6,897 matches
-
sistem ce indică o imagine simplificată a realității, care definește cel puțin un element caracteristic al ei, prin realitate înțelegând un sistem de obiecte, fenomene, concepte 1. Modelele se pot clasifica în funcție de știința în care acestea se aplică (modele economice, sociologice, biologice, organizaționale etc.), sau în funcție de instrumentul utilizat în descrierea acestuia (model grafic, analogic, matematic, fizic, de referință etc.)2. Etapele necesare elaborării unui model sunt următoarele 3: * Formularea modelului. Prima fază a modelării are un caracter pregătitor, de cunoaștere a
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
se mai întâmplase până prin 1889?48 Părerile erau împărțite, multi crezând că studiul științelor sociale și politice aparținea domeniului științelor juridice și deci ar putea fi atașat Facultății de Drept (Léon Vanderkindere, Maurice Vauthier); alții susțineau că prin prezența abordărilor sociologice, de psihologia popoarelor, prin tematica și dimensiunea istorică sau filosofica a unor cursuri din programa, demersul era mai degrabă apropiat de alte facultăți (spre exemplu, Van der Rest, Hector Denis), chiar de cea de stiinte ori de medicină (a se
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
manipularea prestigiului obținut din convertirea diferitelor tipuri de capital în capital simbolic recunoscut ca legitim. Intelectualul este însă rodul educației moderne concepute pe baze meritocratice. Dacă poziționăm intelectualul în afara claselor sociale, conform viziunii lui Karl Mannheim, educația este singurul liant sociologic care coagulează intelectualii într-o categorie aparte. Moștenirea educațională tinde astfel să niveleze diferențele de origine, profesie sau bunăstare 7. În consecință, capitalul cultural se impune ca alternativă capitalului economic în concurența spre prestigiu și putere. Educația implică un sistem
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mijloc a specialiștilor mai puțin prezenți în spațiul public 20. Ultimul apologet al intelectualului independent pare a fi însă Karl Mannheim. Căutând locul intelectualului în societate, Mannheim propunea spre finele anilor '20 imaginea cărturarului liber de orice constrângeri instituționale, situat sociologic "între clasele sociale". Mannheim dovedea însă o racordare improprie la modernitate, căci profesionalizarea ca o consecință a dezvoltării sistemului educațional a dus treptat la afilierea instituțională a intelectualului prin munca prestată. Valențele muncii în epoca profesionalizării activității intelectuale au fost
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
realității și valorificarea în creație a latențelor specifice și pitorești ale locului"25, contribuind astfel la crearea de cultură națională autentică. În fapt, noțiunea se referă la tendința de pro-movare a specificului local, alături de localismul politic și administrativ, educativ și sociologic. Firește, spiritul diferitelor zone sau provincii a fost explorat și până în anii '30, însă teoretizarea fenomenului propunea construirea unui adevărat program cultural de investigare a materialelor care să stea la baza unor monografii social științifice complexe. Așa cum reiese din principiile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sale psihice. Demersul devine însă mult mai complicat atunci când acești intelectuali trebuie identificați, individualizați în mod concret. Înaintea catalogării intelectualilor cu contribuție scrisă din spațiul nord-moldovenesc am întâmpinat câteva dileme pe care le-am regăsit și la autorii altor monografieri sociologice de acest gen. În reconstituirea categoriei scriitorilor ardeleni, Liviu Malița se confrunta cu stabilirea criteriilor care conferă scriitorului eticheta de "ardelean", opțiunile vizând fie considerarea locului nașterii, fie cea a desfășurării activității, concluzionând totuși că "unii sunt ardeleni pentru că s-
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Editura Mușatinii, Suceava, 2008. Ethington, Philip J., "Placing the Past: Groundwork for a Spatial Theory of History", Rethinking History, 11, nr. 4, 2007. Eyerman, Ron, "Intellectuals: A Framework for Analysis, with Special Reference to the United States and Sweden", Acta Sociologica, nr. 35, 1992. Forgacs, David (ed.), The Gramsci Reader. Selected Writings 1916-1935, New York University Press, 2000. Georgescu, Florin, Raluca Velicu, "Arhitectură și clădiri publici în Vechiul Regat", în Orașele României. O istorie în imagini. Sfârșitul secolului XIX-începutul secolului XX, Editura
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și Arheologie "A. D. Xenopol", XXIII, Iași, 1986. Siupiur, Elena, " Viața intelectuală la români în secolul XIX", în Ștefan Berceanu (coord.), Cartea interferențelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Sowell, Thomas, Intellectuals and Society, Basic Books, New York, 2009. Stănciulescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației, Editura Polirom, Iași, 1996. Suleiman, Ezra, Henri Mendras, Recrutarea elitelor în Europa, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. Thiesse, Anne-Marie, Ecrire la France: le mouvement littéraire régionaliste de langue française entre la Belle Epoque et la Libération, Presses universitaires de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea), Laurențiu Vlad În pregătire: Studii de istorie culturală, Roger Chartier 1 Ron Eyerman, "Intellectuals: A Framework for Analysis, with Special Reference to the United States and Sweden", în Acta Sociologica, nr. 35, 1992, p. 33. 2 Philip J. Ethington, "Placing the Past: Groundwork for a Spatial Theory of History", în Rethinking History, 11, nr. 4, 2007, p. 465. 3 Catherine Nash, "Local Histories in Northern Ireland", în History Workshop Journal
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Said, Representations of the Intellectual, Vintage Books, New York, 1996, pp. 11-13 4 Dan Ciachir, Luciditate și nostalgie, Editura Institutul European, Iași, 1996, p. 154. 5 O sinteză a funcționalismului reprezentat de Emile Durkheim și Talcot Parsons, în Elisabeta Stănciulescu, Teorii sociologice ale educației, Editura Polirom, Iași, 1996. 6 Conform sociologului Pierre Bourdieu, poziția de jos a claselor sociale ocupată de agricultori, muncitori și micii comercianți este exclusă de la participarea la cultura "înaltă" (Pierre Bourdieu, Jean-Claude Passeron, Reproduction in Education, Society and
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în sesiunea ordinară de la 15 octombrie 1920, Tip. B. Saidman, Botoșani, 1920. 188 Anuarul Liceului Laurian pe anul școlar 1923-1924, Tip. "Munca" C. Schwartz, Botoșani, 1925, p. 28. 189 S. Manuilă, Populația României, p. 47. 190 În E. Stănciulescu, Teorii sociologice..., p. 189. 191 Anuarul Liceului Laurian pe anii 1935-1936 și 1936-1937, Tip. B. Saidman, Botoșani, 1938, p. 33. 192 Ibidem, pp. 37, 38. 193 Traian Rotariu, Petru Iluț, Sociologie, ediția a 2-a, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996, p. 145. 194
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
tentativa criticului de a opune criticii obiective, științifice, o metodă mai nuanțată, aptă să surprindă caracterul inefabil și unicitatea creației artistice. Sunt ilustrative în acest sens articolele intitulate: Stilul critic. Despre o modalitate a judecății literare, Dubletele artistice. Critica genetică, sociologică, culturală sunt, în opinia criticului, utile în măsurarea ariei de cultură a fiecărei epoci, dar reprezintă o îndepărtare de la esența artei și nu pot da răspunsuri satisfăcătoare privitor la ceea ce este ciudat, nou, unic, excepțional în opera de artă. Criticul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
religiei, ceea ce conduce la o mutație a fenomenelor religioase. De acord! Totuși, cînd teoreticienii aleg să vorbească despre ieșirea din religie și chiar dacă ținem seama de toate nuanțele care trebuie date noțiunii , ei nu propun doar o analiză din perspectivă sociologică a religiosului. Ei impun religiei o definiție strict sociologică. Concep religia în termeni de putere, o reduc la performanțe colective cu impact politic, o definesc cantitativ prin predominanța ei în spațiul public, unde, într-adevăr, și-a pierdut hegemonia. Pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
De acord! Totuși, cînd teoreticienii aleg să vorbească despre ieșirea din religie și chiar dacă ținem seama de toate nuanțele care trebuie date noțiunii , ei nu propun doar o analiză din perspectivă sociologică a religiosului. Ei impun religiei o definiție strict sociologică. Concep religia în termeni de putere, o reduc la performanțe colective cu impact politic, o definesc cantitativ prin predominanța ei în spațiul public, unde, într-adevăr, și-a pierdut hegemonia. Pe scurt, plasează religia într-o paradigmă secularizantă, care nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lăsat de personalitatea sa copleșitoare nu poate fi de nimeni contestat. Ar fi fost oare posibil să avem, odată cu el, exemplul în care un autor n-a generat o școală, dar a avut discipoli?! E drept că unele dintre tendințele sociologice sau proiectele de reflecție ale lui Vulcănescu, prin forța lor germinativă și catalizatoare, au reprezentat un fel de idei-stăpîn pentru experiența de gîndire a unor personalități, de-ar fi să numim doar pe sociologii de azi care se revendică de la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Ionescu urmau să fie strînse între copertele unei broșuri, însoțite de o prefață scrisă de nimeni altul decît Mircea Vulcănescu. Un proiect care a eșuat, numai că, printr-o compensație a istoriei, avem astăzi, extinse și dense, reflecțiile nu doar sociologice 28 ale celui ce întruchipează figura părintelui risipitor (formularea este a lui Virgil Ierunca) al generației lui Eliade. "Regiunea de existență" a generației S-a spus, pe bună dreptate, că eseurile lui Vulcănescu pe tema generației sau a tinerei generații
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
concept ambiguu, are o natură de palimpsest în care coexistă mai multe rădăcini ale termenului, înțelesuri care se îmbină și se pun alternativ în funcțiune în raport cu variile sale utilizări. Astfel descifrează Vulcănescu vreo șapte accepții ale termenului de generație (biologic, sociologic, statistic, istoric, psihologic, cultural-și-politic și economic), cărora le aplică "o analiză sumară, sistematică și istorică"30, adăugînd rînd pe rînd, la etimologia biologică a noțiunii, caracteristici care țin de: deosebirea de vîrstă sau grupul de vîrstă; durata de timp în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
unui grup; în fine, determinismul economic al faptelor sociale. Sancționînd de fiecare dată înțelegerile înguste, deformatoare, derapajele și maladiile conceptuale provenite dinspre diferite orientări ideologice care identificau fals referința, Vulcănescu topea trăsăturile de mai sus într-o definiție de ordin sociologic, prin hașurarea a ceea ce el numea "regiunea de existență în care se situează faptul generației". După care vedem cum pune la lucru conceptul odată lămurit și operaționalizează, tot sociologic, sintagma tînăra generație românească de după război. Opt dimensiuni converg în a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Vulcănescu topea trăsăturile de mai sus într-o definiție de ordin sociologic, prin hașurarea a ceea ce el numea "regiunea de existență în care se situează faptul generației". După care vedem cum pune la lucru conceptul odată lămurit și operaționalizează, tot sociologic, sintagma tînăra generație românească de după război. Opt dimensiuni converg în a alcătui chipul celei de-a șasea generații pe care a cunoscut-o istoria României moderne: locul, definiția, istoria, condițiile de formare, caracterele dominante, curentele, misiunea și opera ei.31
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu doar la nivelul limbajului se putea semnala funcționarea paradoxului, ci și sugera Vulcănescu pe plan epistemologic, unde s-ar putea urmări ce funcții îndeplinește acesta în varii expresii ale vieții duhovnicești. Grila cercetării lui Vulcănescu este, și acum, dominant sociologică, spiritualitatea e văzută, detașat, în dimensiunea ei imanentă, ca un tip special de structură concretă, un nex cauzal alcătuit din relațiile omului (ale spiritului său) cu timpul și mediul în care trăiește. El desprindea, de la Evul Mediu și Renaștere încoace
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
îndoia, atunci, că va redeveni cîndva tot ceea ce a încetat, fără prea mult rost, să fie. Să fi fost acel om românesc de care a vorbit Mircea Vulcănescu sau, de ce nu, românul acelui eon trecut prin sita tipologiilor socio-culturale, psihologice, sociologice, psihanalitice, religioase sau antropologice, ori putem dezvălui acolo figura românului de totdeauna, a cărui diatribă o încerca el însuși într-un text85 publicat în fatidicul an 1940?! Oricum, ca și cum ar fi fost rostit azi în agora, protestul lui Noica era
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Românii (cea rurală și cea urbană, ultima atrăgîndu-i o împotrivire am spune eminesciană) și substituie relația dintre grupuri sociale cu aceea dintre etnii v. textele "Cele două Românii", Dreapta, nr. 2, 11 dec. 1932; "Burghezie, proletariat și țărănime. Scurte considerațiuni sociologice", în Cuvîntul, nr. 2720, 16 noiembrie 1932; "Tendințele actuale ale capitalismului", Axa, nr. 2 și 3, din 10 și 27 noiembrie 1932. 53 În Mircea Vulcănescu, Tînăra generație, ed. cit., p. 219. 54 Un autor francez, Lothar Kelkel, observa că
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
desemnând unele plante sedative, unele părți ale trupului și alte câteva, ipotetice). Folclorul medical al românilor este relativ bogat În observații, credințe și practici cu semnificație psihologică sau psihiatrică. Recunoscând În folcloristică, pe lângă valoarea istorică, și o capacitate de creație sociologică și medicală, studiul acestor elemente de etnopsihiatrie ne ușurează restabilirea imaginii bolnavului mintal din trecutul românesc. Concepută În spiritul amintit, promovat la noi În special de O. Densușianu (Ovid Densușianu, Folclorul - cum trebuie Înțeles, București, 1937) folcloristica a condus la
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
contextualizează această acțiune, precum și a motivelor care pun în mișcare ființa umană, din perspectiva acțiunii sale simbolice. Astfel, pentru Kenneth Burke, întreprinderea retorică nu există în "stare pură", ci apelează la un amalgam de întrebări de natură filosofică, psihologică și sociologică pentru a își realiza scopurile. Un element fundamental al filosofiei retoricii girate de Burke îl constituie teza sa potrivit căreia limbajul, ca atare, reprezintă un "mod de acțiune"325. Cu alte cuvinte, explică Burgchardt, în viziunea criticului, a folosi limbajul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
publice, Flaviu Călin Rus Manipularea cuvîntului, Philippe Breton Mesajul - conținut și relație, Laurențiu Șoitu, Politicul în paranteză. Metode calitative de cercetare în comunicarea interculturală, Georgina Oana Gabor PR politic, Flaviu Călin Rus Propaganda politică, Jean-Marie Domenach Relații publice din perspectivă sociologică, Răzvan Enache Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus Simbolistica politică, Lucien Sfez Strategii de comunicare eficientă, Mircea Agabrian Teoria proceselor de comunicare, Alex Mucchielli, Jean-Antoine Corbalan, Valérie Ferrandez 1 Georgina Gabor, Politicul în paranteză: Metode calitative de cercetare în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]