8,987 matches
-
dacă ar fi cunoscut-o, cu siguranță ar fi greșit tratând-o cu dispreț; născută din bucățile ieftine ale marelui pește, măruntaiele și capul, această ciorbă ar fi fost văzută doar ca o adaptare la sărăcie, și nu ca o reușită culinară, savuros de originală. În legătură cu unicitatea sa, susținută de Radu Anton Roman, trebuie semnalată existența, în regiunea franceză Charentes, a unui fel de mâncare asemănător: felii de sturion marinate împreună cu mațele peștelui, prăjite în unt și apoi fierte în lichidul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Această metamedicină operează, clarificând din exterior. Filosofia, ca atribut al acestui complex și responsabil domeniu, operează în interior, potențând intuiția, observația, calmul, încrederea în obiective și finalități, comprimând timpul aflării soluției medicale și ținând mereu trează precauția, responsabilitatea și pasiunea reușitei. Paralel, filosofia medicinei, invocată de toți creatorii de școli medicale, distanțează și dispersează necunoscutul, animă studiul și, împreună , luminează în onoare profesia de medic. Dar, de obicei, despre medicină se spune că e știință și artă. Aceste trăsături sunt atât
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nuanțat în filosofia artei și în arta propriu-zisă: dragostea de om, pasiunea creării, gândirea dinamică, reflexiunea, conexiunile: sensibilitate afectivitate, inteligență conștiință, contemplare - experiment, revelație - experiență. Medicina și arta sunt 11 viață, ipostaza umană edificată estetic și etic. Vibrarea emoțională a reușitei medicale e similară celei artistice și filosofice din crearea ideilor. Medicina ca filosofie - știință - artă, extinde și adâncește sfera umanului, ilustrând partea sa de mister. Coexistența lor este osmotică, înțelepciunea încoronându-le pe toate. Când poetul latin Juvenal afirma el
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dezvoltarea ei reflectată în practici, concepție și rezultate, medicina mesopotamiană a iradiat nu numai în tot Orientul Apropiat și Mijlociu spre Armenia, Arabia, Golful Persic, litoralul mediteranian ci și în tot spațiul european și asiatic. Câteva milenii de căutări și reușite, de creații și proiecte, de fructificare și îmbogățirea experienței au contribuit activ la renumele medicilor dintre Tigru și Eufrat, solicitați la marile curți domnitoare și nu numai, confirmând universalitatea medicinei, ideile ei în continuă expansiune. Prezența atâtor maladii în lumea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
supreme ocrotitoare și vindecătoare ca sub ochiul lor mobilizator și veșnic treaz, prin profesia de medic să poți ajunge la starea de grație, de fericire, respectând acest jurământghid profesional și uman, fiindu-i „credincios“, stare de spirituală continuă, potențată de reușitele profesionale. La fericire și la căile de ajungere la ea, au gândit toți filosofii, școlile și curentele filosofice elene. La fericire, gândește toată lumea chiar când nu-i corespunde cu strădania. Dar și cei care se îndoiesc de ea, trebuie să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
față de aceste spirite protectoare prezente în templul lui Asklepios din Epidaur, la sanctuarele din Atena, Corint, Cos, unde erau văzuți frecvent pelerini, preoți, interpreți de vise. În această sete de mai multă spiritualitate și înseninare spirituală, sugestia și sugestionarea explică reușitele terapeutice care fără îndoială au existat. În cea de-a 60-a carte din Corpusul lui Hippocrate, înțeleptul medic face aluzii la Asklepios, dar onorează medicina laică. El nu respinge preocupările preoților pentru curățirea spiritului, dar medicina laică, în parametrii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
enciclopedii. Diagnosticul medicului surprinde neobișnuitul, dezvăluie ce e ascuns, tainic, straniul, pe care Cardanus îl relaționează cosmic, astrologic. Analizele sale vor să epuizeze fenomenul fixat în atenție. Dacă arta are un scop hedonistic, satisfacerea plăcerii, medicina se încunună de satisfacția reușitei, a restabilirii echilibrului funcțional al organismului uman. Medicul și pictorul au limbaje universale. Ei recreează arhitecturi. Genialitatea îi încoronează pe amândoi. Simetria lui Cardanus corespunde armoniei lui Paracelsus, reflectate în legile care guvernează ordinea din univers. Prezentarea propriei sale persoane
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
asemenea biochimiei, se va constitui ca știință tot în sec. al XIX lea. Cu cât relațiile medicinei cu filosofia și cu celelalte științe sunt mai numeroase și mai profunde cu atât dezvoltarea medicinei este mai previzibilă. Poate aici aflăm și reușitele medicilor din Secolul Luminilor în lupta cu bolile care îl asaltează. BOLI ȘI REUȘITE MEDICALE Variola ia cu asalt Parisul (1719) și continentul (1774). Pesta cunoaște un apogeu la Londra (1720) și un altul la Marsilia (1721); febra galbenă neurogenă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cât relațiile medicinei cu filosofia și cu celelalte științe sunt mai numeroase și mai profunde cu atât dezvoltarea medicinei este mai previzibilă. Poate aici aflăm și reușitele medicilor din Secolul Luminilor în lupta cu bolile care îl asaltează. BOLI ȘI REUȘITE MEDICALE Variola ia cu asalt Parisul (1719) și continentul (1774). Pesta cunoaște un apogeu la Londra (1720) și un altul la Marsilia (1721); febra galbenă neurogenă e studiată și descrisă de Hughes (1715); Rudolf August Vogel descrie varicela (1764). Boissier
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
luesului și a celorlalte maladii. Ia măsuri susținute de igienizare urbană și de aprovizionare a populației. În acest secol se înregistrează intensificarea industrializării și extinderea ei, dar tot acum apar epidemiile de holeră din 1832 și din 1856 iar până la reușita lui L. Pasteur (1885) prin care demonstrează etiologia microbiană a bolilor, mai sunt decenii de străbătut. În secolul XIX se conturează raționamentul medical tendința de a apropia în mod sistematic simtomele bolii de leziunile care le provoacă. Asistăm în această
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și Bichat, Broussais a fost urmărit de uitare ca și capodopera sa: Catehismul medicinei fiziologice (1824). Cauza principală constă în faptul că lumea a descoperit anacronismul limitativ al teoriilor sale. Pe drumul luminat și consolidat de Laënnec se înscriu și reușitele remarcabile ale școlilor medicale din Viena, Anglia, Dublin (Irlanda), Italia, Germania, Moscova și ceva mai târziu, Statele Unite ale Americii, unde, în 1847, ia ființă Asociația Medicală Americană, iar Philadelphia va deveni centru medical înfloritor. Noua orientare medicală franceză este resimțită
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a observat că după timectomie și injecție cu extract timic nu se înregistrează nici o schimbare, timusul păstrându-și taina. în fața științelor medicale, respectiv a cercetătorilor, teoreticienilor și practicienilor se ridică semnele de întrebare ale neîmplinirilor și necunoscutul de dincolo de toate reușitele medicale. DESCOPERIREA VITAMINELOR În conservarea echilibrului nutrițional și metabolic, vitaminele au rolul sugerat de propria denumire, adică vital. Ca și enzimele, vitaminele sunt catalizatori biologici, dar provin din surse exterioare, organismul nesintetizând asemenea produși. Absența lor generează boli de carență
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o alimentație variată din care vegetalele și fructele să nu lipsească, asemenea produselor lactate. Astăzi vitaminele sunt folosite ca adjuvante în tratarea unor maladii. Vitaminoterapia a eradicat boli și a diminuat frecvența altora. DESCOPERIREA ANTIBIOTICELOR Metodologia biochimică în farmacologie și reușitele ei, încurajează cercetările cu fiecare an al sec. XX. Bătălia contra microorganismelor patogene continuă. Pasteur era convins că viața acestora împiedică viața și la fel de convins era că mari speranțe terapeutice se află în această realitate. în 1871, Lister credea și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și cea a tatonărilor rațional științifice e o distanță ca de la acestea la chirurgia contemporană a ultimelor decenii. Din momentul în care, chirurgia a fost integrată Universităților medicale, s-a creat posibilitatea pregătirii 174 complexe și a specializărilor chirurgicale. La reușita actului chirurgical participă fiziologi, anatomo patologi, bacteriologi, biochimiști, biofizicieni, anesteziști-reanimatori. De la operarea în criza de timp din vremea vestitului William Stewart Halsted, chirurg american care introduce, în 1889, mănușile de cauciuc, s-a ajuns la operarea lentă, funcțională, minuțioasă, artistică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se naște Dolly, prima oaie creată prin clonaj plecând de la o celulă adultă etc., etc. Să ne obișnuim cu acest ritm și interesându-ne pasionat de trecut, să gândim în perspectiva viitorului. Sistemul deschis al științelor medicale și al marilor reușite medicale, ne poate fi ghid. Numărul mare al Premiilor Nobel, (numai în SUA, peste 70), obținute de medici și fiziologi, între care George Emil Palade, de origine română, este o confirmare. De aceea încrederea fiecăruia în medicină și medici trebuie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
XVII în spațiul românesc 124 MEDICINA îN SECOLUL AL XVIII-LEA 126 Debutul luminilor 126 Medicii sunt prezenți în competiția de idei a secolului XVIII al Luminilor 128 Consecințe medical-sociale 130 Chimia și fizica în sprijinul medicinei 131 Boli și reușite medicale 133 Personalități și specialități medicale în Secolul Luminilor 135 Doi fiziologi moderni: Haller și Spallanzani 137 Secolul XVIII - medical - în spațiul românesc 142 MEDICINA MODERNĂ : SECOLUL XIX 146 Medicina românească în secolul XIX 159 INTRODUCERE ÎN MEDICINA SECOLULUI XX
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a distruge iluzia la spectator. El știe că sala și scena fac schimburi de relații comparabile cu cele ale vaselor comunicante și că atunci când comedianții sunt emoționați, emoția lor va câștiga și publicul. Într-adevăr, numai actorul poate să asigure reușita distanțării, după cum arată Giorgio Strehler (1921-1998) în Un Teatru pentru viață (1980). "Dar ce este până la urmă "distanțarea", dacă nu o operațiune de "poezie"? Și chiar, operațiunea fundamentală a "poeziei"? Actorul, printr-o anumită intonație, un anumit gest, intonații și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a însuși principiului de cooperare gricean. Lumea ionesciană nu aderă însă nici la acel "cooperative principle for humour"126 care ar guverna conversația de tip Non-Bona-Fide, ci, s-ar spune mai degrabă, unui consens al nonsensului care ar explica aparenta reușită a comunicării dintre personaje, din moment ce replicile lor produc feedback și nici un interlocutor nu solicită reformulări sau reluări care să presupună recunoașterea unor deficiențe de înțelegere. Efectul comic al încălcării maximelor conversației a fost teoretizat de Grice însuși, atunci când considera ironia
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
critici, producători, se manifestă și o polarizare a câmpului benzii desenate franceze pe principiile opoziției și dihotomiei sociale și logice între "stânga" și "dreapta", tineri și bătrâni, avangardă și academism, pe de o parte aflându-se marii desenatori, consacrați prin reușită comercială și atitudini (etice, estetice, și nu în ultimul rând politice), ca Greg sau Goscinny, care se apropie de producătorii de bunuri simbolice adresate unui public mediu (operetă, teatru de bulevard), iar pe de altă parte tinerii, care caută să
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
investesc în banda desenată ambițiile cenzurate. Pentru ei, banda desenată constituie instrumentul expresiei simbolice celei mai înalte în ordinea legitimităților culturale la care puteau aspira în mod rațional, totodată și un instrument eficient de mobilitate socială și o formă de reușită (munca fiind multă și istovitoare, au succes doar cei care dețin un habitus social aplicat, nu tinerii din clasele înalte, care găsesc un teren propice de expresie în fotografie). Ibidem, pp. 39-40. 701 Ibidem, p. 42. 702 Ibid., p. 46
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cât ai fi dispus să mă plătești? A acceptat slujba. Din punctul ei de vedere, merita acești bani în plus. Și cum viața ei personală era un dezastru, depindea doar de ea să facă din viața profesională cea mai mare reușită. Singura problemă era că niciodată nu fusese o profesionistă. N-avea nici cea mai vagă idee despre cum ar trebui să se simtă o profesionistă. Rămăsese la Amabank doi ani de zile și apoi fusese racolată de Global Finance. Racolarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mișto în gașcă decât de capul lor. Chiar așa și fusese. Și partea cea mai bună, cel puțin în ceea ce o privea pe Darcey, era că nu încercau să dovedească nimic. La școală totul se rezumase la examene și la reușite - la extinderea intelectului, le spusese odată domnișoara Hargreaves. Dar în Paris, Frankfurt și Milano nu își extinseseră intelectul. Pur și simplu se distraseră. Unul din motivele pentru care Darcey se bucura așa de tare era că, fiind considerată un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
propriile criterii de selecție și cu propria-i exigență.Admitem fără ambiguitate că trebuie să-și schimbe sitele pentru a separa net grâul de neghină. Iată câteva epigrame din pragul valoric de sus, toate certificând talentul autorului și posibilitatea unor reușite majore în viitor: Coarne - Harnic. De cinci săptămâni/ Coarne de plug ține-n mâini;/ Nici nevasta lui nu doarme./ Darnică, ìi pune... coarne; Roaba -Preotul a luat o roabă,/Trei zile-a muncit din greu,/ Făcând popa bună treabă/Cu
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
tematică și orientare, și în practica scrisului, ca regim efectiv de muncă. Cred că ar fi cu folos să vorbiți despre temerile pe care le-ați avut atunci (dacă a fost cazulă, despre încrederea în ceea ce făceați, despre hopuri și reușite. Mă mai gândesc că ar fi, de asemenea, interesant să încercați să vă amintiți câte ceva despre interacțiunile cu cei din jur, cu grupul de prieteni sau cu grupul profesional din care făceați parte și să vedeți dacă aceste interacțiuni s-
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
lui de fotografii cu copiii străzii a avut un mare succes, voia să o ducă și în Germania, nu l-am văzut de mult, de când? Ultima oară când ne-am întâlnit era extrem de precipitat, aproape fericit, expoziția lui era o reușită, ideea lui cu copiii străzii surprinși în ipostaze inedite pentru ei a fost de un efect extraordinar, fotografiile făcute Lenei, vorbiți-ne despre Lena! Era o fată, De ce vorbiți la trecut? Cred că inconștient, când începi să povestești ceva pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]