11,435 matches
-
17. Or, noi am văzut deja în primul capitol (I, 3D) că Dilthey consideră conceptele de "suflet național", "națiune", "spirit național", "organism" "la fel de inutilizabile pentru istorie pe cât este conceptul de <<forță vitală>> pentru psihologie". În finalul acestui subcapitol dorim să relevăm un aspect pe care l-am mai sugerat anterior și asupra căruia vom reveni, oricum, în cele ce urmează: conceptele de Zusammenhang și pars pro toto stau la baza articulării unor sisteme de interdependențe (Wechselwirkungen) care se organizează într-o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
facă în acest fel trecerea la "filozofia transcendentală a istoriei", pe care urmează s-o prezinte în continuarea expunerii despre Dilthey. Spunem aceasta și fiindcă, altminteri, Schnädelbach elogiază opțiunea lui Dilthey pentru conceptul de trăire fundamental în constituirea științelor spiritului -, relevând avantajele utilizării acestuia (vezi III, nota 51). Plecând de la diferențierea metodologică pe care von Wright a făcut-o între tradiția hermeneutică și pozitiviști pornind de la distincția dintre Verstehen și Erklären, am arătat de ce socotim că științele spiritului (științele despre individ
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
devenind "o metaantropologie și o metafizică a actului" (s.n.)67. Tot în Der Aufbau..., Dilthey revine și nuanțează termenii discuției, într-o manieră care-i este caracteristică. De astă dată face distincția între conceptul de "psihic" și cel de "fizic", relevând însă că acestea pot fi utilizate "numai atunci când rămânem conștienți că ele sunt abstrase din faptul <<om>> și că nu desemnează realități depline, ci sunt doar abstracții legitim formate"68, precizare care reia din Einleitung... ideea citată deja despre "geneza
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vieții, atestă refuzul cel puțin în primă instanță al unor categorii formale ale conștiinței 73. Mai mult decât atât, din Einleitung... aflăm că "rezultatul final al evoluției umanității nu poate fi obținut decât prin trăire, nu prin contemplația leneșă"74. Relevând faptul că în cazul lui Dilthey trăirea "nu ne este dată ca un obiect, și nici nu poate fi gândită la modul purei obiectivități", Riedel arată că ea nu apare ca "o unitate <<formală>>, care se asociază pe neașteptate cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
într-un fel de intenția lui Dilthey în legătură cu elaborarea unei proiecții-etalon, pe care acesta din urmă o propune sub formă de Weltanschauungsphilosophie.136 Să revenim acum la ansamblul științelor spiritului, înțelese ca expresie a "experienței lăuntrice" (innere Erfahrung)137. Am relevat deja (vezi I, 2C și 3A) cum și în ce măsură Dilthey le conferă acestora un fundament psihologic. El promovează o "psihologie comprehensivă" (verstehende Psychologie), adică o psihologie descriptivă (ce analizează corelațiile vieții sufletești), comparativă (care stabilește pe baza experienței niște tipologii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
W. Dilthey, Construcția..., p. 23. 69 Ibid. 70 Ibid. 71 Ibid. 72 Virgil Drăghici, Prefață la op. cit., p. 8. 73 Citându-l pe Dilthey, V. Drăghici enumeră printre categoriile formale deosebirea, separarea, ordonarea și raportarea (ibid., p. 9). Pentru a releva o dată în plus cele două stadii ale conceperii, iată cum analizează M. Riedel succesiunea acestora: "În operațiile elementare, care descifrează datul sub aspectul propriei sale regularități, sunt ancorate toate celelalte prestații logice: în identificarea asemănării, formarea conceptelor generale, a judecăților
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și se conservă fiecare celulă în parte. Indivizii nu mai sunt niște existențe autonome, care se întemeiază pe ele însele [...], ci centrul de greutate rezidă în conexiunea lor spirituală, în întreg" (s.n. apud P. Kampits, op. cit., p. 204). Pentru a releva totuși o diferențiere majoră între holismului lui Dilthey și universalismul lui Spann, merită să cităm și comentariul făcut de Peter Kampits în legătură cu acest pasaj: "Cu această concepție despre raportul dintre parte și întreg întreg care există și are durabilitate numai
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
omului". Apărând vehement importanța metafizicii, Blaga consideră că "știința nu o va putea înlocui niciodată"103. O asemenea poziție este de altminteri în spiritul epocii lui Dilthey. De exemplu, referindu-se la pozitivismul de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Scheler relevă și el vocația demiurgică a filozofiei, care "nu poate fi o simplă slujitoare a științelor, nici a unei credințe religioase"104, fiindcă "menirea omului înseamnă mai mult decât a fi doar <<un argat>>, o slugă docilă, sau doar <<vlăstarul>> unui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fie filozofie, adică străduindu-se necontenit să satisfacă exigențele unei construcții metafizice este doar o viziune despre lume, valabilă în sine, dar "relativă, provizorie și caducă în raport cu misterul", spre a ne exprima în termenii lui Blaga. De altfel, filozoful român relevă dubla ipostază a "existenței în istoricitate", ce ne trezește atât orgoliul, cât și umilința: Existența în istoricitate, existența fără posibilitate de ancorare în absolut, este desigur o existență tragică, dar în univers ei îi revine semnificația unei demnități fără seamăn
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
producția și distribuția bogățiilor 40. Acest drept al profesioniștilor este mai larg decât ceea ce înțelegem prin drept comercial, întrucât reglementează și alte categorii de profesioniști decât comercianții iar acesti profesioniști nu exploatează exclusiv o întreprindere comercială ci orice întreprindere ce relevă un risc economic asumat de titularul său. Titularul unei asemena întreprinderi este un profesionist. Pe de altă parte spre deosebire de dreptul comercial tradițional care se definea prin cele două criterii cel obiectiv faptul de comerț și criteriul subiect subsidiar comerciantul, acest
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
sale uzuale) adesori foarte elaborată (o uzină, o întreprindere) dar și rudimentară (trusa medicului) gratie căreia el poate fi eficace, și care îl ajută să prevină să evite riscurile de a produce prin activitatea sa prejudicii terților. Această organizare se relevă în general sub forma unei întreprinderi. 6. Profesionistul se bucură de preeminenta: el are renumele unui maestru, rezultat în general dintr-o formare specifică acompaniata de experiență, tradus printr-o competență și o recunoaștere particulară prin raportare la ceilalți. Toate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
organism 58. Întreprinderea este expresia economică a activității profesionale a unei persoane fizice sau morale 59. Sintetic definită, întreprinderea este o afacere organizată 60. Afacerea este o activitate sistematică, orientată într-un scop specific (de obicei, obținerea unui profit), care relevă un risc asumat 61. În concepția Codului civil, desfășurarea unei activități sistematice și organizate califică această activitate ca având caracter profesional, iar persoana care o realizează are calitatea de profesionist. Definiția dată de Codul civil exploatării unei întreprinderi și totodată
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
exclusiv-pozitivistă, exprimarea 1270 Cod civil: "Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante" denumește mai mult un ideal de stabilitate al legiuitorului și exclude modificarea clauzelor contractuale de către instanță. Însă dincolo de simplitatea exprimării, conținutul art. 1270 C.civ. relevă sub aspect moral, economic, social o bogăție care este în măsură de a explica severitatea sa aparentă. Un contract are putere de lege între părți, întrucât este prezumat a fi dominat de bună-credință și utilitate pentru părțile contractante. În momentul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
melanj care se întâlnește frecvent atât în legislație cât și în doctrină și jurisprudență. Confuzia are la origini prelungirea contestabilă a executării contractului acolo unde de fapt nu este nimic altceva decât neexecutarea acestuia. Natura indemnitară a daunelor-interese a fost relevată și în dreptul roman. Însăși utilizarea expresie "daune-interese" exprimă ideea de reparație și ea se regăsește reiterată de mai multe ori în cuprinsul dispozițiilor care reglementează răspunderea contractuală în cadrul Codului civil. b. Dualitatea obligațiilor debitorului aflat în întârziere Obligația de reparare
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
despre vreo pagubă. Daunele-interese (dobânda) era datorată doar din ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept. Actualul Cod civil aduce modificări importante în materia dobânzilor, în general, și a dobânzii moratorii în particular, relevând intenția actualului legiuitor român de a se detașa de optica predecesorului său de acum 150 de ani. În prezent, evaluare daunelor-interese contractuale se poate face de către legiuitor atât pentru cazul obligațiilor pecuniare cât și a obligațiilor nepecuniare, pentru obligațiile de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
unei obligații bănești, sancționând suplimentar debitorul recalcitrant; • dobânda compensatorie sau judiciară dobânda care este acordată pe lângă reparația propriu-zisă de către instanțele judecătorești pentru perioda cuprinsă între momentul producerii delictului și data pronunțării hotărârii judecătorești definitive. Cum dobânzile îndeplinesc funcții diverse și relevă cauze diferite ale obligațiilor, și creanțele productive de dobândă au caracteristici distincte, așa cum am increcta sa relevam. Creanțele generatoare de dobândă remuneratorie sunt creanțe la termen. Creanțele productive de dobândă moratorie sau de dobândă cominatorie trebuie să fie certe, lichide
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
propriu-zisă de către instanțele judecătorești pentru perioda cuprinsă între momentul producerii delictului și data pronunțării hotărârii judecătorești definitive. Cum dobânzile îndeplinesc funcții diverse și relevă cauze diferite ale obligațiilor, și creanțele productive de dobândă au caracteristici distincte, așa cum am increcta sa relevam. Creanțele generatoare de dobândă remuneratorie sunt creanțe la termen. Creanțele productive de dobândă moratorie sau de dobândă cominatorie trebuie să fie certe, lichide și exigibile, admițându-se totuși că datorii care nu sunt nici totalmente certe, nici perfect lichide sunt
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
art. 1088 din vechiul Cod civil dezvoltau o soluție originală de reparare a prejudiciului cauzat prin întârzierea în executarea obligațiilor bănești având drept trăsătură principală caracterul forfetar și automat al daunelor-interese. Originalitatea regimului instituit de art. 1088 C.civ. era relevată sub mai multe aspecte. Astfel, daunele-interese ce se cuvineau creditorului erau invariabile, uniforme indiferent de valoarea prejudiciului real suferit de creditor, cuantificate de legiuitor, în absența stipulației părților, întotdeauna la nivelul ratei dobânzii legale. Desuet, învechit și criticabil în ceea ce privește acoperirea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
principal. Dacă în aparență am putea fi înclinați să calificăm relația dintre cele două ca de la principal la accesoriu, totuși se observă că cele două obligații sunt distincte și relativ independente. Independența datoriei de dobândă față de datoria de capital se relevă pe două planuri. Independența substanțială a creanței de dobândă moratorie rezultă din identificarea obiectelor lor, a caracteristicilor pe care le prezintă, a condițiilor de acordare dar mai ales a naturii juridice diferite. Independența procedurală a creanței de dobândă moratorie este
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Singura precizare care se face datoria trebuie să fie exigibilă. Cerința exigibilității trebuie îndeplinită și de creanța de dobândă moratorie simplă pentru ca aceasta să genereze dobândă compusă. Creanța de dobândă. Independența creanței (datoriei) de dobândă moratorie față de datoria principală se relevă atât în privința naturii juridice cât și pe tărâmul condițiilor de fond și a celor procesuale necesar a fi întrunite pentru obținerea efectivă de către creditor a dobânzii moratorii. Asimilată uzual, printr-un reflex aproape mecanic, dobânzii pe care creditorul ar putea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
fi cerută la plată, ea trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă, pentru nașterea creanței de dobândă trebuie să existe și să fie probată întârzierea în executarea obligației principale ce întrunește caracteristicile anterioare. În afara acestor condiții de fond și care relevă independența substanțială a celor două obligații există elemente care le particularizează și sub aspect procedural. Este vorba de solicitarea expresă în instanță a fiecăreia dintre creanțe, de formularea unor capete de cerere distincte, la fel cum în dispozitivul hotărârii trebuie
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
suferit de creditor. Acordarea clauzei penale pentru a sancționa faptul neexecutării culpabile și numai în subsidiar pentru acoperirea pagubei face ca aceasta să constituie în principal nu o reparație, o despăgubire ci mai degrabă o pedeapsă. În acest mod se relevă aspectul sancționatoriu al clauzei penale și se explică de ce atunci când un prejudiciu a fost cauzat prin neexecutare, clauza penală conservă specificitatea sa în raport cu reparația de drept comun, netransformându-se în daune-interese de drept comun. Deși este folosită și la acoperirea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
drept comun. Deși este folosită și la acoperirea prejudiciului, ea nu capătă caracter exclusiv reparator, adică executarea clauzei penale nu va fi condiționată de existența și importanța prejudiciului și nici limitată la valoarea acestuia. Utilizarea clauzei penale la înlăturarea pagubei relevă componenta reparatorie a acesteia dar nu o înlătură sau ocultează pe cea sancționatorie. Aspectul reparator al clauzei penale este sugerat și de interdicția cumulului acesteia cu executarea în natură a obligației principale, afară de cazul în care a fost stipulată pentru
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
disproporționată. Utilizarea doar a prejudiciului ca element de comparație pentru stabilirea văditei disproporții în scopul intervenției instanței conturează natura indemnitară clauzei penale. Interdicția impusă de legiuitor instanței, ,,ca în nici un caz" să nu reducă clauza penală la valoarea obligației principale relevă componenta sancționatorie a acesteia. Proiectul Codului european al contractelor prevede că judecătorul poate interveni în contract când prestațiile părților sunt vădit inegale, condiția de îndeplinit pentru intervenția instanței constituind-o existența unui dezechilibru pregnant între prestațiile părților. Convenția Benelux privitoare
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
lăsând să subziste între valoarea reevaluată a clauzei și valoarea obligației principale o diferență mai mică decât în ipoteza anterioară. La stabilirea acestei marje nu este lipsit de importanță nici tipul contractului principal sursa obligației garantate. Cele exprimate mai sus relevă și pun accentul pe dimensiunea sancționatorie a clauzei penale. Această concepție poate părea rigidă și arhaică însă ea este oportună și fericită pe plan economic. În zilele noastre accentul este pus din ce în ce mai mult pe aspectul patrimonial al contractului și pe
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]