5,680 matches
-
și a categoriilor. Exemplu: Structura Parlamentului României (1996-2000)tc "Exemplu\: Structura Parlamentului României (1996‑2000)" În cele ce urmează, voi extinde analiza făcută în primul exemplu, introducând mai multe variabile importante în determinarea orientării politice, a poziției politice și a retoricii membrilor Parlamentului României din legislatura 1996-2000. Prin aceasta doresc să ilustrez gradul de fragmentare a Parlamentului și tensiunile existente între diferitele grupuri. În afară de partidul din care face parte parlamentarul și orașul universitar în care a urmat studiile, voi introduce două
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
supraviețuitori ai perioadei comuniste, oprimați aflați în conflict cu foștii oprimatori; (2) cei care au supraviețuit politic (94 din prima legislatură, 194 din a doua legislatură, dintr-un total de 485 de parlamentari); (3) grupul parlamentarilor cu interese, problematică și retorică regională (mai ales membri UDMR, PUNR, cu studii făcute la Cluj-Napoca); (4) grupul celor tineri (sub 35 de ani, în număr de 25). Acestea au fost principalele linii de clivaj în Parlament, în termenii informației introduse în analiză. O soluție
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
ocupa în continuare de educația copilului. Tânărul prinț a fost educat așa cum se cuvenea unui om cu rangul său. A primit probabil o serioasă instrucție civilă și militară, întrucât urma cândva să ia locul tatălui său. A învățat arta războiului, retorica, matematica, regulile de conduită în societate, a studiat Vedele și comentariile acestora. Viața pe care a dus-o era totuși lipsită de intelectualitate, căci în cultura vremii știința ocupa un loc foarte modest, iar literatură nu exista în afara tradiției orale
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ei dispar, dar meditația nu poate dura la nesfârșit. E nevoie și de altceva pentru izbăvirea totală de suferință. Vorbele frumoase pe care i le-au adresat cei doi maeștri n-au avut pentru viitorul Buddha „decât răsunetul aceleiași găunoase retorici ce a învăluit ignoranța și neputința omenească dintotdeauna”. Prin urmare, el i-a părăsit și a ales singurătatea pădurilor, încercând să găsească propria sa cale spirituală. Urmat de cinci discipoli, Gautama a descoperit un loc liniștit, în apropierea satului Sena
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
I-a ajutat pe oameni să înțeleagă faptul că au o cultură proprie și să devină mai conștienți de sine din punct de vedere cultural. Aruncând o privire asupra comunicării din anii `60, se observă că aceasta era dominată de retorici și istorici suspicioși la metodele științei sociale. Științele umane se opuneau, la acea vreme, științelor sociale, în domeniul comunicării dominând partea umanistă, dar în anii `70 demersurile sociale s-au impus. Condon discută despre direcțiile și posibilitățile Comunicării interculturale, despre
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
alături de englezi, care excelează În această meserie a jurnalismului, mai bine decît germanii, care sînt greoi, chiar dacă sînt foarte preciși, și, bineînțeles, mai bine decît francezii și italienii, care nu se pot lăsa de obiceiul de a face și puțină retorică și figuri de stil pe lîngă ceea ce au de spus. A fost pentru mine o experiență pasionantă. CÎte pagini trebuia să aibă raportul? Fiecare țară avea alocat un anumit spațiu... În cadrul acelui document cotidian. Am lucrat la Daily Report doi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
De asemenea, se vorbește despre partid numai ca despre o putere represivă și negativă. Însă controlul unei puteri nu poate fi niciodată total, ceea ce conduce la ideea unei puteri care recurge la o formă pozitivă de integrare În sistemul dominant: retorica adeziunii, a solidarității, a unității (a se citi „uniformizării”). Partidul avea nevoie de consens, de convingeri, de adeziuni, de aclamații. Discursul Bisericii a oferit motivații serioase pentru manifestarea adeziunilor. Faptul că Biserica a dat atît de mult de lucru Securității
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
BOR, istoria postdecembristă a adus timpuri triste. Nu mai este personaj principal nici ca victimă și nici ca agresor. Se Împăca mai bine cu regimurile de extremă (de dreapta sau de stînga). Ea avea un limbaj universal pentru ambele direcții. Retorica sacerdotală antidemocratică, anticapitalistă și mesianică se potrivea de minune și pentru fasciști, și pentru comuniști. Acum este puțin mai greu, pentru că discursul trebuie adaptat din mers. Problema este că BOR e nevoită să producă o pluralitate de discursuri, lucru cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de citit cu interes analiza pătrunzătoare, Îndrăzneață, la care Ana Daniela Budică supune revista BOR pentru a desprinde imaginea despre sine a Bisericii Ortodoxe Române după 1990. Un discurs echivoc, apologetic, presărat cu formulele unei „limbi de lemn” profesionale. Această retorică, neîncetat preocupată să de-laicizeze istoria națională, n-aș putea-o compara decît cu frescele noi cu care parohul decorase acum cîțiva ani venerabila biserică „din groapă” de la Sibiu, În care figurau Cuza, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu și nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sumară a soluțiilor propuse, făcînd ca importanța demersului să se limiteze la nivelul diagnozei anunțate. Studiul are, de altfel, meritul de a fi, probabil, cel mai consistent și mai categoric de acest gen, redactat intenționat Într-un limbaj plasat În afara retoricii pedagogice tradiționale. Practic, se dorește o scrutare pertinentă, din afara sistemului, care să fisureze monopolul deținut de acest sistem asupra imaginii de sine. Se evită vehicularea unor proiecte noi cu ajutorul unor noțiuni vechi, de pildă cele care delimitează palierele școlarizării: preșcolar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
vorbește?" și "Cine face?" sunt două regimuri intrigante ale unui retorism inautentic al gândirii; regimuri ale societății și ale politicii moderne. Acțiunile politicienilor și scrierile istoricilor nu ar fi de dorit să fie influențate sau manipulate de această formulare de retorică de doi lei: "Cine vorbește?". Să-i lăsăm pe scriitori să-și dezvolte intriga în operele lor. Noi, ca oameni ai concretului, ai practicii și ai realității, vom vorbi despre altceva dincolo de un "Cine?". Întotdeauna intelectualii media, mai ales acei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lizate de grupuri de interese și de un "criticism" haotic și impotent pentru o perspectivă a pluralizării cunoașterii. Totodată, aceste elemente intelectuale se autoflagelează cu un soi de verbiaj intelectualist pentru a obține "cât mai multe efecte" negativizante, conform unei retorici naziste. În cazul acestor intelectuali (români) distructivi, invidioși și nihiliști îl regăsim pe Goebbels prin celebra sa butadă: "Noi nu vorbim pentru a spune ceva, ci pentru a obține anumite efecte". Un tip de intelectual (român) "de efecte" și de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
guvernare, care vizează existența individului și echilibrarea relațiilor inegale dintre capital, oameni, muncă, relații sociale. Orice lege echilibrată nu poate fi un instrument de suveranitate politică, ci un instrument de armonizare socială, care se poate atinge printr-o renunțare la retorica interdicției. Societatea modernă și relațiile din cadrul ei au fost gândite în termeni de interdicție, și nu în termeni de posibilitate și de alegere multiplă. Nu o lege devenită "o gestionare a ilegalismelor", cum spunea Deleuze, ci o lege care-ți
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lumea lui Hayden White (elementul lingvistic, socialismul, formalismul, metaistoria, tropologia, emplotment-ul, "poziția ideologică", teoria și filosofia istoriei, literatura comparată și critica literară). Prin ceea ce a gândit și a scris, Foucault este un "împotriva" politicii anglo-saxone, centrată pe logică pozitivistă, pe retorica modernă anglo-americană, pe elaborările abstracte de filosofie-lingvistică structuralistă, pe o critică "elitistă și științifică" (întotdeauna politic interesată) asupra istoriilor scrise și asupra elaborărilor filosofice ad-hoc de dincolo de sisteme. Pentru acel Hayden White din anii '60 și '70, nimic nu putea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Schleiermacher); semn-semnificant (Saussure); analiză-analizant (Lacan); explicat-explicant (Hempel). Aceste scheme intelectualiste, chiar dacă ordonează cunoașterea umanistă prin reducție și simplificare după o logică primară și vizibilă, au drept finalitate crearea unor clișee de interpretare în raport cu dinamica vieții și a istoriei. Logica și retorica sunt pentru texte și pentru gândire coerentă. Acțiunile și faptele umane sunt de viață și pentru istorie. Ele se sustrag logicii, retoricii și, în general, tuturor construcțiilor intelectuale. Intelectualizarea modernă și contemporană a istoriei e incompatibilă cu dinamica vieții și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și vizibilă, au drept finalitate crearea unor clișee de interpretare în raport cu dinamica vieții și a istoriei. Logica și retorica sunt pentru texte și pentru gândire coerentă. Acțiunile și faptele umane sunt de viață și pentru istorie. Ele se sustrag logicii, retoricii și, în general, tuturor construcțiilor intelectuale. Intelectualizarea modernă și contemporană a istoriei e incompatibilă cu dinamica vieții și a faptelor istorice esențiale, chiar și într-o societate "de intelectuali". Prea mulți intelectuali cu sensuri, dar fără rost... Schemele binare din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Charlotte își spunea că în țara aceea se năștea o limbă nouă. O limbă pe care ea nu o cunoștea, și de aceea îi păruse atât de incredibil dialogul din fostul birou al guvernatorului. Nu, totul avea un înțeles: și retorica revoluționară ce derapa dintr-o dată spre un limbaj murdar și acel „cetățeană spioană”, și broșura ce reglementa viața sexuală a membrilor Partidului. Da, se instaura o nouă ordine a lucrurilor. În lumea asta atât de familiară totuși, toate aveau să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pentru noi înțelepciune de la Dumnezeu (sophía hQmžn apò theo¤), și dreptate, si sfințire, si răscumpărare” (1Cor 1,30). În aceste pasaje Hristos este numit în mod explicit sophía, si vestirea lui e pusă în opoziție cu „înțelepciunea omenească”, pură virtuozitate retorica sau speculație filosofica. Dumnezeul la care ajunge această din urmă este doar pentru o elită, insă înțelepciunea lui Dumnezeu a fost personificata în Hristos cel răstignit, întruchipare a planului de mântuire pentru toți293. Personificarea Înțelepciunii este însă mai veche: ea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
celălalt, la sugerarea unui sistem de comutări și congruențe, bazate pe utilizări nuanțate, contextuale, În care mythos capătă diferite accepțiuni, În funcție de conceptul În raport cu care este gândit (logos, aletheia, palaia), de intențiile autorilor și de valorile culturale specifice paradigmelor (istorie, filosofie, retorică etc.) În care apare. Exprimând acestă viziune, C. Calame (1999, p. 142) afirmă: Asemenea altor forme de discurs, așa-numitele „narațiuni mitice” nu sunt cu nimic mai puțin logice, mai puțin „raționale” decât discursul teoretic și raționat. Ele sunt doar
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
această introducere în universul său teoretic. Acest preambul trebuie completat cu referiri la problematica presupusă de necesitatea definirii și a clasificării comicului. 2. 2. Genul proxim și diferența specifică Analizat drept categorie "pseudoestetică"12, "eidologică"13, sau ca figură de retorică 14, "un trop și nimic altceva"15, identificat drept substrat al genului comic și al comediei, conceptul de comic este greu de definit, atât din cauza complexității sale care explică numărul imens de sinonime non-tehnice, cât și din cauza numeroaselor confuzii pe
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a ceea ce se reproșează adversarului, anateza (răsturnarea totală absolută a unui etalon curent de morală și logică), antiparastaza (argumentația contra obiecțiilor față de negativul acuzat, încheiată prin elogiul acestuia), paradiastola (amestecul de afirmații pozitive și negative despre pozitiv și negativ), diasirmul (retorica afirmației sinuoase între pozitiv și negativ în raport cu obiectul vizat), paramologia (afirmația-momeală, de introducere a unui raționament), chiasmul etc.139 Întrucât prin astfel de procedee, ironia vizează, de regulă, ridiculizarea unui obiect sau a unei situații aparent elogiate, sunt dificil de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ilustrează acele cazuri extreme, în care un Destin "care seamănă a voință răutăcioasă"156 inversează ludic sau malefic desfășurarea previzibilă a evenimentelor (Două loturi, Păcat, Pastramă trufanda, Fără noroc. Snoavă populară, Precauție inutilă și chiar în drama Năpasta). Cu termenii retoricii, ironia intră în categoria figurilor de stil constând în a spune contrariul în raport cu ceea ce urmează să se înțeleagă. Îndeosebi în proza lui Caragiale se pot găsi nenumărate exemple în acest sens. Cea mai mare densitate de afirmații care trebuie înțelese
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
reprezentare ale universului copilăriei, teritoriu îndeobște înseninat de veselie și vitalitate plenară. Biografia "guignolescă"193 din eseul cu titlu semnificativ, dar ironic, Viața grotescă și tragică a lui Victor Hugo (1935-1936), sublimează în manieră caragialiană din Câteva păreri, repulsia pentru retorica, elocvența, emfaza și artificialitatea poeziei romantice și expune ridicolul imposturii hugoliene în narația persiflatoare și demitizantă, asezonată cu scene al căror comic malițios rezultă din caricatura "naiv grosolană" de un grotesc benign: Victor Hugo recita atât de frumos: O coteaux
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
linia "textualismului" românesc 115. Motivată astfel prin diferențele sesizabile la nivelul receptării literare ulterioare, distincția propusă poate fi dezvoltată imaginând o grilă a dihotomiilor care acoperă mai toate aspectele lingvistice. Scrupulozitatea conștiinței artistice, datorată impecabilei însușiri a "gramaticii și a retoricii"116, ne îndreptățește să vedem în stilul caragialian un veritabil model căruia autorul Scrisorii pierdute pare că îi contrapune deliberat un antimodel, în modul de a vorbi și de a scrie al personajelor sale. Din mostre ale limbajului acestora se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sunt de ordin practic, economic, juridic: fixare, memorizare, consacrare, literatura constituie un corpus de scrieri, de scrieri literare. Disputa oral/scris caracterizează întreaga viață spirituală a antichității. Elogiul cuvântului, superioritatea oralității și a elocvenței stau mult timp în prim plan. Retorica are o importanță deosebită în această perioadă, iar poezia e percepută ca vorbire metrică, de unde accepția retorică a poeziei și confuzia dintre retor și poet. Definiția retoricii ca artă a vorbirii orale sau în scris reprezintă prima recunoaștere a literaturii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]