5,781 matches
-
în 1883. Printre primii slujitori ai acestui lăcaș poate fi menționat cântarețul Dimitrie Olaru, care și-a început serviciul aici prin 1886. În 1904 preot al bisericii este numit Mihail Friptu, care a activat și în perioada interbelică. Un alt slujitor a fost și Vasile Turcanu care a îndeplinit funcția de cântăreț începând cu anul 1913. În timpul puterii sovetice biserica a fost închisă, localnicii fiind nevoiți să se deplaseze în satul vecin Țipala pentru a asculta slujba. Începând cu 1987, biserica
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
funcția de cântăreț începând cu anul 1913. În timpul puterii sovetice biserica a fost închisă, localnicii fiind nevoiți să se deplaseze în satul vecin Țipala pentru a asculta slujba. Începând cu 1987, biserica a fost deschisă din nou. Din anul 1989 slujitor al bisericii este Sârbu Alexei. În prezent biserica se află în reparație capitală care se efectuează cu ajutorul financiar al sătenilor. În sat este Casa de Cultură, care a fost construită în anul 1978, capacitatea de 500 locuri. În urma lichidării Cooperativei
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
care se desfășoară activitatea religioasă. În tradiția ortodoxă stranele reprezintă spațiile destinate cântăreților (psalților), situate în absidele de nord și de sud ale bisericii. Stranele sunt incluse în încăperea naosului. Este un perete compus din icoane și uși, prin care slujitorii bisericii (preoți și diaconi) au acces la altar. Iconostasul este un element caracteristic și nelipsit în tradiția ortodoxă. Este spațiul rezervat preoților, de obicei situat pe partea de răsărit, în care se desfășoară activitatea religioasă. Este un spațiu mic, care
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
a făcut parte din Bulgaria, iar astăzi face parte din nou din Turcia. Familia sa era de origine greacă. Tatăl său, Gheorghe Popovici, era preot al Bisericii Ortodoxe Grecești și și-a pregătit fiul încă din copilărie pentru a deveni slujitor al Bisericii. Tânărul Andrei a intrat la Seminarul Teologic, ale cărui studii le-a urmat apoi. În anul 1811, Andrei s-a căsătorit și în același an a fost hirotonit ca preot de către mitropolitul Matei de Enosa. Soția sa a
Ambrosie Popovici () [Corola-website/Science/304792_a_306121]
-
ianuarie 1933- 13 noiembrie 1933), preocupându-se cu răspundere de dezvoltarea forțelor armatei și întărirea continuă a capacității de apărare a țării. La 24 ianuarie 1933, cu ocazia Zilei Unirii, un grup de studenți, în frunte cu preotul Nicolae Georgescu-Edineț, slujitor al bisericii Sf. Anton-Curtea Veche și duhovnicul studenților bucureșteni, doreau să pună o cruce la Mormântul Eroului Necunoscut. Ministrul Apărării, Nicolae Samsonovici, a interzis gestul, motivând că ""mormântul reprezintă un simbol nu numai pentru creștini, ci pentru toți cei care
Nicolae Samsonovici () [Corola-website/Science/304912_a_306241]
-
astfel se explică și perioada destul de lungă (35 de ani) de relativă independență. Boierii au asuprit mai puțin țăranii de frică că și-ar putea face singuri dreptate. Comercianții și boierii și-au continuat afacerile la adăpostul cetelor înarmate de slujitori. Bănia Craiovei n-a reușit să instituie un sistem legislativ așa că procesele și judecățile au dispărut, diferedele se rezolvau "la mica înțelegere" sau prin forță, cîteodată se invocau legi ale pămîntului și obiceiuri. Orașul s-a dezvoltat, au apărut multe
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Ce nu reușiseră domnitori puternici și imperii, a reușit un fanariot închinat turcilor. Acesta era numit caimacan al Olteniei dar nu îndrăznise să se prezinte în Craiova. Spre uimirea craiovenilor, aceștia se trezesc cu Russet venind cu familia și câțiva slujitori spunînd că trebuie apărată Oltenia de război. Și craiovenii l-au crezut. Apărând Oltenia pe timpul războiului ruso-turc din 1770, este numit de turci domnitor al Țarii Românești. Rămâne în Oltenia, dând mai multe acte din Craiova. În realitate, a fost
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
din viața localității sau a mahalalei, precum și de la diverse amintiri sau legende de sorginte laică sau religioasă. In cazul bisericilor sau al mănăstirilor, mahalaua dezvoltată împrejur lua numele acesteia, sau a hramului. In unele cazuri mahalaua împrumuta chiar numele unui slujitor bisericesc mult respectat, care rămânea imprimat prin numele său în tradiția locală. Cu excepția unuor localități care s-au suprapus pe locuiri antice grecești sau romane, toate localitățile noastre au apărut și s-au dezvoltat mai ales în perioada lungă a
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
faptul că apostolul Petru îi numește în greacă: "episkopos", cuvânt care înseamnă "supraveghetori". Când li se adresează, Martorii îi numesc simplu "frate" pe acesti "bătrâni". Acești "bătrâni" "supraveghetori" au, printre altele, responsabilități de instruire în cadrul congregației. Ei sunt ajutați de "slujitorii auxiliari" ("diakonos" în greacă). Acești bărbați nu sunt considerați superiori celorlalți membri ai congregației. Ei nu se îmbracă într-un mod care să-i deosebească de ceilalți; spre deosebire de alte religii. Martorii lui Iehova spun că "bătrânii" se îngrijesc de bunăvoie
Martorii lui Iehova () [Corola-website/Science/305662_a_306991]
-
face comerț în Moldova fără să plătească taxe, doar la Bârlad și Tecuci, iar cel de-al doilea fals ar fi „Hrisovul lui Iurg Koriatovici”, indicat ca fiind din anul 1374. Prin cel din urmă act, Iurg Koriatovici dădea unui slujitor al său, Iacsa Litavor, satul Zăbrăuți. În ciuda opiniei lui Panaitescu, Lingvistul Cicerone Poghirc, care a scris o carte despre Hasdeu, contestă cu vehemență că acesta ar fi făcut falsuri. De aceeași părere sunt unii cercetători, pentru faptul că Hasdeu a
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
și devine preot. Dacă despre școală se pomenește abea în anul 1862, apoi despre biserică se spune, că prima a fost construită în anul 1793 din lemn, unsă cu lut și acoperită cu paie. Populația satului este foarte mică, însă slujitori ai bisericii erau foarte mulți. Țăranii strîngeau bani și făceau reparațiile necesare bisericii, îi aduceau jertve, plăteau impozite bisericii (zeciuiala). În anul 1893 în satul Parcani s-a născut Constantinov Egor Petrovici, participant la războiul civil din 1919, a luptat
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
sfințirea sfântului prestol, iconostasului și picturii bisericii. Este un eveniment istoric sfințirea bisericii nou construite pentru comunitatea din satul Vrănești, dar și pentru toți creștinii ortodocși. Rânduiala deosebită a slujbei prin înconjurarea bisericii cu Sfântul Antimis și dialogul dintre sfințiții slujitori la ușa bisericii semnifică intrarea Împăratului Slavei în locașul nou zidit, a lui Dumnezeu. Creștinii au simțit plinătatea Bisericii prin participarea la Sfânta Liturghie oficiată de episcopul locului împreună cu soborul preoțesc. Paisprezece preoți și un diacon au participat la slujba
Vrănești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305875_a_307204]
-
parte pe comisul Stroescu, care avea uricul acelei moșii. Judecata urma să aibă loc până la 13 iulie, iar în caz de neprezentare "li s-a trimite om gospodu și-i va aduci cu cibote" (Ciubotă - Taxă percepută în trecut de slujitorii domnești de la împricinați, când erau obligați să se deplaseze până acasă la aceștia). Comisul Stroescu era feciorul jitnicerului Ioan Stroescu și tatăl șătrarului Gavril, al cărui fiu Ienache Stroescu s-a așezat în valea Moșani (probabil Moșeni), unde i s-
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
se petrecea în fața altarului. Înainte de a fi înarmat, cavalerul era supus unor practici de purificare: post, veghe, spovedanie și împărtășanie. Apoi, preotul binecuvânta armele și spunea: „Binecuvântează, Doamne, armele robului tău ca să devină apărător al bisericilor, văduvelor, orfanilor și tuturor slujitorilor săi contra urgiei păgânilor”. Onoarea era suprema valoare pentru un cavaler. Războiul nu era numai o meserie, era o pasiune care nu avea să dispară decât odată cu scăderea superiorității militare, politice și economice a nobilimii feudale.
Cavaler () [Corola-website/Science/305933_a_307262]
-
sec. alXX-lea din cauza coloniștilor englezi în India, care o practicau ca activitate recreativă.. Ei se deplasau fie pe jos, fie pe gauri sau elefanți. Prădătorii erau adeseori ademeniți cu prăzi ușore, de genul caprelor, alteori speriați cu ajutorul tobelor de către slujitorii aborigeni. Cadavrele erau de obicei împăiate și instalate în casele aristocraților ca decorații. În prezent, vânarea tigrilor este interzisă în toată lumea, deși, în ciuda eforturilor depuse de organizațiile ecologiste, braconajul este încă un fenomen răspândit. Conform informațiilor puse la dispoziție de
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
baie, 145 de fântâni, agenția băncii de economii, oficiu de telecomunicații, 1 stadion, obelisc. Aproape 500 de gospodării beneficiau de gaz lichefiat, 15 km de drumuri, din care 5 km cu îmbrăcăminte dură. Biserica exista din cele mai vechi timpuri. Slujitorii cultului sunt pomeniți documentar din 1772. De la înc. sec. XIX în biserica "Sf. Arh. Mihail și Gavriil", construită din lemn, foarte veche, înzestrată satisfăcător cu obiecte și cărți, înregistrată în 1775 slujeau preoții Simion Belozerschi și Ioan Bostan (băștinaș), dascălul
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
a restabilit pe tronul Merdianului.Dar a reușit să evadeze folosindu-și puterile pe Endarno.Astfel reușise să-l detroneze pe Oracol și să devină stăpânul Kandrakarului,dar cu ajutorul gardienelor Kandrakarul a fost salvat și Phobos anihilat. Cedric - El este slujitorul de încrede al prințului Phobos.Cedric a adus-o Elyon moștenitoarea tronului de partea lui și-a lui Phobos.El a fost închis o vreme în temnița din Kandrakar după infrangera lui Phobos,dar a evadat devenind slujitorul de preț
W.I.T.C.H. (revistă) () [Corola-website/Science/305311_a_306640]
-
El este slujitorul de încrede al prințului Phobos.Cedric a adus-o Elyon moștenitoarea tronului de partea lui și-a lui Phobos.El a fost închis o vreme în temnița din Kandrakar după infrangera lui Phobos,dar a evadat devenind slujitorul de preț a lui"Endarno",adică Phobos.Dupa ce minciună lui Phobos a fost descoperită Oracolul i-a dat o sanasa lui Cedric ,dar el a profitat de această șansă și a încercat din nou să le atace pe gardiena
W.I.T.C.H. (revistă) () [Corola-website/Science/305311_a_306640]
-
cere încă din primul articol ca "Paginile literare" să fie o publicație care nu se mărginește să defăimeze, ci să urmărească în egală măsură să instruiască. "Pagini literare" arată că în presa transilvană activau prea puțini ziariști profesioniști, și că slujitorii, cum erau cei mai mulți, puteau fi supuși la tot felul de vexațiuni din partea stăpânirii austro-ungare. Studiile se publică în rubrici speciale, istorie, filologie, filozofie, și evidențiază strădaniile revistei de a le menține în toate numerele, fără însă să reușească. Studiile de
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
animalelor de sacrificiu - metaforă în timpurile noastre ale înfășurarii filacteriilor (tefilin) în jurul brațului stâng („mâna”), în scopul rugăciunii, neraderii bărbii de pe obraz („fața”) și a urmării legilor alimentației rituale - kașrut („stomacul”). Pătruns de ideea necesității educării publicului evreiesc și a slujitorilor cultului în spiritul ortodox pur, Rabinul Malbim a supravegheat personal munca și ustensilele tăietorilor rituali - șohtim și a amenințat cu excomunicarea pe cei care consumă carnea vitelor tăiate de acei măcelari care nu au primit autorizația sa. Prin stilul său
Meir Leibuș Malbim () [Corola-website/Science/313578_a_314907]
-
sub administrarea Mitropoliei Moldovei, fiind metoc al acesteia și rămânând sub patronajul mitropoliților de la Iași. Mitropolia Moldovei și-a exercitat patronajul asupra bisericii „Sf. Gheorghe” din Suceava, vechea catedrală mitropolitană. Ea avea dreptul de a numi egumenul mănăstirii și pe slujitorii de la moaștele Sf. Ioan cel Nou, trebuind, în schimb, să asigure întreținerea personalului slujitor, procurarea veșmintelor preoțești și a cărților liturgice și să suporte reparațiile curente la biserică, clopotniță, clisiarniță, chilii și ziduri împrejmuitoare. La 14 septembrie 1783, după 97
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Iași. Mitropolia Moldovei și-a exercitat patronajul asupra bisericii „Sf. Gheorghe” din Suceava, vechea catedrală mitropolitană. Ea avea dreptul de a numi egumenul mănăstirii și pe slujitorii de la moaștele Sf. Ioan cel Nou, trebuind, în schimb, să asigure întreținerea personalului slujitor, procurarea veșmintelor preoțești și a cărților liturgice și să suporte reparațiile curente la biserică, clopotniță, clisiarniță, chilii și ziduri împrejmuitoare. La 14 septembrie 1783, după 97 de ani de pribegie prin țări străine, moaștele Sf. Ioan cel Nou au fost
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
mute trupul lui Filip de la Burgos unde murise, pentru a respecta dorința lui Filip de a fi înmormântat la Granada, cu excepția inimii care a fost purtată la Bruxelles. Însoțită de un alai de nobili, soldați, preoți, doamne de la curte și slujitori, a pornit la drum. Călătoreau numai pe timp de noapte, deoarece Ioana era de părere că un alai cu un catafalc pe străzile orașelor, nu era un spectacol prea plăcut la vedere. Timp de opt luni cât a durat călătoria
Ioana de Castilia () [Corola-website/Science/313714_a_315043]
-
care se ridicase pentru drepturile răzeșilor. Casa părinților lui fusese incendiată apoi de oamenii boierului. Între timp, după scurtul popas făcut la Murgeni, Orheianu a fugit în Podolia, alăturându-se curții Doamnei Elisabeta Movilă de la Ianev. Șoimaru și Bârnovă, împreună cu slujitorii lor, pleacă în Podolia pentru a o găsi pe Magda. Tătarii lui Temir intră și el în Polonia, prădând localitățile de graniță. La un bal organizat la palatul șleahticului Vladimir Coribut (Fory Etterle) de la Ianev, Tudor o vede pe Magda
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
sunt uciși. La scurtă vreme intră în țară oastea de mercenari plătită de Doamna Elisabeta Movilă. Deși i se alătură hoarda lui Temir Bey, mica oaste a lui Tomșa este copleșită de numeroșii inamici. Domnitorul fuge în străinătate cu puținii slujitori credincioși rămași, dar Tudor Șoimaru hotărăște să se întoarcă în satul părintesc. Alexandru Movilă, un al fiu al Doamnei Elisabeta, este înscăunat ca domnitor. Stroie Orheianu își recapătă privilegiile deținute anterior și se întoarce la curtea boierească de la Murgeni. Șoimaru
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]