența adevărului." E greu de explicat de ce avea nevoie scriitorul de această referință livrescă, de vreme ce singurele „aparențe de adevăr" la care suntem părtași se reduc la încercările disperate ale lui Jones de a cuceri femeile. Vulgaritatea de limbaj si subtilitatea retorică sunt puse la bătaie cu egală pasiune de această mașinărie propulsată de-
Primul Faulkner (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6797_a_8122]
-
până atunci a lui Faulkner erau, înr-adevăr, pline de nimfe și fauni (în 1924 Faulkner publicase The Marble Faun, volum care-l plasa între poeții promițători ai regiunii.) E cât se poate de adevărat că și Soldier's Pay privilegiază referințele la astfel de personaje mitologice. Numai că funcția lor e ironică și parodică, în ton cu poetica modernistă. Departe de a încerca să recreeze un univers bucolic, Faulkner demonstrează că mitul funcționează și în condițiile „nerealității" spirituale în care s-
Primul Faulkner (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6797_a_8122]
-
lui Dionysos, în crescendo, după ce ajunge la climaxul acustic, se șterge, pas cu pas, și,-n fine, tace. E ceea ce, -n Les Djinns, făcea Hugo...". „Gratuitatea" unor atari dezlănțuiri de dionisism cultural nu ezită însă a face loc și unor referințe la ambientul epocii. Ochiul autorului e sensibil inclusiv la dizarmoniile din preajmă pe care le comentează sarcastic. Cu plaivazul caricaturistului, d-sa adnotează de exemplu poeziile afișate de o vreme prin tramvaie, resimțindu-le nu altminteri decît o prelungire a
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
Faulkner pe problemele teoretice ale creației, încercarea apăsată de a stabili filiații și vecinătăți culturale sunt de natură să modifice imaginea de scriitor naiv, defazat, experimentalist malgré soi, incult și ignorant. Citind aceste cărți, ești surprins de coerența și consistența referințelor culturale. (În paranteză fie zis, unul din personajele romanului e înconjurat de "Vechiul Testament în grecește în mai multe volume, o carte deprimant de groasă de drept internațional, Jane Austen și ŤLes Contes Drolatiquesť"). Într-o interpretare ingenioasă, Gary Harrington demonstrează
Primul Faulkner (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6818_a_8143]
-
regim parodic, tocmai pentru a pune în contrast - exact ca în Ulysses al lui Joyce - eroismul lumii vechi și formele degradate de manifestare ale acestuia în prezent. "Decăderea tradiției eroice marțiale și inversarea concomitentă a rolurilor tradiționale - sugerată probabil de referința sarcastică a lui Jones care-l numește pe Donald Ťfratele lui Mercurť - constituie una din principalele trăsături ale paralelei între Odiseu și Donald." (Harrington, 1990: 13). Amândoi au câte o rană: Odiseu una dobândită la vânătoare, Mahon într-o misiune
Primul Faulkner (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6818_a_8143]
-
socio-politice ale lui B. Fondane se inspiră din această perspectivă existențială. Căci el nu înțelege să rămână doar un "cetățean al nefericirii umane", ci vrea să-și asume și condiția de "cetățean al nefericirii sociale". N-a schimbat planurile de referință și nu a alternat - asemenea lui Sartre, mai târziu - registrele propriului discurs; n-a fost un militant politic și a respins orice politizare a problematicii artistice, atât în literatură, cât și în cinema. Toate acțiunile lui denunțând nedreptatea, pauperizarea, "nefericirea
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
înfrupte din amănuntele tragediei, perpetuân-du-și viața din contemplarea plină de lăcomie a degradării și morții eroului întors de la război. Charlestown nu e, firește, Yoknapatawpha. Orașul e prea schematic descris - ba chiar s-ar putea spune că în afara fragmentului deja citat referințele geografice sunt nesemnificative -, relațiile dintre personaje nu au profunzimea, coerența și spectaculozitatea din romanele ulterioare ale lui Faulkner. Dar e limpede că micul târg din Georgia e o Yoknapatawha în miniatură, poate debilă, poate neconvingătoare, așa cum multe din personajele care
Primul Faulkner (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6836_a_8161]
-
sub sloganul "Iubire fierbinte, inimi de gheață", informează Centrul Cultural Român de la Londra. Festivalul se va desfășura în două săli - Curzon Mayfair și Curzon Soho -, incluzând unele dintre cele mai noi producții, proiectate în premieră, dar și un film de referință în cinematografia românească, semnat de Lucian Pintilie, o peliculă interzisă de puterea comunistă în anii '80 și redată publicului abia după Revoluție - "De ce trag clopotele, Mitică?", informează . Festivalul se deschide joi cu proiecția de gală a peliculei "Marți, după Crăciun
Festival de Film Românesc la Londra, sub sloganul "Iubire fierbinte, inimi de gheaţă" () [Corola-journal/Journalistic/68402_a_69727]
-
deliberat în dispersie și-n exploziv, nelipsită totuși de-o funciară putință de integrare. Unul din subiectele recurente ale lui Cioran l-a constituit noțiunea de adevăr. "Sceptic dezlănțuit", cum se admite, gînditorul se relevă atras de acest termen de referință al întregii filosofii, declarîndu-se excedat de-o căutare ce i se înfățișează fără rost, sterilizantă: Dacă nu înaintez în nici un plan și nu produc nimic, e pentru că nu încetez să caut denegăsitul sau, cum se spunea cîndva, adevărul. Pentru că nu
Fețele autenticității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7567_a_8892]
-
siguranță, cititorii români care îl vor citi, vor avea numai momente de satisfacție. Întrebarea care se pune este dacă acest nou roman poate râvni la succesul internațional al cărții de debut a autorului. Aici sunt ceva mai sceptic. Sistemul de referințe este cu totul altul. Una este pentru cititorul european sau american Argentina lui Kempes, Ardiles și a răpirilor de persoane, cu totul alta realitatea din Principatele Române de la mijlocul secolului al XIX-lea. Unele portrete din acest roman (I.C. Brătianu
Istoria la firul ierbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7570_a_8895]
-
de element central al jocului.” Ian Ayre, directorul general al clubului de fotbal Liverpool, a declarat: „La fel ca și clubul nostru, Chevrolet are o istorie lungă și bogată, fiind o marcă globală în continuă dezvoltare, iar acest parteneriat de referință demonstrează încă o dată popularitatea de care se bucură echipa Liverpool la nivel internațional. Parteneriatele cu mărci de mare valoare precum Chevrolet ne vor ajuta să asigurăm dezvoltarea pe termen lung și succesul clubului nostru, atât pe teren, cât și în afara
Liverpool va fi sponsorizată de Chevrolet by Cincu Catalin () [Corola-journal/Journalistic/75763_a_77088]
-
documentar și iconografic. Singurul biograf anterior al lui Silveștri, Eugen Pricope, reușise să publice în 1975 la Editură Muzicală din București cartea intitulată Constantin Silveștri: între străluciri și... cântece de pustiu. Dl. Gritten citează această lucrare că prima sursă de referință privind ascendentă, copilăria și adolescență lui Silveștri. E încântătoare familiaritatea cu care cercetătorul britanic se mișcă prin teritoriile (nu întotdeauna netede și facil de cartografiat) ale muzicii românești din secolul trecut. În aceste pagini se perinda (mai mult sau mai
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
Năzuința din 1922). Foarte via curiozitate intelectuală manifestată în aceste cercuri (profesorul Ovid Densusianu introduce chiar la Universitate futurismul, comentat într-un curs de literatură modernă din 1922, după ce revista dirijată de el, Vieața nouă, publicase, cu ani în urmă, referințe la curentul marinettian) nu anulează însă spiritul critic, căci sunt numeroase, de timpuriu, și reținerile față de ceea ce N. Davidescu numise "părțile absurde și nefolositoare", repetarea cam aceluiași "cântec" și aerul de "farsă". Adevăratul impact îl va avea futurismul la noi
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
pură emotivitate", a identificării cu colectivitatea creatoare dinamică - dincolo de sloganul necruțător, reluat aproape ad litteram, "Să ne ucidem morții!". În paginile revistei vor fi, de altfel, prezente în acești ani nume importante ale mișcării futuriste, în frunte cu Marinetti, iar referințele la documentele doctrinare, cu traduceri în sprijin, nu vor lipsi nici ele. În ce măsură asemenea sloganuri au mobilizat conștiințele creatoare ale vremii se poate urmări în prelungirile de ecouri către grupări de avangardă românești precum cea din jurul revistei Integral, care dedica
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
colorate, reprezentând serii de semne repetate: hărți, litere, steaguri americane, numere sau ținte așteptând o săgeată. Reacție la expresionismul abstract al generației precedente, utilizând culoarea ca un obiect, similar hărților și semnelor grafice, ele au devenit în timp puncte de referință ale artei contemporane. O expoziție intitulată Jasper Johns: gri, organizată de Muzeul Metropolitan și Institutul de Artă din Chicago, a inclus mai bine de 130 de lucrări, cele mai multe traversând granițele dintre pictură, grafică, desen și sculptură. Curatorii manifestării argumentează că
Nuanțe de cenușiu by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7528_a_8853]