8,805 matches
-
se află laolaltă. Psihologia mulțimilor se dorește, înainte de toate, o știință a acestora dintîi, nu una a societății ori a istoriei. Capitolul VI Viața mentală a mulțimilor I Mulțimile s-ar găsi, așadar, într-o stare comparabilă cu hipnoza, acest straniu drog ce trezește în fiecare dintre noi dorința obscură, de cufundare în întreg. Ea scapă individul de povara singurătății. Îl transportă într-o lume a beției colective, a instinctelor exteriorizate, unde încearcă sentimentul euforic a atotputerniciei sale. Sau, cum spunea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
perfizi, ipocriți, simulatori nu sînt astfel, așa cum nici hipnotizatori nu sînt. Numai că pradă unei idei fixe fiind, sînt gata să îi împrumute și să adopte ei înșiși toate aparențele în măsură să îi asigure triumful. De unde și aerul lor straniu de sinceritate dublată de viclenie, care îl făcea pe Talleyrand, vorbind despre Napoleon, să spună: "Acest diavol cu chip de om își bate joc de noi toți; mimează pasiunile, și le și are." La fel ca un actor, un conducător
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sugestiei. Medicii și psihologii încearcă să îl ignore, acoperindu-l cu vălul pudibond al științei. Ceea ce ar trebui să corespundă acestor relații de iubire se află, la ei, ascuns sub paravanul sugestiei"386. De fapt, asistăm aici la o foarte stranie răsturnare. Începînd cu Mesmer, vreme de mai bine de un veac, mai întîi adversarii magnetismului animal și apoi cei ai sugestiei au strigat în gura mare cum că acestea nu sînt decît niște scamatorii, simple mistificări ori șarlatanii. Care nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
narcisiac și care nu se vor manifesta în afara ei, înseamnă că ne aflăm în fața unui indiciu imperativ că ființa formațiunii de masă consistă în legături libidinale de un tip nou, stabilite între membrii masei"390. Iată o declarație care sună straniu sub pana lui Freud, a cărui lipsă de încredere în generozitatea spontană, în "laptele tandreței omenești" e bine cunoscută. Dar nu trebuie să ne lăsăm amăgiți de cuvinte: iubire înseamnă, în ultimă instanță, sexualitate. Toate schimbările care se operează în interiorul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care, pentru a participa la ele, și-au învins tendințele antisociale sau și-au sacrificat iubirea de sine. Totuși, în centrul lor se află un personaj care, singurul, și-a menținut aceste tendințe, ba chiar le-a accentuat. Printr-un straniu dar explicabil efect al legăturii care le unește, masele nu sînt dispuse să admită că ele au renunțat la ceea ce conducătorul lor și-a păstrat intact iar pentru ele a devenit țintă: iubirea de sine. Pe scurt, se cade să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care se află subiectul, fie ca reală sau imaginară. Se șterge astfel diferența dintre el și ceilalți. Se înstăpînește asupra celor ce aparțineau celorlalți, avînd astfel impresia că îi controlează. Cînd un grup de copii se joacă reproducînd atitudinile, cuvintele "straniu" ale unui noi venit celebrul Charbovari! al lui Flaubert ei orchestrează de fapt întoarcerea la situația precedentă. Atunci toți simțeau și făceau unul și același lucru. De altfel, repetiția are întotdeuna valoarea de confirmare a unei legături și de perfecționare
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dificultate după dificultate. Am semnalat cîteva dintre acestea de-a lungul demersului nostru, iar acum a venit momentul să o abordăm pe cea mai tulburătoare dintre ele. Cînd examinăm portretul făcut conducătorului de Le Bon și Freud încercăm o senzație stranie. Dintr-un anume unghi, portretul pare verosimil, este conform cu faptele descrise de istorie. Privit din alt unghi însă, este doar o imagine șablon, exagerată, caricaturală. Reflectă mai curînd prejudecățile unei epoci decît observarea impersonală a celei în care trăim. În
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ei încheind un legămînt pentru a părăsi vitregia Egiptului în căutarea unui ținut al vieții libere. Și împreună iau calea pribegiei. Pe scurt, Moise a reușit acolo unde faraonul dăduse greș. Neîndoios, evreii proiectează asupra acestui prinț străin și asupra straniei lui religii aspirația de a-și recăpăta libertatea. Au găsit în el o călăuză, iar în credința lui o învățătură justificînd răscoala lor. La fel cum el "găsea pe potriva lui proiectul de a întemeia un nou regat, de a găsi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
autenticitatea documentului: "Știi, pentru mine, acest Raport nu există și în curînd nici că va fi existat"542. IV Ajuns în acest punct, cititorul înclină poate să creadă că nutresc iluzii ciudate în ceea ce privește putințele psihologiei maselor privind lămurirea acestor fapte stranii și generale. Va vedea în curînd că temerile-i sînt îndreptățite. Tot ceea ce spune depășește cu mult datele istorice și sociologice disponibile. Ceea ce nu trebuie să-l descurajeze în a urma împreună cu noi o cercetare pe care alte date ar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
unei mase de fapte. Vedem cum se împrăștie fascinația care a acoperit privirea tuturor. Dispar, una cîte una, rațiunile ce veneau în sprijinul acelora care voiau să fie înșelați. Aceste episoade ieșite din comun din viața lumii, concordă în chip straniu cu principiile psihologiei mulțimilor. Într-o asemenea măsură încît s-ar crede că le-am fabricat pentru a le ajusta la ele și am fi ispitiți să le respingem ca fiind creații ad-hoc dacă n-ar fi enunțate cu mult
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Zvîrliți din mediul lor propriu, aduși împreună și amestecați în ghetourile lor periferice, acești indivizi formează avangarda marilor mase. În aceste pepiniere vor crește și cresc deja noii conducători de mulțimi. Faptul nu ne surprinde. O mulțime este un fenomen straniu: o acumulare de elemente eterogene care nu se cunosc între ele. Este suficient totuși ca un curent de credințe și de imagini propagate de anumiți indivizi să electrizeze această adunare. Se creează pe loc un fel de unitate neașteptată, de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
1989 sau, cel târziu, în dimineața de 22 decembrie, acoperind fuga lui Ceaușescu. Or, precizează Vălenaș, devine evident că „teroriștii” au fost confecționați pentru a da iluzia unui război, ei nefiind în nici un caz fideli de-ai lui Ceaușescu. „Este straniu motivul pentru care școmentează Vălenaș în Baricada, nr. 26, 1990 - n.m.ț regimul lui Iliescu a lansat anatema asupra Securității, în perioada 22-30 decembrie 1989, fiind sinonime noțiunile «terorist» și «securist». Se pare că Securitatea a avut rolul de a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
săptămâni În urmă. A doua redecorare a biroului a fost primită cu urale, și nu cu huiduieli pentru că cei care s-au ocupat de efectuarea schimbărilor au fost implicați personal În Îndeplinirea acestei sarcini. Misterul schimbării Schimbarea este un lucru straniu. Unii o savurează pur și simplu. Dar, pentru cei mai mulți, o realitate imperfectă este mai comodă decât o posibilitate necunoscută. Implementarea și acceptarea cu succes a schimbării depind de măsura În care un manager Își pregătește angajații să devină „stăpâni ai
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
așa cum ispitirea lui Adam a decis istoria umanității („fiecare dintre noi înțelege cum a intrat păcatul în lume doar prin el însuși” - Kierkegaard). Dincolo de toate preliminariile seducției, instinctul univoc al posedării e orchestrat de sentimentul puterii și al atracției (plăcerea stranie de a supune și de a fi supus). În acest stagiu, corpul obiectiv (organic) uită de rădăcinile sale în corpul subiectiv (transcendental): „neputința fiecăruia de a-l atinge pe celălalt în el însuși exasperează tensiunea dorinței până la rezolvarea sa în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dovedit că s-a înșelat. în China, m-am asociat cu o instituție care promova reforma economică. Principala noastră activitate era acordarea unor burse de studiu în străinătate. Ideea de a oferi burse pe bază de merit era un concept straniu. Cei care au primit sprijin s-au simțit obligați față de sponsor. Mai mult, credeau că acesta le e, la rândul său, obligat, din moment ce reputația sa depindea de succesul ori eșecul beneficiarilor. Am numit această atitudine „feudalism al minții”. Fundația a
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
păpuși inert ascultătoare. Cuvintele au viața lor, pe care și-o cer și și-o creează. Cuvîntul dansator descătușat avea să sară dintre rînduri, să spargă fraza ca pe o nucă de cocos. Laptele scurs va dărui gustul unor ținuturi stranii, În care etimologia și sintaxa mediocru utilitariste nu și-ar mai avea loc”. Sau: „Verbele descojite de simbol capătă adevărata vitalitate. În afară de asta, cuvintele sînt intraductibile. Există, pentru noi, o savoare aproape senzuală a Îmbrățișării, În ciuda sensului, a cuvintelor. [...] Pentru
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ne vine dintr-odată în minte, fără să ne așteptăm, câteva minute sau o oră mai târziu. Simțim că-l cunoaștem, că este gata să apară și spunem că ne stă „pe vârful limbii”... Cărui fapt i se datorează acest straniu fenomen, inexplicabil, dacă presupunem că există o unică și indivizibilă memorie? În schimb, misterul este limpezit de teoria modernă, bazată pe ideea că memoria este subdivizată în mai multe sisteme, mai ales într-o memorie lexicală și o una semantică
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
stimulat, la rândul său, de o altă structură a creierului: epifiza; acesta este un fel de ochi fosil prevăzut cu adevărați fotoreceptori, de unde și numele său medieval de „al treilea ochi” (sau „glandă pineală”, în epoca lui Descartes). Acest sistem straniu a fost descoperit în încercarea de a explica impulsul migrator al păsărilor. Odată cu venirea primăverii, au loc mari schimbări fiziologice: creșterea în greutate, mărirea glandelor sexuale, apoi intensificarea activității până la luarea zborului. Cercetătorii au pus aceste procese pe seama faptului că
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
artificiile nu pot lipsi (disputa dintre referențialiști și convenționaliști se dovedește totuși inutilă, sterilă, irelevantă), în absența recunoașterii întreaga construcție tinde să se năruie. Căci, după cum observa autorul Metaforei vii, doar recunoașterea poate alătura reapariția și apariția prin mijlocirea dispariției. Stranie, neașteptată convergență, la acest punct, între Barthes și Ricoeur! Dacă, referindu-se la proza realistă, prin sintagma efect de real, Barthes nu înțelegea atât plăcerea dépli-ului, cât intruziunea unui detaliu gratuit, nefuncțional și greu de integrat în ansamblul descrierii, în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de vedere cognitiv”153, el deschide totuși un câmp vast de virtualități, ajutându-ne să vedem cum oscilează granițele dintre diversele ipostaze în care lumea ni se poate înfățișa. Giovanni Bottiroli, la rândul său, are dreptate atunci când afirmă că în strania analogie a lui Calvino „harta” din covor, deși la prima vedere pare alcătuită conform unei logici segregaționiste, în realitate este o formațiune mixtă, eterogenă, prin excelență instabilă. „Impasul cognitiv este generat de instabilitatea hărții, ale cărei linii sunt mereu pe
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
stiluri semantice îi apare lui Giovanni Bottiroli ca remediul cel mai potrivit, ce ar putea conduce către un armistițiu provizoriu. În primul rând pentru că, după părerea sa, în acest fel teoria poate da socoteală nu numai în privința lumilor care - asemenea straniului desen din covorul eudossian - sunt generate prin postularea unui posibil-în-fiecare-clipă, ci chiar pentru lumile imposibile, paradoxale, conflictuale. Cu alte cuvinte, pentru acele lumi populate cu cercuri pătrate și cavaleri inexistenți 155. În mod similar, Lubomir Doležel în lucrarea sa consacrată
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
frunzei: mică deși cu siguranță rațiunea de a fi a fructului 255. Acest tip de retorică se bazează, după cum putem cu ușurință constata, pe exploatarea analogiei, a comparației și, nu în ultimul rând, a asociațiilor surprinzătoare, menite să dezvăluie aspectele stranii ale lucrurilor. Înainte de orice, trebuie să notăm că „portocala”, obiect poetic prin excelență, „grație în primul rând exotismului său”256, este înfățișată aici într-una dintre acele ipostaze profund „nepoetice” sau, oricum, prea puțin favorabile decantării unei imagini ideale: este
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
echilibreze, să le medieze. Poezia: balans, pendulare, rămășag nesfârșit”338. Tocmai utilizarea unor procedee minimale contribuie la accentuarea intensității și preciziei cu care concretețea lumii este percepută, favorizând accesul la acea mișcare aproape insesizabilă a gândului, traductibilă printr-o muzicalitate stranie, fluidă, pe care singurătatea o imprimă meditației. Cititorul se lasă repede convins de inutilitatea oricărei tentative de orientarea a semnificației, bănuind totuși, dincolo de aceste notații disparate, spațiile albe ale singurătății, nesfârșitele tăceri, ca un fel de preludiu melancolic al morții
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
asupra înclinației lui Mircea Ivănescu spre (auto)ironie și narativitate, revendicându-și-l drept precursor 349 și neglijând în mod deliberat împrejurarea că, la autorul nostru tocmai ironia este cea care conduce adeseori, și în mod paradoxal, la intuirea unui straniu sens al fragilității, la „o muzicală evanescență, o rece înfiorare în fața Absenței”350. Aproape toți comentatorii au recunoscut însă - pe bună dreptate - natura livrescă a inspirației ivănesciene, aportul covârșitor al memoriei culturale și rolul crucial al intertextualității. Ne aflăm, după
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
realului prezent și aceea a resuscitării realului trecut, această confesiune de o sinceritate absolută (și de aceea, poate, greu sesizabilă), reușește în cele din urmă să dea o nouă viață - fie ea și una fantomatică - inflexiunilor unor voci pierdute. Emanație stranie a realului trecut, mărturisirea poetului provoacă vibrații ascunse care țin nu atât de formă, cât de intensitate, de Timp (acest-lucru-a-existat-cândva) și de pura sa reprezentare. În plus, poemul acesta cu totul atipic depune implicit mărturie despre un adevăr intuit și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]