11,293 matches
-
modernă e abia la început. Mai lasă-ne încă două secole și o să construim o adevărată civilizație! Nu-ți face griji, fiule, și alții doresc asta. Nu e țară în lume în care să nu existe oameni care să se străduie și să caute. Nu te lăsa prostit de politicieni. Nu cei gălăgioși de pe podiumuri, ci truditorii neștiuți vor schimba lumea. Iar dacă niște clici blestemate or să pornească războiul atomic, umanitatea o să supraviețuiască peste zece sau douăzeci de ani. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
urmase cursuri serale de scrierea reclamelor. Cu mîna lui iscusită și o răbdare grijulie, acoperea zidul albastru închis, pe care se afla fereastra ogivală înaltă, cu un model de vălurele argintii. Ceilalți lucrau la detalii mai puțin delicate, dar se străduiau la fel de mult ca el, cu excepția fetei, căreia nu-i stătea capul la înălțimi, ci se așeza în strane mai tot timpul, desenîndu-i pe ceilalți. Toți o îndrăgeau pentru că era drăguță și le făcea sendvișuri și ceai. La începutul lui noiembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ridică poala rochiei pînă la jumătatea coapsei și își făcu de lucru la ciorap. Femeia care o însoțea se uita cu dispreț în jur. Thaw se opri, iar stomacul îi fu electrocutat de o descărcare nervoasă. Ridică mîna și traversă străduindu-se să zîmbească. Se adresă femeii care își lăsa jos poala rochiei: — Bună, cred că ne cunoaștem. — Te înșeli, zise cealaltă. Pe mine mă cunoști, și îl fixă cu privirea. — în regulă, zise el. — Pe curînd, Greta, spuse femeia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
voce scăzută: — întocmai. Rima îi puse o mînă pe piept și se uită cu aprindere în ochii lui. — Lanark, am putea locui aici, dacă ai vrea! Sînt sigură că ți-ar da o slujbă, poți fi foarte inteligent dacă te străduiești! Spune-i lui Munro că vrei să rămîi. Sînt sigură că nu-i prea tîrziu! — Ai uitat că aici nu-i soare și nu ne place mîncarea. — Da, uitasem asta, răspunse Rima melancolică. Se depărtă din nou de el. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu mine. Ciudat, nu-i așa? — Se pare că-mi înțelegi întrebările, zise Lanark iritat, dar răspunsurile dumitale sînt fără cap și coadă. — Așa se întîmplă în viață, nu-i așa? Dar cîtă vreme ai o inimă bună și te strădui, nu-i cazul să fii disperat. Wer immer streband sich bemüht, den kőnnen wir erlősen. O, veți fi extrem de util. Rima se sprijini de o piatră și spuse liniștită, fără amărăciune: — Nu pot merge mai departe. Lanark, alarmat, o prinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ori mai penetrantă decît a lui Grant. Deși se laudă pe față că nu e prieten al orașului Unthank, primarul nostru ni l-a prezentat de parcă ar fi un ambasador, și ce vești aduce ambasadorul? Bîrfe. Nimic în afară de bîrfe. Se străduie munții să nască un șoricel scîrbos. Dar care este tendința discursului acestui autoproclamat dușman al orașului care l-a hrănit? Ne spune că după o dată vagă a unei apocalipse iminente, cei care au pașaport de consiliu vor fi transferați într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
oprească durerea din spate! — Unele lucruri trebuie să se înrăutățească înainte de a se îmbunătăți, zise sora încercînd s-o liniștească. Bea ceai din termos. — Ha! bufni Rima batjocoritor. împinse mîna lui Lanark, strînse pumnii pe deasupra cuverturii și începu să se străduie din nou. Mult timp, perioadele de pauză iritată fură urmate de perioade de travaliu tăcut, forțat și hotărît. în cele din urmă își ridică genunchii sus, îi desfăcu larg și zbieră: — Ce se întîmplă? Sora dădu la o parte cuverturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe Alexander întrebînd cu tristețe: — Cînd o să se întoarcă? — Curînd, fiule. Foarte curînd. — Dar cînd e curînd? — Pe-aproape, dar nu acum. — Dar eu am nevoie de ea acum. Atunci, înseamnă că ai mare nevoie de ea. Trebuie să te străduiești să ai nevoie de ea cum se cuvine. — Ce-i aia cum se cuvin? — în tăcere. Tăcerea e întotdeauna lucrul care se cuvine. Atunci cînd o să înțeleg mai bine, n-o să mai comentez. N-o să mă mai auzi de la depărtări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Lanark intră pe ușă în ghișeul din spatele tejghelei pe care era plăcuța cu semnul informații. Un tinerel slab stătea în fața lui. Avea păr scurt, în dezordine, un costum curat din stofă ieftină, își ținea ochii închiși și părea că se străduie să nu cadă într-o parte. Lanark puse mîna pe mînerul ușii pe care tocmai intrase, o trînti și se așeză. Bărbatul deschise ochii și zise: — Nu, nu, nu, nu... m-ați înțeles greșit. în timp ce ochii i se fixară pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
imperiu și-l finanțează prin piraterie. Criticul dă replici Interminabile Abandonează lucrurile de care se plictisește, pune mîna pe tot ce vrea și moare crezîndu-se un binefăcător. E primit în Rai la fel ca italianul, pentru că „omul trebuie să se străduiască și străduindu-se, trebuie să greșească“ și pentru că „acela care se străduiește necurmat poate fi mîntuit“. Mda! Singura persoană din carte care se străduiește este sărmanul diavol, care face toate corvezile și este tras pe sfoară de corul îngerilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-l finanțează prin piraterie. Criticul dă replici Interminabile Abandonează lucrurile de care se plictisește, pune mîna pe tot ce vrea și moare crezîndu-se un binefăcător. E primit în Rai la fel ca italianul, pentru că „omul trebuie să se străduiască și străduindu-se, trebuie să greșească“ și pentru că „acela care se străduiește necurmat poate fi mîntuit“. Mda! Singura persoană din carte care se străduiește este sărmanul diavol, care face toate corvezile și este tras pe sfoară de corul îngerilor care-i arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de care se plictisește, pune mîna pe tot ce vrea și moare crezîndu-se un binefăcător. E primit în Rai la fel ca italianul, pentru că „omul trebuie să se străduiască și străduindu-se, trebuie să greșească“ și pentru că „acela care se străduiește necurmat poate fi mîntuit“. Mda! Singura persoană din carte care se străduiește este sărmanul diavol, care face toate corvezile și este tras pe sfoară de corul îngerilor care-i arată dosul.∗ Scriitorul acestei cărți a devenit corupt din prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
crezîndu-se un binefăcător. E primit în Rai la fel ca italianul, pentru că „omul trebuie să se străduiască și străduindu-se, trebuie să greșească“ și pentru că „acela care se străduiește necurmat poate fi mîntuit“. Mda! Singura persoană din carte care se străduiește este sărmanul diavol, care face toate corvezile și este tras pe sfoară de corul îngerilor care-i arată dosul.∗ Scriitorul acestei cărți a devenit corupt din prea mult noroc. El ne arată un gen de om de succes care stăpînește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pîrîiaș. Hainele stăteau întinse pe o piatră plată și trebuiră să le scuture de furnicile roșii înainte de a se îmbrăca. — Bineînțeles că numele meu adevărat e Alexander. — Cum îți zice Rima? — Alex, dar numele meu adevărat este Alexander. — Mă voi strădui să-mi amintesc. — Bine. Merseră de-a lungul pîrîiașului pînă într-un loc în care acesta dispărea într-o adîncitură din pămîntul mlăștinos. Lanark îl văzu cum se prăvălește de la picioarele lui pe o stîncă roșiatică, într-un mic lac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
din Cress-Village pentru aeroportul Nolendia. Și îmi mai reamintesc cu perfectă claritate că m-am urcat în avion. ― Ai luat masa la bord? Gosseyn își scormoni memoria, negrăbindu-se să răspundă. Era un univers intensiv cel în care el se străduia să pătrundă și la fel de fictiv ca toate celelalte de acest gen. Amintirea nu este niciodată un lucru anume care îți revine în minte, ci este vorba ― cel puțin pentru marea majoritate a oamenilor ― despre existența reală a unui fapt cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
lui bănuitoare inspectă întreaga cameră. Deodată Gosseyn îl văzu într-o altă lumină. Venit din stele, acesta ajunsese într-un sistem solar străin. Aici, pe Pământ, înconjurat numai de necunoscuți și acționând pe baza directivelor unei autorități îndepărtate, el se străduia să urmeze strict instrucțiunile primite. Tensiunea în care trăia era în mod clar teribilă, el neputând fi niciodată sigur de lealitatea celor cu care era nevoit să colaboreze. Thorson adulmecă aerul, ― Interesant, parfumul dumitale, remarcă el. ― N-am băgat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
se afla lângă ușă când îi parveni acest ordin mintal. Firida era la trei pași de el... la un pas... din spate tună ca un muget vocea lui Thorson: ― Ieși afară din firidă! Ce naiba încerci să faci?!... Anulează vibratorul". Se strădui s-o facă. Trupul său pulsa de energie silențioasă în timp ce se sincroniza cu vibratorul. O clipă vederea i se voală, apoi deveni din nou clară în timp ce scânteia incandescentă a unui fulger artificial săgeta sfârâind în direcția lui Thorson. Uriașul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
rudele, vecinii, încântați de neobișnuita ei precocitate, făceau, firește, haz de câte ori folosea vocabularul inventat. Curând, fetița s-a simțit jignită, i se părea că râd de ea și n-a mai scos o vorbă. Doi ani la rând s-au străduit medicii să-i vindece muțenia. Până când, într-o bună zi, fetița a reînceput de la sine să vorbească, la fel de curgător ca înainte. Atâta doar că din ziua aceea își gândea cuvintele ei și le rostea pe ale celorlalți, ca unii oameni
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
insulă. Un pic de comerț între ele și călătorii, dar numai într-o mică măsură, ca între națiuni. Existau multe restricții comerciale și bariere de imigrare, dar... Gosseyn asculta cu atenția unui om care absoarbe rapid un nou concept. Se străduia să-și imagineze venusienii non-A împotriva yalertanilor. Încerca să găsească un cuvânt în stare să-i descrie pe prezicători - dar nu se potrivea niciunul. Niciuna din cele două părți nu-și dădea seama încă de existența a două metode
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Îmi dă speranțe. Gosseyn se abținu cu greu. Era ceva. Însemna că-și va utiliza creierul secund. Deci, cu fiecare ocazie analogă, acest sistem de prezicere dădea rateuri. Ei aveau totuși o remarcabilă facultate și el ar trebui să se străduiască să determine în ce mod, nevrozați ca această femeie puteau automat să prezică viitorul. Dar asta pentru mai târziu. - Spune, întrebă Gosseyn, când se va întâmpla? - Peste zece minute, cu aproximație, zise Leej. Gosseyn, surprins, tăcu un moment. În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
prea violente și prea realiste. Nefiind niciodată obligat să-și controleze emoțiile, Yanar se dovedea incapabil de a o face. Vinovăția lui sărea în ochi. Gosseyn înghețase. Dar făcuse tot ca să se protejeze, așa că nu-i rămânea decât să se străduie să obțină toate amănuntele. Spuse tăios: - Ai face bine să răspunzi cât mai iute și sincer. Dumneata l-ai contactat pe Discipol? Yanar, morocănos, dădu din umeri și urmă încă o frână. - Evident, zise. - Vrei să spui că aștepta un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
sale erau prea violente pentru plăpândul Ashargin în corpul căruia se găsea din nou închis. Privi în jur cu ochii tulburi și, încet, începu să se obișnuiască. Încet, fiindcă nu era propriul său sistem nervos, perfect antrenat pe care se străduia să-l stăpânească. Dar n-avea importanță, creierul i se limpezi și nu mai tremură. După un minut, deși valurile de slăbiciune nu-și încetară pulsațiile, realiză ce anume făcea Ashargin când îl copleșise. Mergea cu un grup de amirali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
credința lui Enro în singura valoare a căsătoriei frate-soră - își fonda opoziția față de planurile dictatorilor. Cum va acționa? Problemă de strategie. Dar alții ar putea să se întrebe cum spera prințul Ashargin să se ridice împotriva acestui tiran. Gosseyn se străduia să rezolve această problemă într-o provocare îndrăzneață, fondată pe un plan în aparență totuși logic. Indubitabil. Crang, dacă era nevoie, va da dovadă de aceeași îndrăzneală. N-ar fi venit el aici, dacă nu s-ar fi gândit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
că vei avea multe de vorbit cu Gorgzida. Ea îl privi, surprinsă pe moment, dar el nu mai zise nimic lămuritor. Era imposibil să exprime deschis proiectul său de a face inoperantă clarviziunea cu care era hărăzit Enro. Nirena se strădui. Ce gândea ea că se întâmpla? Gosseyn n-avea habar. Dar, la început, ea vorbi fără încetare. Răspunsurile Patriciei o stăviliră mai întâi. Părea depășită de această mitralieră verbală care funcționa cu regularitate. Dar, deodată, trebuie să fii înțeles. Înaintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
împotriva creierelor secunde sau a Prezicătorilor. Gosseyn se gândi că se grăbiseră să le fabrice considerând că nu era timp suficient, Acest fapt se adeverea de la un minut la altul; mai făcu o încercare. Trimise un mesaj unității care se străduia în continuare cu o încăpățânare mecanică și oarbă să-l captureze. - Considerați-ne ca prinși cu toții, dacă-i vorba pe-așa. Din nou. nici un semn că mesajul său ar fi fost auzit. Încă o dată împinse levierul de similaritate al cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]