5,987 matches
-
28 mai 1995 pentru Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, s-au înscris 106 candidați, reprezentând: După primul tur de scrutin din 28 mai 1995, au fost aleși 28 deputați din totatul de 35. După cel de-al doilea tur de scrutin desfășurat la 11 iunie 1995, au fost aleși alți 6 candidați. Alegerile din circumscripția nr.27 Dezghingea au fost invalidate. Ca urmare a acestor alegeri, reprezentarea în Adunarea Populară a fost următoarea: În octombrie 1995, a fost ales ca președinte
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
a fost următoarea: În octombrie 1995, a fost ales ca președinte al Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri, deputatul Piotr Pașalî. La alegerile pentru Adunarea Populară desfășurate la data de 22 august 1999 au concurat 201 candidați. În primul tur de scrutin au fost aleși doar 10 deputați. În urmă desfășurării turului doi de scrutin la 5 septembrie 1999, au fost aleși alți 24 de deputați. Ca președinte al Adunării Populare a fost ales deputatul Mihail Kendighelean. În luna ianuarie 2002, s-
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
Populare a UTA Gagauz-Yeri, deputatul Piotr Pașalî. La alegerile pentru Adunarea Populară desfășurate la data de 22 august 1999 au concurat 201 candidați. În primul tur de scrutin au fost aleși doar 10 deputați. În urmă desfășurării turului doi de scrutin la 5 septembrie 1999, au fost aleși alți 24 de deputați. Ca președinte al Adunării Populare a fost ales deputatul Mihail Kendighelean. În luna ianuarie 2002, s-a produs o sciziune în Adunarea Populară a Găgăuziei. Majoritatea deputaților, în frunte
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
Populare au votat tot 24 de deputați. Această înlocuire s-a produs ca urmare a modificării majorității parlamentare din Adunarea Populară. La alegerile din 16 noiembrie 2003 au concurat 185 de candidați care au reprezentat: În urmă primului tur de scrutin au fost aleși 14 deputați: opt din partea Partidului Comuniștilor și șase — independenți. Ceilalți 21 deputați au fst aleși la cel de-al doilea tur de scrutin desfășurat la 1 decembrie 2003. Ca urmare a acestor alegeri, reprezentarea în Adunarea Populară
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
2003 au concurat 185 de candidați care au reprezentat: În urmă primului tur de scrutin au fost aleși 14 deputați: opt din partea Partidului Comuniștilor și șase — independenți. Ceilalți 21 deputați au fst aleși la cel de-al doilea tur de scrutin desfășurat la 1 decembrie 2003. Ca urmare a acestor alegeri, reprezentarea în Adunarea Populară a fost următoarea: La data de 20 decembrie 2003, deputatul comunist Stepan Esir a fost ales în funcția de președinte al Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
independenților “Pentru o Găgăuzie prosperă în componență Moldovei înnoite”, pentru el votând 33 deputați, iar două buletine au fost declarate invalide . La alegerile din 16 martie 2008 au concurat 161 de candidați care au reprezentat: În urmă primului tur de scrutin au fost aleși 18 deputați: 12 candidați independenți, trei din partea Partidului Comuniștilor, 2 din partea Partidului Democrat și unul din partea Mișcării social-politice Ravnopravie. Ceilalți 17 deputați au fost aleși la cel de-al doilea tur de scrutin desfășurat la 30 martie
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
urmă primului tur de scrutin au fost aleși 18 deputați: 12 candidați independenți, trei din partea Partidului Comuniștilor, 2 din partea Partidului Democrat și unul din partea Mișcării social-politice Ravnopravie. Ceilalți 17 deputați au fost aleși la cel de-al doilea tur de scrutin desfășurat la 30 martie 2008. Ca urmare a acestor alegeri, reprezentarea în Adunarea Populară a fost următoarea: Înainte de alegeri, au fost încheiate coaliții preelectorale. Astfel, PCRM a format o coaliție cu o serie de candidați independenți — “Blocul pentru o Găgăuzie
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
candidați pentru funcția de guvernator (Gheorghe Tabunșcic, Mihail Kendighelean, Dumitru Croitor și Stepan Topal) nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi ales din primul tur. Ca urmare, la data de 11 iunie 1995, în turul doi de scrutin au participat cei doi candidați mai bine clasați: Gh.Tabunșcic și Mihail Kendighelean, iar cu 64% de voturi în funcția de Guvernator al Găgăuziei a fost ales Gheorghe Tabunșcic (inaugurarea în funcție a avut loc la 19 iunie 1995). Stepan
Mihail Kendighelean () [Corola-website/Science/305606_a_306935]
-
Mihail Kendighelean, iar cu 64% de voturi în funcția de Guvernator al Găgăuziei a fost ales Gheorghe Tabunșcic (inaugurarea în funcție a avut loc la 19 iunie 1995). Stepan Topal nu a reușit nici măcar calificarea în al doilea tur de scrutin. La data de 22 august 1999, se desfășoară alegerile ordinare pentru funcția de Guvernator al UTA Găgăuzia, în primul tur participând 6 candidați (Dumitru Croitor, Gheorghe Tabunșcic, Mihail Kendighelean, Constantin Taușanji, Ilia Stamat, Piotr Sarî). În cel de-al doilea
Mihail Kendighelean () [Corola-website/Science/305606_a_306935]
-
de 22 august 1999, se desfășoară alegerile ordinare pentru funcția de Guvernator al UTA Găgăuzia, în primul tur participând 6 candidați (Dumitru Croitor, Gheorghe Tabunșcic, Mihail Kendighelean, Constantin Taușanji, Ilia Stamat, Piotr Sarî). În cel de-al doilea tur de scrutin, desfășurat la 5 septembrie 1999, Dumitre Croitor, viceministru al afacerilor externe, este ales cu 61,54% din voturi, câștigând confruntarea cu bașcanul în funcție Gheorghe Tabunșcic. A fost învestit în funcția de Bașcan la 24 septembrie 1999. În anul 1999
Mihail Kendighelean () [Corola-website/Science/305606_a_306935]
-
depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din noiembrie, fiind susținut de Partidul Poporului. Ocupă poziția a treia pe buletinul de vot. Conform rezultatelor finale ale alegerilor pentru preșidenția României din noiembrie 2014, candidatul Diaconescu, Dan a obținut în primul tur de scrutin (organizat în ziua de duminică, 2 noiembrie 2014) un număr de 382.526 voturi din numărul total de 9.723.232, terminând pe locul 6 din 14, cumulând circa 4,03% din toate voturile exprimate și validate. În luna septembrie
Dan Diaconescu () [Corola-website/Science/305732_a_307061]
-
validării. Președintele României mai are o serie de alte atribuții, cum sunt conferirea decorațiilor și titlurilor de onoare sau acordarea grațierii individuale. Președintele României este ales prin votul direct al cetățenilor, în sistem de vot majoritar, în două tururi de scrutin. Durata mandatului Președintelui este de cinci ani, iar numărul maxim de mandate care poate fi obținut este de două. Jurământul conform Constituției din 1965, modificate în anul 1974, era următorul: Actualmente, textul jurământului prevăzut de Constituția în vigoare este acesta
Președintele României () [Corola-website/Science/305828_a_307157]
-
cantoanelor este în principal acela de a furniza o subdiviziune în scopuri electorale, alegerile cantonale fiind alegerile pentru membrii consiliului general al departamentelor. La nivelul cantoanelor, alegerile sunt uninominale, din fiecare fiind aleasă o persoană, în maxim două tururi de scrutin, pentru a reprezenta cantonul la nivel departamental. De asemenea, cantoanele formează o circumscripție judiciară, fiecare posedând un tribunal de primă instanță. În zonele urbane, o comună poate fi împărțită în mai multe cantoane, iar în zonele rurale, un canton este
Cantoanele Franței () [Corola-website/Science/305859_a_307188]
-
Oprea a candidat pentru un mandat de primar al municipiului Iași și a obținut 38,10% din totalul voturilor valid exprimate, aflându-se pe locul II în topul preferințelor alegătorilor după primarul în funcție, Gheorghe Nichita . În turul II de scrutin din 15 iunie 2008, Dumitru Oprea a obținut un procentaj de 45,8% din voturile ieșenilor, pierzând alegerile în fața primarului Nichita . Ca o recunoaștere a meritelor sale, prof. Dumitru Oprea a fost distins cu următoarele ordine și titluri: Dumitru Oprea
Dumitru Oprea () [Corola-website/Science/305848_a_307177]
-
timp și că jurist. Din 2000 și până în prezent reprezintă Brăila în Camera Deputaților. Din 2004 până în 2008 a fost președintele organizației municipale a P.S.D. Brăila, perioadă în care organizația a avut cele mai bune rezultate, reușind să câștige în urma scrutinului din 2008, primăria și să obțină cel mai mare număr de consilieri municipali. În 2008 a fost ales deputat cu peste 50% din preferințele electoratului în colegiul uninominal nr.4, circumscripția electorală nr.9 BRĂILA. Din 2004 este președinte la
Mihai Tudose () [Corola-website/Science/305316_a_306645]
-
Ceaușescu. De profesie medic chirurg, a fost în timpul facultății membru al Asociației Studenților Comuniști din România. A candidat fără succes de două ori la funcția de primar al municipiului București. În 1998 a fost învins în al doilea tur de scrutin de Viorel Lis (CDR), iar în 2000 de Traian Băsescu (Partidul Democrat). În cadrul Alegerilor legislative din 2000 a fost ales senator din partea PDSR în circumscripția electorală nr. 42 din București. În timpul mandatului a fost vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate publică
Sorin Oprescu () [Corola-website/Science/305338_a_306667]
-
vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate publică. Pe 21 aprilie 2008 și-a dat demisia din PSD, pentru a candida ca independent pentru funcția de primar general al municipiului București, pe care a și câștigat-o în al doilea tur de scrutin al alegerilor locale din 15 iunie. În 2009 s-a lansat în campania pentru alegerile prezidențiale din acel an, având drept semn electoral un soare albastru înscris într-un cerc. Sorin Oprescu a obținut 3,18% din voturi, situându-se
Sorin Oprescu () [Corola-website/Science/305338_a_306667]
-
pentru funcția de Guvernator al Găgăuziei, concomitent cu alegerile în Adunarea Populară a autonomiei. Nici unul din cei 4 candidați (, Mihail Kendighelean, Dumitru Croitor, Stepan Topal) nu a întrunit numărul necesar de voturi. La 11 iunie 1995, în turul doi de scrutin au participat Gh. Tabunșcic și Mihail Kendighelean, iar cu 64% de voturi în funcția de Guvernator al Găgăuziei a fost ales Gheorghe Tabunșcic. Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 19 iunie 1995 este confirmat în funcția de membru al Guvernului Republicii Moldova
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
Găgăuziei, demisionând din funcție la presiunea administrației republicane comuniste. s-a născut la data de 2 octombrie 1959. A candidat la alegerile pentru funcția de Guvernator al Găgăuziei din 25 mai 1995, dar nu a trecut în turul doi de scrutin. La alegerile parlamentare din 20 martie 1998, este ales ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Mișcării social-politice " Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă" (BPMDP), condusă de către Dumitru Diacov. La 25 iunie 1998, Parlamentul Republicii Moldova a acceptat demisia deputatului Dmitrii
Dumitru Croitor () [Corola-website/Science/305379_a_306708]
-
a fost desemnat în funcția de viceministru al afacerilor externe. Dumitru Croitor participă cu o platformă reformistă la data de 22 august 1999 la alegerile ordinare pentru funcția de Guvernator al UTA Găgăuzia. În cel de-al doilea tur de scrutin, desfășurat la 5 septembrie 1999, Dumitre Croitor, viceministru al afacerilor externe, este ales cu 61,54% din voturi, câștigând confruntarea cu bașcanul în funcție Gheorghe Tabunșcic. A fost învestit în funcția de Bașcan la 24 septembrie 1999. La data de
Dumitru Croitor () [Corola-website/Science/305379_a_306708]
-
candidați pentru funcția de guvernator (Gheorghe Tabunșcic, Mihail Kendighelean, Dumitru Croitor și Stepan Topal) nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi ales din primul tur. Ca urmare, la data de 11 iunie 1995, în turul doi de scrutin au participat cei doi candidați mai bine clasați: Gheorghe Tabunșcic și Mihail Kendighelean, iar cu 64% de voturi în funcția de Guvernator al Găgăuziei a fost ales Gheorghe Tabunșcic (inaugurarea în funcție a avut loc la 19 iunie 1995). Stepan
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]
-
Mihail Kendighelean, iar cu 64% de voturi în funcția de Guvernator al Găgăuziei a fost ales Gheorghe Tabunșcic (inaugurarea în funcție a avut loc la 19 iunie 1995). Stepan Topal nu a reușit nici macar calificarea în al doilea tur de scrutin. La data de 22 august 1999, se desfasoara alegerile ordinare pentru funcția de Guvernator al UTA Găgăuzia, în primul tur participând 6 candidați (Dumitru Croitor, Gheorghe Tabunșcic, Mihail Kendighelean, Constantin Taușanji, Ilia Stamat, Piotr Sări). În cel de-al doilea
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]
-
de 22 august 1999, se desfasoara alegerile ordinare pentru funcția de Guvernator al UTA Găgăuzia, în primul tur participând 6 candidați (Dumitru Croitor, Gheorghe Tabunșcic, Mihail Kendighelean, Constantin Taușanji, Ilia Stamat, Piotr Sări). În cel de-al doilea tur de scrutin, desfășurat la 5 septembrie 1999, Dumitre Croitor, viceministru al afacerilor externe, este ales cu 61,54% din voturi, câștigând confruntarea cu bașcanul în funcție Gheorghe Tabunșcic. A fost învestit în funcția de Bașcan la 24 septembrie 1999. Dumitru Croitor participase
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]
-
perioada 1995-1999; Ilia Stamat, fost șef al Direcției pentru relații economice externe al executivului din autonomia găgăuza; Mihail Formuzal - primarul de Ceadîr Lungă; Stepan Topal, fost președinte al "Republicii Găgăuze" în perioda 1990-1995 și Constantin Taușanji, primarul de Comrat. La scrutin au participat doar 41,43 % de alegători, alegerile fiind invalidate. La 16 octombrie 2002, presedintele Vladimir Voronin l-a numit, prin decret, pe Dumitru Croitor în funcția de Reprezentant Permanent a Republicii Moldova pe langă Oficiul Organizației Națiunilor Unite de la Geneva
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]
-
de către Comisia electorală locală, care invocă încălcări în listele de subscripție ale candidatului. În sondajele de opinie efectuate în regiunea găgăuza pentru alegerile din 2002, Stepan Topal era creditat cu șanse mari de a intra în al doilea tur de scrutin, datorită utilizării unei retorici "național-patriotice". El era prezentat drept arhitect al autonomiei găgăuze care se opunea planurilor comuniștilor și al candidatului acestora de a submina însăși existența autonomiei găgăuze. Programul electoral al lui Topal se baza pe succesele guvernării lui
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]