5,527 matches
-
actuale: Putin pentru totdeauna?, un documentar despre protestele din Rusia din 2011 - 2012, și Patria e a noastră, un film despre ascensiunea extremei drepte în Franța. Din juriul celei de-a șasea ediții a competiției Cinepolitica fac parte: Oana-Valentina Suciu, sociolog, Nicolae Mandea, Rectorul Universității de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale”, și Ioan Cristescu, scriitor și conferențiar universitar. La Institutul Balassi din București vor rula, în afara competiției, Janus (r. Gyöngyössy Bence), un film inspirat din întâmplări reale despre modul de
“Momentul de grație” / “Their Finest”, un film despre puterea cinematografiei, în închiderea „Cinepolitica” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105598_a_106890]
-
din Charlie Hebdo după cutremurul de la Amatrice Primarul de la Amatrice, Sergio Pirozzi, a atacat revista franceză în justiție, pentru injurii publice. Avocatul Richard Malka de la Charlie Hebdo spunea: “Această caricatură este tipică pentru stilul de caricatură publicat de revistă”. Ieri, sociologul în studii internaționale Enrico Strina scria în cotidianul La Repubblica, sub titlul Golul cosmic al publicației Charlie Hebdo: ”Trăiască satira inteligentă, deoarece aceasta, publicată de cotidianul francez Charlie Hebdo, e fără conținut și de prost gust. Astăzi revista a greșit
Hotelul Rigopiano, graficianul Ghisberto și “Charlie Hebdo” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105838_a_107130]
-
dat țării mai mulți oameni politici, diplomați și universitari. În 1937 devine licențiat la Sorbona (istorie), iar în 1940 își ia doctoratul în drept la Paris. 32 de ani mai târziu, Neagu Djuvara obține doctoratul de stat, sub îndrumarea cunoscutului sociolog și filosof Raymond Aron, cu o teză de filozofie a istoriei. În 1987 a obținut Diploma Institutului Național de Limbi și Civilizații Orientale (INALCO) din Paris. Și-a început cariera în diplomație în mai 1943. În 1961 a plecat în
Istoricul-controversă Neagu Djuvara a împlinit 100 de ani () [Corola-website/Journalistic/105976_a_107268]
-
dat țării mai mulți oameni politici, diplomați și universitari. În 1937 devine licențiat la Sorbona (istorie), iar în 1940 își ia doctoratul în drept la Paris. 32 de ani mai târziu, Neagu Djuvara obține doctoratul de stat, sub îndrumarea cunoscutului sociolog și filosof Raymond Aron, cu o teză de filozofie a istoriei. În 1987 a obținut Diploma Institutului Național de Limbi și Civilizații Orientale (INALCO) din Paris. Și-a început cariera în diplomație în mai 1943. În 1961 a plecat în
Neagu Djuvara aniversează un secol de viață () [Corola-website/Journalistic/105977_a_107269]
-
Mungiu, remarca undeva că, ani de zile, cineastului român i-a plăcut să facă alte filme decît i-ar fi plăcut publicului să vadă! Occident răspunde, cu brio, unui anumit orizont de așteptare, descifrabil mai mult de psihologi sau de sociologi decît de criticii de film. De-a lungul anilor, filmul românesc a bătut cu predilecție două căi: calea filmului "de public" (de proastă calitate) sau calea filmului "de autor" (cînd, indiferent de rezultat, mai important decît filmul în sine e
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
acest geniu german nu e definitiv clar nici astăzi, deși majoritatea specialiștilor înclină să creadă că poetul a suferit de o formă de schizofrenie. " Cazul" Hölderlin i-a preocupat de-a lungul timpului pe istoricii și criticii literari, pe psihologi, sociologi și psihiatri. Puțini au avut însă acces la ansamblul textelor scrise de poet după înstrăinarea lui de lume. Și mai puțini cunosc amănuntele extraordinare ale tragicului său destin. Cercetătorul belgian Alain Préaux a adunat în volumul Proză de cealaltă viață
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
thriller psihologic cu fantasticul, cu umorul și cu tandrețea, Al șaselea simț are intuiția - și forța - de a răspunde unui "fenomen de mase" actual, ținînd de privirea asupra morții, de relația psihologică, a omului de azi, cu moartea. Psihologi și sociologi ai planetei s-au întrebat ce explică imensul succes de public al acestui film despre întîlnirea dintre doi oameni triști: un copil îngîndurat, înfricoșat de fantasmele morților care nu-i dau pace, și un psiholog care încearcă să-l ajute
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
parte a societății civile, care consideră că acesta se adresează mai ales acelor tineri care vor să schimbe ceva, care nu vor să plece peste hotare și pot aduce un suflu nou în viața politică. După cum afirmă o serie de sociologi, în societatea moldovenească s-au acumulat numeroase nemulțumiri, există multe așteptări de schimbare a înfățișării clasei politice, dominată de lideri în mare parte compromiși. Proiectul anunțat de Iurie Leancă se adresează în primul rând acestei mase tăcute și în multe
Orizonturile omului politic Iurie Leancă by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296306_a_297635]
-
până azi - prin viața sa culturală vibrantă și plină de neprevăzut, prin lumina aparte în care se scaldă vara, dar și prin bruma albăstruie care îl învăluie în zilele blânde de iarnă. Pentru un istoric al societăților europene însă, pentru sociologi sau antropologi, Parisul rămâne fără îndoială capitala cea mai frecvent turburată de mișcări sociale și politice - adesea violente - din toată istoria Europei, dacă nu cumva și mai mult de-atât. Desigur, turiștii care fredonează, visători, o șansonetă a lui Montand
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
populară „Albina” și s-a inițiat colecția „Cartea satului”, care edita lucrări necesare bibliotecilor sătești. La insistențele lui Dimitrie Gusti, un apropiat al monarhului, se realizează o operă muzeistică de excepție - Muzeul Satului. O mărturie plină de haz a transmis sociologul Henri H. Stahl, colaborator apropiat al lui D. Gusti: „Când lucram la Muzeul Satului, venea să vadă cum merg lucrurile. Și îi spuneam atuncea: am vrea să ne întindem și în locul cutare, însă este aici un gard, și Dombrovschi - primarul
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
că atare arhive nu pot fi imaginate dacă nu are cineva pe loc inițiativa colectării mesajelor; dacă însă există nu doar interes, ci și mijloacele materiale și umane ale unei asemenea colectări, ele se pot realiza, spre beneficiul istoricilor și sociologilor contemporani. „Arhiva Twitter” mai trebuie să aștepte... Arhivele sunt instituții de o remarcabilă continuitate, cele dintâi datând din mil. 4-3 î.Hr. Arhivele și-au definit mai clar după Revoluția Franceză și misiunea, și dubla lor vocație - de depozitari ai evidenței
Un garant al adevărului istoric by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296469_a_297798]
-
făceau din nou apel la respectarea drepturilor lor. Atunci, zeci de lideri ai unor asociații românești și personalități marcante au dezbătut problematică din interiorul comunităților românești din jurul granițelor. Și s-a constatat că românii timoceni se confruntă cu aceleasi nedreptăți. Sociologul Radu Baltașiu a prezentat principalele aspecte identificate pe teren în urma unei cercetări interdisciplinare desfășurate în Timoc: „În esență, dacă sunt zone inclusiv în România sau în afara frontierelor unde ți-e frică să fii român, în Timoc s-a ajuns la
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
mai mulți români, precum soprana Florica Cristoforeanu sau inginerul Teodor Oniga, fost profesor universitar, dar și om politic, diplomat. Câteva zeci de mii de români s-au stabilit și în Venezuela. O vreme, de exemplu, s-a aflat acolo cunoscutul sociolog și analist politic Vladimir Tismăneanu. S-a remarcat în mod deosebit parohul bisericii ortodoxe române „Sfinții Constantin și Elena”, din Caracas, părintele Costică Popa. Prin eforturile acestuia, cu sprijinul societății române, a fost ridicată prima biserică ortodoxă, în stil arhitectonic
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
mult, pentru alegerile propriu-zise. Se deosebesc alegerile prezidențiale din acest an de evenimentele similare din trecut? Tema ediției de astăzi. Invitați în studio: profesorul de științe politice Alexandru Radu. Bună ziua, vă mulțumesc foarte mult! Bună ziua! Prin telefon este alături de noi sociologul Remus Ștefureac. Bună ziua și vă mulțumesc foarte mult! Bună ziua! Încep cu profesorul Alexandru Radu. Suntem cu mai puțin de două luni înainte de alegerile prezidențiale. Știm, în momentul de față, ce ne propun principalii candidați cunoscuți, cei creditați cu șansele cele
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
Vasile Dâncu. Bună ziua. Bună ziua. Bine v-am găsit. Vă mulțumesc foarte mult. Aș vrea să vă întreb dacă în ceea ce privește interesul electoratului din diferitele regiuni istorice ale României vor exista teme distincte. În general, în campanii, noi mai ales, ardelenii, urmărim, sociologii ardeleni spun, urmărim și diferențele regionale, suntem mai sensibili la modul cum se împarte țara sau la sensibilitățile regiunilor. Aș putea spune că în mare, ceea ce spunea înainte și Remus Ștefuleac, avem o tematică generală care se regăsește peste tot
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
fie amplificată din perspectiva fișei postului președintelui, președintele trebuie să se ocupe prin natura funcției, de siguranța, securitatea, integritatea României, de relațiile externe și aici ar putea fi o astfel de temă. Dar, iată cum spunea și domnul profesor Dâncu, sociologii pun în evindență, de fapt, o mai mare importanță acordată chestiunilor domestice, să spunem așa: interne, economice. La urma-urmei, chiar dacă preșeidntele nu este premier, deși, mă rog, președinții României acționează în aceast tipar, ca și cum ar fi un, premier și, probabil
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
ani și din care când tragi linie nu prea s-a realizat nimic. Vă mulțumesc foarte mult și mulțumesc tuturor invitațiilor ediției de astăzi ai emisiunii "Probleme la zi" la Radio România Actualități, domnului profesor Alexandru Radu, profesorului Vasile Dâncu, sociologului Remus Ștefureac. Este ora trei spre zece. Bună ziua sunt Cristina Tache.Ascultați radio jurnalul.Iată care sunt principalel stiri ale editiei. Zi plină astazi la camera deputatilor.Cu mai multe proiecte de lege spre dezbatere si vot final între care
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
în cursa prezidențială au fost mai întotdeauna înscriși peste 10 candidați. Care sunt însă diferențele între scrutinurile precedente și cel de acum? Tema ediției de astăzi. Sunt invitați în studio și le mulțumesc foarte mult pentru acest lucru, jurnalistul și sociologul Bogdan Ficeac, bună ziua bun venit.Bună ziua.Și sociologul Darie Cristea. Bună ziua. Vă mulțumesc foarte mult.Bună ziua. Aș incepe cu partea aceasta de statistică. Agenția de Presă a Radiodifuziunii RADOR a făcut o sinteză care arată că printre altele, câți candidați
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
peste 10 candidați. Care sunt însă diferențele între scrutinurile precedente și cel de acum? Tema ediției de astăzi. Sunt invitați în studio și le mulțumesc foarte mult pentru acest lucru, jurnalistul și sociologul Bogdan Ficeac, bună ziua bun venit.Bună ziua.Și sociologul Darie Cristea. Bună ziua. Vă mulțumesc foarte mult.Bună ziua. Aș incepe cu partea aceasta de statistică. Agenția de Presă a Radiodifuziunii RADOR a făcut o sinteză care arată că printre altele, câți candidați s-au înscris în cursa prezidențială la alegerile
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
în diaspora și să retragă toți diplomații care nu au gestionat corespunzător situația. Am ascultat o sinteză realizată de Ioana Tănase. Noi discutăm în continuare pe această temă împreună cu invitații ediției. În studio, alături de mine, se află domnul Vasile Dâncu, sociolog. Bun venit, domnule Dâncu! Bine v-am găsit! În egală măsură, domnul profesor Alexandru Radu, de la Catedra de Studii Politice a Universității București. Bun venit și dvs! Bine v-am găsit! Și nu în ultimul rând, evident, domnul profesor Cătălin
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
întâmple așa ceva, nu chiar însă o asemenea prezență la vot și o asemenea diferență. E neobișnuit. Vă întrebam pentru că în aceste condiții te întrebi ca jurnalist ce relevanță mai au sondajele preelectorale, sondajele făcute de altminteri, de profesioniști; dumneavoastră, ca sociolog, știți foarte bine cum se realizează aceste sondaje. Sondajele preelectorale n-au greșit deloc, ați văzut primul tur, a fost a fost perfect, ma majoritatea institutelor au dat rezultate exacte, am reușit să estimăm ceea ce e greu de estimat, trei
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
mele politice au fost agresate, într-o țară care nu reușește să le ofere bunăstare, de-aia au și plecat acolo, oamenii au spus, până aici. Și probabil de asta avem această prezență masivă, neașteptată, neintuită, cred eu, de cei mai mulți sociologi, pentru că nimeni nu se aștepta să fie peste șaizeci la sută. Și care a fost hotărâtoare, din punctul dumneavoastră de vedere. A fost hotărâtoare. Și au mai fost, cred eu, două două elemente care s-au întâmplat în vinerea de dinaintea
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
bătălie fără Klaus Iohannis, o bătălie între cei care vor încerca să devină principalul pion politic al opoziției. În continueare. Mulțumesc mult. Ar mai fi multe de spus. Mulțumesc invitaților noștri de astăzi. A fost alături de noi domnul Vasile Dâncu sociolog, domnul profesor Alexandru Radu și domnul profesor Cătălin Raiu politolog. Mulțumesc, evident și ascultătorilor noștrii. Nu uitați ne puteți urmări inclusiv online pe site-urile noastre românia actualități.ro și politica românească.ro. Urmează știrile. Eu sunt Victor Caraculacu rămâneți
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
Am ascultat-o pe Amalia Bojescu. Despre toate acestea vorbim și noi în continuare împreuna cu invitatii de astăzi. În studio, alaturi de mine: domnul profesor Alexandru Radu, comentator politic. Bun venit. Bună ziua. Bine v-am găsit. Domnul Darie Cristea, sociolog. Bun venit și dumneavoastră. Bună ziua. Așteptăm, de asemenea, să intre în legătură directă cu noi și jurnalistul Bogdan Ficeac, comentator politic. Mulțumesc tuturor pentru că ați acceptat invitația noastră. Reamintesc, înainte de a începe, celor ce ne ascultă că pot adresa întrebari
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
din zona Monica Macovei, întâi și întâi, dar și Elena Udrea. Da, îi salut acum, sunt în legatură directă cu noi și domnii Bogdan Ficeac, jurnalist, comentator politic. Bun venit, domnule Ficeac. Bună ziua. Si în egala măsura domnul Barbu Mateescu, sociolog. Bun venit și dumneavoastră. Bună ziua. Domnule Ficeac, pentru că vorbeam de candidați puțin mai devreme. Am și candidați ale caror procente, iată acum putem vedea foarte clar din rezultatele parțiale oficiale date de Biroul Electoral Central, că sunt sub numărul minim
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]