6,757 matches
-
ale frumosului. Operația specifică a contemplației sensibile e suspendarea gândirii noastre logice în momentul când, prin simțuri, luăm contact cu obiectul frumos. E tocmai calitatea obiectivă, intrinsecă, a frumuseții, care provoacă această suspendare, această întrerupere a gândirii logice. Izbiți de strălucirea obiectului, în momentul acela nu cugetăm, ci simțim, trăim sau gustăm frumusețea ce se revelează ochiului sau auzului. Spiritul nostru, liber de orice activitate logică, trăiește din plin bucuria nobilă, înălțătoare a revelației acesteia, fără gând, fără cuvinte, fără intenții
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Biserica în felul cum ființează astăzi și cum îi înțelegem rostul în lume nu s-a născut în rai. Căci raiul însemna el însuși un templu larg cât universul, în care omul participa direct și nemijlocit la desăvârșirea și la strălucirea dumnezeiască. Biserica s-a întemeiat pe pământ din pricina păcatului. Păcatul e distanța neasemănării omului cu Dumnezeu, e golul imens deschis de om între pământ și cer. Biserica a venit să umple acest gol și să suprime această distanță. Solia ei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
entitatea artei pune stăpânire definitivă pe bucata de materie, o pătrunde cu nu știu ce lumină și o ridică la demnitatea de simbol văzut al unei misterioase prezențe nevăzute. Opera de artă e o bucată de materie șlefuită, în care explodează permanent strălucirea unei frumuseți ideale. E din lumea noastră și totuși din altă lume. E din cutare loc și totuși pentru oriunde. E din cutare timp și totuși pentru oricând. E de cutare artist și totuși pentru oricine. Precum e un salt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din numeroasele definiții estetice ale artei e paradoxul: „infinit sensibilizat în finit”, sau cu alți termeni: nemărginire condensată în mărginit. Ca să ne slujim de o imagine prea cunoscută, opera de artă e ca stropul de rouă ce răsfrânge în el strălucirea întregului univers. Modul ei specific de a proceda e izolarea și particularizarea obiectului pentru ca, învestindu-l cu o maximă intensitate emoțională într-o formă desăvârșită, să-l ridice la funcția de simbol al totalității lucrurilor. Funcția simbolului e prin excelență
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
geniu ea apare înfrântă de măreția supranormală a plăsmuirilor artistice. Ipoteza patologică e ilustrată îndeosebi de nume ca al lui Cesare Lombroso, Max Nordau și Sigmund Freud. E în firea negativismului iudaic să înjosească în mod sadic tot ce e strălucire și noblețe în creația spiritului omenesc. Să admitem totuși că genialitatea ar fi un efect al stărilor patologice precum perla e un produs al stridiei bolnave. În cazul acesta, ne întâlnim cu cealaltă ipoteză, a universalității latente a geniului. Această
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dacă e cast sau pervers, al zugravului. Toată alunecarea modernă în trivialitate, în lubricitate și în pornografie se datorește lipsei de orientare spirituală, din cultură. O concepție integrală de viață absoarbe inspirația artistică în zenitul unde frumusețea nu e decât strălucirea binelui veșnic. Lipsa unui ideal îl face pe artist să cadă în infernul perversității, fiindcă nu are o măsură supremă la care să-și raporteze creațiile pentru a le da sensul nobleței spirituale. Același lucru se poate spune despre o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vorba de un fotism, rezultat al unei turburări fiziologice. Cu inspirația artistică se întâmplă același lucru ca și cu fenomenele de mistică religioasă. Credinciosul e convins că, în extrema încordare a contemplației sau a extazului, pipăie cu întregul lui suflet strălucirea divină. Totuși, interpretul pozitivist ține să-i demonstreze că n-a fost decât prada unei iluzii. Îndeosebi viziunea mistică e un fapt atât de extraordinar, un har atât de rar încât numai cine se învrednicește de el are dreptul să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de a simți, a izbutit totuși să contopească această varietate, dându-i timbrul unitar al personalității sale rusești. Puterea de creație a geniului se aseamănă în această privință cu aceea a unui actor. Un mare actor joacă cu o egală strălucire cele mai felurite personaje de comedie, de dramă și de tragedie. Un geniu se poate transpune în nenumărate moduri ale vieții, trăindu-le imaginativ și creindule în opere. Aceasta dovedește libertatea lui de spirit, însușirea lui de cosmos condensat într-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ale acestei culturi le oferă antichitatea. În artă, francezii sunt un popor lipsit de inventivitate proprie, de fantezie creatoare. Literatura lor de o claritate fără adâncime, de o grație fără sublim și de o proporție devenită monotonă, e o rafinată strălucire formală, exercitată pe un fond de păgânătate antică. În nici o altă țară creștină din Europa căci Franța a fost o țară profund creștină, umanismul Renașterii n-a ispitit pe o scară mai întinsă spiritul creator. Tradiția ei artistică, ajunsă ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
încetinirea sau suspendarea respirației, răcirea extremităților corpului, levitația și stigmatele, drept o stare de slăbiciune a subiectului contemplativ. Dincolo de asemenea fenomene, esența unirii mistice, în care culminează viața religioasă, e pur spirituală și constă din descoperirea luminii dumnezeiești de orbitoare strălucire și frumusețe, de infinită măreție și afectivitate în sufletul contemplativului. Evidența supranaturală a acestei lumini e atât de imperioasă și de categorică încât misticul, care o experimentează într-o stare de fericire paradisiacă, știe imediat că nu poate fi altcineva
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui Dumnezeu pentru om și a iubirii omului pentru Dumnezeu. Sentimentul nimicniciei proprii pe care îl încearcă misticul nu e un sentiment de îngrozire, ci unul de creatură mărginită, vremelnică și păcătoasă, conturată ca în lumină de fulger în infinitul strălucirii dumnezeiești, ce-l inundă. În viforul orbitor al contemplației unitive, omul nu are impresia, pe care Schopenhauer o atribuie contemplativului estetic, că tot ce se petrece în chip extraordinar, supraomenesc și ceresc, ar fi propria lui reprezentare, ca eu în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acesta el e Sophia sau înțelepciunea divină manifestată ca frumusețe către lume. Sofianismul reprezintă pe de altă parte raportul creaturii față de Dumnezeu și în cazul acesta e Sophia creaturală sau lumea înțelepțită prin Iisus Hristos și ridicată din nou la strălucirea frumuseții dumnezeiești. Sophia creaturală e făptura în măsura în care e îndumnezeită de har și ridicată în eternitate. În ce privește lumea, sofianismul nu se referă la răul păcatului, care o devastează și o desfigurează, ci la acțiunea harică prin care această lume căzută redevine
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e îndumnezeită de har și ridicată în eternitate. În ce privește lumea, sofianismul nu se referă la răul păcatului, care o devastează și o desfigurează, ci la acțiunea harică prin care această lume căzută redevine cosmos și e ridicată din nou la strălucirea în care a fost creată. Sophia nu e deci numai „transcendentul care coboară”, dar și cosmosul, care suie transfigurat în lumina cerească. E lumea modelată din nou în perfecțiunea paradisului spiritual, după chipul Mântuitorului transfigurat pe muntele Taborului. A despărți
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
apocatastaza lui Origen. în Egipt, cultul nemuririi, fixat în faimoasa Carte a Morților, e ideea centrală care organizează hieratic întreaga viață a imperiului și insuflă unitatea miraculoasă artei din această țară, care smulge și azi admirația omenirii. „în timpul nopții, în strălucirea cerului lor scânteietor de stele, egiptenii credeau că văd mulțimile ce i-au precedat; ele au zburat ca păsările acolo, sus, biruind vrăjmașii din văzduhuri și străbătând bolta cerului ca stelele veșnice. În stele, pe care le numeau „nepieritoarele”, egiptenii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dimpotrivă, "vârsta de aur”; pentru unii ea este "vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru alții este "vârsta marilor elanuri”; este "vârsta contestației, marginalității și subculturii”, dar și "vârsta integrării sociale”; este "vârsta dramei, cu tot ce are ea ca strălucire, dar și ca artificiu” - decretează unii, ba nu, ripostează alții, este "vârsta participării la progresul social”; cei mai mulți o consideră ca fiind în totalitate o "problemă moral-psihologică”, dar sunt și unii care cred că este aproape în exclusivitate o "problemă socială
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
inspectată de Mihail Eminescu, pe atunci revizor (inspector) școlar al județelor Iași și Vaslui, comuna Tansa făcând parte, după împărțirea admistrativă din acele vremuri, din plasa Fundurile, județul Vaslui, locuitorii fiind foarte dornici de școală, de învățătura, lucru demonstrat cu strălucire și astăzi de sutele de studioși tineri și vârstnici și de participanții la acțiunile Căminului Cultural (ridicat în anul 1960), ale școlii (cea nouă din 1965) ce poartă numele marelui poet al națiunii noastre și al lumii. Și sigur Mihail
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nătângi Printre păstorii de pe câmpiile Betleemului era și un om simplu. Acesta a fost numit de către ceilalți nătâng. În noaptea în care le-apărut îngerul ca să le anunțe vestea nașterii lui Cristos, nătângul nu înțelese cuvintele sale. Dar cuprins de strălucirea înferului, căzu și el în genunchi. Când ceilalți voiră să meargă în căutarea pruncului, așa cum le-o vestiseră îngerii, a vrut să meargă cu ei. Dar păstorilor le era rușine cu el, căci hainele-i erau rupte, barba aspră, iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
O voi aproviziona bine. Pentru copilul lui Dumnezeu voi procura mierea cea mai dulce și în fiecare dimineață voi pune pe masă o găină”. “Tu ești prea vicleană”, îi spuse îngerul. Imediat veni păunul. Zgomotos se împăuna și-și etală strălucirea penajului său. “Vreau să împodobesc staulul de oi mai frumos decât a împodobit Solomon templul său”, spuse acesta. “Tu ești prea cochet”, îi spuse îngerul. Rând pe rând, multe animale și-au lăudat talentele și calitățile lor. Dar degeaba. În
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cuprinde ordinea Cerului ca simbol al bunătății și al pozitivității în Dumnezeu. Ordinea lumii este organizată în unitatea divină ea reprezentând unitatea: ""Toată darea cea bună și tot darul desăvârșit este de sus coborând de la Părintele luminilor", dar și toată strălucirea de lumină, ce pleacă de la Tatăl, Revărsându-se asupra noastră cu bunătate, ne îndreaptă din nou în sus ca o putere ce unifică și ne întoarce spre unitate tatălui, Celui ce Strânge la Sine și spre simplitatea Sa, Celui de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
oprește Bacon sunt de natură spirituală: pictura, muzica și sculptura. Ele sunt trecute la științele trupului atât pentru că acționează asupra simțurilor, cât și pentru că au puterea de a modela și schimba trupul, de a-l armoniza și a-i da strălucire prin bucuria produsă de contemplare. Ele nu au fost trecute la științele poetice, chiar dacă acum sunt considerate arte, pentru că Bacon urmează principiul greco-roman care consideră aceste arte drept meșteșuguri. Cu toate acestea, ele ar fi putut fi ușor trecute la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pustnic (un anahoret) al cunoașterii. Viața lui trebuie să se desfășoare dincolo de problemele cotidiene; el trebuie să fie un judecător drept și să nu dea înapoi din fata greutăților. Trebuie "să nu pună preț pe varietate, nici pe greutăți, nici pe strălucirea lucrurilor; să le prețuiască numai pentru adevărata lor însemnătate; să-și expedieze treburile personale, fără ca totuși să-și nesocotească interesele"133. Casa lui Solomon era o societate alcătuită din astfel de oameni; fiecare dintre ei își știa rolul, fiecare urmărea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
contextul clinic și funcțional biochimic al pacientului constituie „cheia” unui succes diagnostic. ULTRASONOGRAFIA CENTRATĂ PE STUDIUL MORFOLOGIEI ȚESUTURILOR Imaginea ecografică este planară, bidimensională și secțională (2D). Pe o „secțiune ecografică” se identifică un număr aproape nelimitat de elemente punctiforme cu strălucire foarte diferită, fiecare corespunzând unei structuri biologice. În cazul ficatului structura elementară reflectantă este chiar lobulul, iar suma acestor structuri realizează o „ecostructură” străbătută pe alocuri de elemente tubulare (vase hepatice, căi biliare) (fig. 19). Ecostructura ficatului are un aspect
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
de 106 anual, frecvența cea mai mare înregistrându-se în luna august (14,6 zile) și septembrie (14,3 zile). Numărul mediu de zile cu cer noros este de 115, iar cele cu cer parțial acoperit de 144. Durata de strălucire a soarelui este de aproximativ 2.103-2.279 ore pe an, ceea ce reprezintă 44,8% din strălucirea teoretic posibilă. Lunile cu cea mai lungă durată de strălucire a soarelui sunt în ordinea descrescândă: iulie, august și iunie, iar durata cea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
14,3 zile). Numărul mediu de zile cu cer noros este de 115, iar cele cu cer parțial acoperit de 144. Durata de strălucire a soarelui este de aproximativ 2.103-2.279 ore pe an, ceea ce reprezintă 44,8% din strălucirea teoretic posibilă. Lunile cu cea mai lungă durată de strălucire a soarelui sunt în ordinea descrescândă: iulie, august și iunie, iar durata cea mai redusă de strălucire a soarelui se înregistrează în anotimpul de iarnă, în lunile ianuarie, noiembrie și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
este de 115, iar cele cu cer parțial acoperit de 144. Durata de strălucire a soarelui este de aproximativ 2.103-2.279 ore pe an, ceea ce reprezintă 44,8% din strălucirea teoretic posibilă. Lunile cu cea mai lungă durată de strălucire a soarelui sunt în ordinea descrescândă: iulie, august și iunie, iar durata cea mai redusă de strălucire a soarelui se înregistrează în anotimpul de iarnă, în lunile ianuarie, noiembrie și decembrie (tabelul 27). Nebulozitatea se caracterizează printr-un coeficient de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]